Plan sesiune de Terapia Părţilor

Iată cele trei etape ale terapiei părţilor, cu paşi la fiecare etapă. Dacă doreşti, poţi avea
mai multe exemplare după această pagină, pentru a le folosi cu clienţii.

A.Pregătirea
1. Discută cu clientul înainte de inducţie, inclusiv explicaţia terapiei părţilor.
2. Alege şi foloseşte inducţia hipnotică potrivită clientului.
3. Aprofundează cel putin până la un nivel mediu de transă
4. Stabileşte (sau confirmă) un loc liniştit.
5. Stabileşte (sau confirmă) răspunsurile ideomotorice la semnale. (dacă doreşti, poţi
inversa A4 cu A5)
6. Verifică profunzimea transei hipnotice. (de exemplu scara de la 100 la 1 cu răspunsul
degetului).

B.Terapia Părţilor (Procesul de 11 Paşi)

1. Identifică partea.
2. Obţine raport (complimentează partea).
3. Cheamă partea.
4. Mulţumeşte-i că a ieşit în faţă.
5. Descoperă-i scopul.
6. Cheamă alte părţi după cum este nevoie.
7. Negociază şi mediază.
8. Roagă părţile să ajungă la termenii acordului.
9. Oferă sugestii directe după cum este nevoie.
10. INTEGREAZĂ PĂRŢILE! (partea formală a terapiei părţilor este completă).

C. Concluzia (încheierea sesiunii de terapia părţilor)

1. Oferă sugestii şi/sau imagerie directivă, suplimentare.
2. Readu la starea de trezie
3. Discută scurt terapia cu clientul şi dacă este nevoie, stabileşte următoarea întâlnire.

A.Pregătirea

1.Discută cu clientul înainte de inducţie, inclusiv explicaţia terapiei părţilor

Oferă o prezentare generală a hipnozei și a stării de transă și explică terapia părţilor unui
client înainte de a trece mai departe şi ia în considerare următoarele întrebări:
 Cum ai putea explica terapia părţilor unui client?
 De ce este cel mai bine să păstrăm explicaţia simplă?
 Ce probleme ar putea apărea în timpul terapiei dacă eşuezi în a oferi o explicaţie în
avans?
 Cum s-ar putea simţi clientul tău în legătură cu terapia părţilor, după ce părăseşte
biroul tău fără să fi obţinut o explicaţie satisfăcătoare asupra terapiei părţilor?

2.Alege şi foloseşte inducţia hipnotică potrivită clientului.

 Care tehnică este cea mai bună pentru majoritatea clienţilor tăi, în marea majoritate
a timpului?
3.Aprofundează adâncimea transei hipnotice, cel puţin până la un nivel mediu, folosind
dacă este nevoie, elemente convingătoare hipnotice.

NU îţi duce clientul pe o scurătură! Dacă este prea slabă profunzimea transei, un client de tip
foarte rațional ar putea ieşi din transă, având astfel puţine beneficii pe termen lung. Terapia
părţilor are şanse mai mari de reuşită atunci când clientul obţine un nivel cel puţin mediu de
transă înainte să apelăm părţile (undeva între mediu şi adânc este de preferat).
Gândiți-vă cum ar fi să facilitați unele variaţii ale terapiei părţilor (cum ar fi “dialogul de
voci”) când clientul se află doar într-o transă uşoară. Cum ar interpreta un client analitic
acest lucru dacă nu se află într-o transă suficient de profundă?

Nu uita: Cea mai bună inducţie pentru majoritatea clienţilor tăi, în majoritatea timpului,
este cea care îţi place cel mai mult!
Motivele sunt următoarele:
1.entuziasmul tău în ceea ce priveşte inducţia  preferată îţi va amplifica încrederea şi
competenţa cu acea tehnică;
2.încrederea şi competenţa ta te vor face să fii mai eficient decât cu alte inducţii;
3. mulţi clienţi vor răspunde subconştient încrederii şi iscusinţei tale cu inducţia preferată şi
4. clienţii care au un raport bun cu tine şi sunt uşor de hipnotizat sunt cei mai probabili să
răspundă aproape oricărei inducţii pe care alegi să o foloseşti. Cu toate acestea, este mai
înţelept că stăpâneşti și o metodă de inducţie prin confuzie mentală pentru clienții analitici,
precum şi o inducţie rapidă pentru clienţii cu o capacitate redusă de atenţie.
Acelaşi concept se aplică şi tehnicilor de adâncire, şi se aplică acelaşi tip de răspuns.
Foloseşte inducţiile de adâncire care îţi plac cel mai mult. Cu toate acestea, foloseşte şi alte
tehnici de adâncire a stării de transă după cum este nevoie.

4.Stabileşte (sau confirmă) un loc liniştit.

Stabilirea unui loc liniştit oferă câteva avantaje, atunci când alegi să foloseşti terapia părţilor.
Ai în vedere răspunsurile tale la următoarele întrebări:
 De ce ar putea fi important să ancorezi locul liniştit al clientului înainte de începerea
terapiei părţilor?
 Dacă clientul are deja un declanşator (trigger) pentru locul liniştit, ce fel de sugestii
pot fi oferite înainte de punerea în aplicare a terapiei părţilor?

5.Stabileşte (sau confirmă) răspunsurile ideomotorice la semnale. (dacă doreşti, poţi

inversa A4 cu A5)
Dacă încă nu ai stabilit răspunsurile ideomotorice ale clientului, fă asta înainte să chemi
părţile - chiar dacă clientul intră în somnambulism fără a fi nevoie să folosească “Scara de la
100 la 1.” Dacă aţi stabilit răspunsurile prin degete într-o sesiune anterioară, confirmă-le.

Gândește-te la următoarele întrebări:

 De ce ar putea fi înţelept să stabileşti răspunsurile ideomotorice cu unii clienţi,
înainte de a verifica gradul de adâncire în transă?
 Dacă ai mai folosit întrebări cu răspuns prin ridicarea degetelor într-o sesiune
anterioară, este necesar să re-confirmi răspunsurile de “da”, “nu”, “nu ştiu”? De
ce?

6.Verifică profunzimea hipnotică. (poți folosi scara de la 100 la 1 cu răspunsul

degetului).
Te ajută să determini mai precis momentul când un client ajunge îndeajuns de adânc pentru
terapia părţilor. (În mod normal, răspunsurile prin deget trebuie să fie deja stabilite şi/sau re-
confirmate dacă s-au folosit înainte de “Scara de la 100 la 1”).
Numărul 100 este “Trezie cu ochii închişi”, în timp ce numărul unu este “Cât de adânc te poţi
cufunda fără să adormi.”
Dacă clientul nu reuşeşte să ajungă îndeajuns de adânc pentru a putea folosi terapia părţilor
sau regresia hipnotică, poțo opta pentru alte tehnici de adâncire în starea de transă. Obiectivul
este să-i oferi clientului posibilitatea ca la o sesiune viitoare să ajungă şi mai adânc.
Terapeutul poate trece peste această etapă dacă clientul se află într-o stare de somnambulism
hipnotic evident.

B.Terapia Părţilor (Procesul de 11 Paşi)

Procesul de 11 Paşi: (Etapele esenţiale pentru o terapie a părţilor de succes...)

Recapitulare pregătire:
- i-ai oferit clientului tău o explicaţie în avans a terapiei părţilor.
- ai ajuns la o stare de adâncime a transei hipnotice între mediu şi foarte adânc,
- ai stabilit (sau re-confirmat) atât semnalul locului liniştit, cât şi răspunsurile
ideomotorice.

Acum este momentul să înceapă munca adevărată! Urmând cei 11 paşi creşte
probabilitatea unei terapii a părţilor reuşite, în timp ce evitarea oricărui pas
important scade şansele de succes.

Aminteşte-ţi această metaforă importantă în toate sesiunile de terapie a părţilor:

comportă-te ca şi cum eşti un mediator între conflictul dintre doi sau mai mulţi
oameni, conflict ce se desfășoară în fața ta. Imaginează-ţi aceşti oameni în faţa ta care nu
sunt în stare să-şi rezolve diferendele fără asistenţa ta. Ar putea fi dispuşi să vorbească şi să-i
asculte şi pe alţii...dar este posibil să fie ofensaţi de simplul fapt că le spui ce să facă! Fiecare
persoană vrea să vorbească şi să fie ascultată - atât de către tine, cât şi de cei prezenţi la
mediere. Pe scurt, rolul tău este într-adevăr al celui de mediator...şi fiecare “parte”
subconştientă (subpersonalitate sau stare de ego) pe care o chemi în faţă este ca un individ
separat care apare în faţa ta! Dacă ai avea un conflict cu o altă persoană, cum ţi-ar plăcea să
se comporte mediatorul? Ia în considerare acestă metaforă importantă pe măsură ce parcurgi
paşii procesului terapeutic.
De aseamenea, din cauza riscului reacţiilor negative la anumite situaţii, orice
imagistică pentru procesul de terapie a părţilor ar trebui să fie furnizată de către client mai
degrabă decât de terapeut. Spre exemplu, folosind o cameră de conferinţă imaginară ar putea
atinge puncte sensible ale clientului care a primit veşti proaste (sau a fost dat afară de la
serviciu) în timp ce stătea în camera de conferinţă. Chiar şi imaginea unui parc sau a unei
lunci de pădure ar putea declanşa reacții nedorite la unii clienţi. Fii prudent şi centrat pe
client.
Fiecare pas al procesului de terapie a părţilor este numerotat şi apare fiecare pe câte o pagină,
pentru a putea lua notiţe.
Pasul nr. 1 Identifică partea

În cele mai multe dintre cazuri descoperim un conflict interior între două părți
implicate în problemă. În mod frecvent conflictele interioare apar la clienţii care încearcă să
renunţe la fumat, să-și gestioneze greutatea corporală sau să depăşească alte obiceiuri
nedorite; le întâlnim și în cazul clienţilor care îşi doresc să atingă obiective personale sau
profesionale. Terapia părţilor este cea mai simplă atunci când lucrezi cu un client care are
doar două părţi în conflict, iar acesta este genul de caz cel mai des întâlnit.
În mod normal nu există o soluţie corectă sau greşită în ceea ce priveşte partea care
trebuie identificată şi chemată prima, atâta timp cât terapeutul identifică şi ajută toate părţile
aflate în conflict să iasă la suprafaţă înainte de finalul şedinţei.
Există trei variante principale pentru a alege prima parte pe care o chemăm în față:

1.1. chemăm prima dată partea aflată în contradicţie - pentru a o lăsa să vorbească înainte să
audă criticile venite de la partea care „a adus” clientul la terapie (de exemplu, dacă un client
ia gustări prea dese, ai putea spune: „Este o parte a ta care te face să iei gustări frecvent
între mese….”)

1.2. chemăm prima dată partea motivantă, cea care a „solicitat” terapia și care dorește
schimbarea pentru binele clientului.

1.3. chemăm în față, pentru amorsarea procesului și a negocierii bazate pe încredere, o a treia
parte, pe care o putem numi – partea neutră. Aceasta va fi o parte care are obligatoriu o
funcție pozitivă și adesea importantă în viața clientului (de exemplu: Sănătatea, Echilibrul,
Armonia, etc.). În felul acesta facem încălzirea, tatonăm problema înainte de a intra în
negocierea propriu-zisă accesând cele două (sau mai multe) părți implicate direct în
problemă.

Oricând, bazându-ne pe intuiţie, în funcție de clienți și situație putem alege ordinea în care să
accesăm părțile cu care lucrăm. Cu siguranță terapia părţilor poate fi eficientă indiferent de
care parte iese la suprafaţă prima!

Pasul nr. 2 Obţine raport (complimentează partea)

Dacă un fumător foloseşte hipnoza pentru a se lăsa de fumat, partea care vrea să
fumeze poate să nu fie nici măcar aproape la fel de dispusă să iasă în față, ca partea care vrea
să renunţe - motiv pentru care raportul este atât de important. Fiecare parte face ceea ce simte
ca fiind corect pentru client şi de cele mai multe ori îi va plăcea să fie complimentată pentru
asta.
Este foarte important să construieşti şi să menţii raportul cu fiecare parte care iese la
suprafaţă deoarece dacă strici raportul cu o parte a subconştientului riști să pierzi colaborarea
sa sau ca aceasta să refuze să apară la următoarea ședință.
Adaugă acum pasul nr 1 la clientul supraponderal şi continuă:
...şi face o treabă foarte bună. Vorbesc cu partea lui [numele clientului] care îl/o face să
ia gustări dese între mese. Eşti o parte importantă a [numele clientului] şi există
probabil un motiv bun pentru a face ceea ce faci. [Numele clientului] este dispus să
asculte, şi eu sunt dispusă să ascult.
Trebuie să complimentăm partea, să-i spunem că este importantă, IAR APOI să o asigurăm
că vom ASCULTA.

Pasul nr. 3 Chemarea în faţă a părţii

Acum să combinăm scenariile. Următorul text este luat în majoritate din cărţile de studiu ale
terapiei părţilor şi se aplică Paşilor 1,2 şi 3. Pentru scopul învăţării, vom presupune că chemi
în faţă prima oară partea aflată în contradicţie. Nu este necesar să foloseşti tot scenariul; doar
asigură-te că incorporezi îndeajuns de multe propoziţii pentru a îndeplini primii trei paşi. Cu
toate acestea, asigură-te că foloseşti double bind. Notează unde încep fiecare dintre cei trei
paşi, în scenariul de mai jos…
Vom continua cu exemplul de mai sus:
Este o parte din tine care te face să iei gustări frecvent între mese [te face să continui să
fumezi, sau oricare este îngrijorarea clientului], şi face o treabă foarte bună. Vorbesc cu
partea lui [numele clientului] care îl face pe el/ea să ia gustări dese între mese [te face să
contiui să fumezi, sau oricare este îngrijorarea clientului]. Eşti o parte importantă a
[numele clientului] şi există probabil un motiv foarte bun pentru a face ceea ce faci…
[Numele clientului]este dispus să asculte şi eu sunt dispus să ascult. Atunci când eşti
pregătită să vorbeşti, anunţă-ne rostind cuvintele “Sunt aici”, sau prin mişcarea
degetului de DA.

Aşteaptă răspunsul. Dacă nu este niciunul în decursul unui minut, continuă cu sugestii cum
ar fi unele din următoarele propoziţii şi fraze ŞI ultima (alege câteva fraze, dar nu pe toate):

Sunt sigur că faci ceea ce consideri a fi bine pentru [numele clientului], dar o altă parte
a [numele clientului] este nefericită şi simte că o comunicare mai bună vă poate ajuta pe
amândoi cu câteva idei care ar putea să-l facă pe [numele clientului] mult mai fericit.
Dacă doreşti să obţii mai multă informaţie şi comunicare, [numele clientului] este dispus
să asculte orice ai de spus. Eu sunt doar un mediator, şi îţi spun ceea ce [numele
clientului] mi-a spus să zic. Suntem dispuşi să ascultăm orice ai să ne zici. Ai vrea, te rog
să ne lămureşti şi pe noi şi să mă anunţi când eşti gata să vorbeşti, fie spunând “Sunt
aici”, fie mişcând degetul de DA…

Dacă nici după două încercări nu există răspuns, ai putea folosi una din deviaţiile menţionate
mai jos.
a.Partea aflată în contradicţie nu va vorbi până când nu vorbeşte partea motivantă prima (sau
vice versa).
b.Niciuna dintre părţile aflate în conflict nu va vorbi decât dacă o a treia parte, cea care
controlează, le permite.
c.Clientul nu va răspunde terapiei părţilor.
d.Clientul va răspunde doar prin degete. (această deviaţie devine evidentă la începului Pasului
nr. 5)

Să presupunem prima deviaţie….dacă nu există niciun răspuns, presupune-o pe cea de-a doua
şi întreabă dacă este o altă parte care vrea să vorbească prima. Dacă în continuare nu există
răspuns, ar putea fi o interferenţă conştientă. În funcţie de ce alegi, ai putea să adânceşti
clientul și mai mult în starea de transă şi să reiei din nou, sau să schimbi cu totul tehnica de
hipnoterapie. Dacă trebuie să opreşti sesiunea de terapie a părţilor, fă-o îndeajuns de devreme
încât să descoperi dacă clientul are alte întrebări despre conceptul de terapie a părţilor. Dacă
obţii DOAR un răspuns cu degetul şi partea nu reuşeşte să verbalizeze, atunci când încerci să
parcurgi Pasul nr. 5, roagă o altă parte să facă pe interpretul.

Pasul nr.4 Mulţumeşte-i pentru că a ieşit în faţă

Acesta este etapa cea mai scurtă, necesitând doar două cuvinte:
Îţi mulţumesc (Sau îţi mulţumesc pentru comunicare)...
Dacă oamenii aflaţi în conflict ar cere mediere, ar fi înţelept din partea mediatorului să le
mulţumească celor prezenţi şi pentru faptul că au fost dispuşi să-şi discute problemele și
opozițiile. Acelaşi concept se aplică şi la terapia părţilor. Odată obţinut raportul, o mică
curtoazie ajută la menţinerea lui. Ce ai putea spune părţii imediat după ce i-ai mulţumit?

Pasul nr. 5 Descoperă-i scopul.

Pentru scopul învăţării, să presupunem că ai chemat în faţă prima oară partea care se află în
contradicţie (partea care îţi blochează clientul de a-şi îndeplini obiectivul). Obiectivul este
descoperirea cauzei/cauzelor problemei (etapa nr.2 , cea în care facilităm schimbarea).
Întrebările pe care le folosim: cine, ce, când, unde, de ce? Şi cum?
Începem Pasul nr.5 întrebând “cine” este partea (sau cum doreşte să i se spună). Uneori o
parte îşi divulgă scopul în nume sau cel puțin oferă un indiciu. Chiar şi când asta nu are loc
(cum ar fi atunci când o parte alege un nume potrivit) am putea facilita un dialog frecvent
încoace şi încolo, dintre două părţi, sau între trei sau mai multe părţi, aşadar este întotdeauna
înţelept să întrebi o parte cum vrea să i se spună. Iată un model de scenariu pentru paşii 4 şi 5:
Mulţumesc pentru comunicare….cum vrei să ţi se spună?
Aşteaptă răspunsul. Notează-ţi numele sau titulatura pentru a te putea adresa corespunzător
părţii.
Ce funcţie îndeplineşti pentru [numele clientului]?
Cum faci asta?
Punem ambele întrebări de mai sus, eventual renunțăm la a doua doar dacă partea oferă un
răspuns lung la prima întrebare şi divulgă răspunsul întrebării de “cum”, fără să mai fie
întrebată. Odată ce partea începe să se exprime, ascultă fără să întrerupi...şi notează-ţi!
Strânge informaţii despre scopul părţii fără să sune ca un interogatoriu. Odată ce ai descoperit
cauza, mulţumeşte-i părţii pentru discuţie şi treci mai departe. Dacă este necesar, pune şi
celelalte întrebări deschise până când divulgă esenţa cauzei conflictului. (Cauza intră doar la
una sau la mai multe întrebări psihodinamice?)
Când pui întrebările cu unde şi când, fii gata să facilitezi o posibilă regresie a părţii. (Acesta
este motivul pentru care pregătirea în terapia regresiei este o recuzită importantă la terapia
părţilor.). Odată ce regresia este completă, adu partea corespunzătoare înapoi în prezent.
Aminteşte-ţi să parcurgi complet şi alţi paşi ai terapiei părţilor după cum este nevoie şi să
integrezi înainte de revenire. Iată câteva întrebări posibile, bune de a fi puse la Pasul nr.5
DOAR dacă este nevoie de mai multă clarificare:
De ce este necesar să…[fă un rezumat al problemei prezentate] pentru a [un rezumat al
funcţiei] ?
A se nota că punerea în frază este mai puţin personală decât “ De ce ai nevoie să faci asta?”
Când ai preluat prima oară această responsabilitate?
Cine ţi-a spus că este nevoie ca tu să faci asta?
Unde s-a întâmplat?
Odată ce partea s-a exprimat suficient şi a divulgat esenţa cauzei problemei, nu mai pune
astfel de întrebări; şi încurajează partea să le asculte şi pe celalalte exprimându-se. Spune
ceva de genul:
 Mulţumim pentru că ai împărtăşit informaţia aceasta importantă cu noi. Există o altă
parte a [numele clientului] care poate are ceva de spus. Eşti dispusă să asculţi în timp ce
chem cealaltă parte?
Aşteaptă un răspuns de “da”. Dacă această parte vrea să se exprime prima în continuare,
permite-i să facă asta; apoi sugerează să asculte ceea ce au de spus şi celelalte părţi (sau
cealaltă parte). Nu opri o parte decât dacă devine excesiv de lungă.
IMPORTANT! O deviaţie lungă sau un blocaj are loc dacă partea divulgă o cauză ce
necesită o decizie conştientă de schimbare sau o trimitere la un profesionist...cum ar fi un
client care trăieşte cu un partener abuziv.

Pasul nr.6: Cheamă alte părţi după cum este nevoie

Următorul pas este să chemi în faţă cealaltă parte a conflictului. Repetă primii 5 paşi. Iată un
exemplu de scenariu:
Există o parte a [numele clientului] care doreşte să se schimbe, iar acea parte este în
mod special interesată de fericirea [numele clientului]. Este de asemenea o parte
importantă; şi atunci când acea parte este fericită, [numele clientului] va fi mai fericit.
[numele clientului] este dispus să asculte, [cealaltă parte] este dispusă să asculte, iar eu
sunt dispus să ascult. Atunci când partea din tine care îşi doreşte schimbarea este
dispusă să vorbească, te rog să spui cuvintele “Sunt aici” sau să mişti degetul de “da”.

Aşteaptă răspuns. Mulţumeşte-i că a ieşit la suprafaţă şi întreabă cum doreşte să i te adresezi,

notându-ţi răspunsul. De asemenea, mai pune o întrebare despre scopul sau funcţia principală
oferită clientului. După răspuns, continuă cu:
Ai auzit ce-a spus [cealaltă parte]? Cum răspunzi?
Aşteaptă răspuns. Dacă partea nu începe să se exprime imediat, atunci putem facilita o
comunicare deschisă prin cuvinte în plus, cum ar fi:
[cealaltă parte] a spus că ….[fă un rezumat al argumentării primei părţi]. Acea parte a
ta apreciază faptul că eşti dispus să asculţi, iar acum este dispusă să te asculte şi ea pe
tine. Ce răspunzi?

Asigură-te că treci prin cei 5 pași (deci că întrebi care este scopul acestei părţi) înainte de
întrebarea de mai sus; apoi permite-i părţii să se exprime şi vei trece la Pasul nr. 7.
NOTĂ: Rareori, o parte poate răspunde doar la întrebările cu răspunsuri ideomotorii, ceea ce
face munca terapeutului cu mult mai solicitantă (decât dacă nu chemi o a treia parte care să
joace rolul interpretului). Dacă are loc acest lucru, străduieşte-te să faci ca partea să răspundă
ulterior verbal, întrebând “Acum eşti dispusă să răspunzi verbal? Te rog spune DA dacă eşti.”
După câteva secunde, clientul va răspunde fie verbal, fie va mişca degetul de “NU”...în care
caz va trebui să rogi din nou o altă parte să joace rolul de interpret. Uneori cea de-a doua
rugăminte aduce rezultate.

IMPORTANT: La acest punct, cheamă în faţă doar cele două părţi aflate în conflict, pentru
că alte părţi ar trebui să fie chemate în faţă doar dacă este necesar. Oferind o invitaţie
deschisă “ oricărei părţi care doreşte să se exprime” ar putea rezulta un fel de “petrecere a
părţilor”, care poate fi o discuţie confuză, lungă, cu numeroase părţi care nu duce la atingerea
unei rezolvări.

Posibilă deviaţie: iese în faţă o altă parte decât cea motivantă (sau care se află în
contradicţie). Această deviaţie este posibil să nu devină aparentă până la Pasul nr.7. Dacă are
loc acest lucru, încearcă încă o dată să chemi în faţă partea pe care ai dorit-o iniţial.
Pasul nr.7 Negociere şi mediere

Spre deosebire de terapia Gestalt, în cazul terapiei părţilor clientul joacă rolul
diferitelor părţi ale personalităţii sale, mai degrabă decât un joc de rol al celorlalţi oameni, iar
obiectivele noastre pe parcursul primilor 9 paşi se rotesc în jurul a două elemente esențiale
pentru a facilita schimbarea: decoperă cauza (sau cauzele) şi facilitează eliberarea - care are
loc gradual cu cât avansăm de la Pasul nr.7 la Pasul nr.9.
Ar fi aproape imposibil să existe un scenariu pentru ce să spui mai departe însă cel mai bun
sfat este acesta: descurcă-te cu ceea ce iese în faţă, folosește ceea ce îți oferă clientul!

Aminteşte-ţi să pui întrebări deschise şi obţine informaţii cât mai corespunzătoare pentru a
ajuta părţile să ajungă la termenii acordului. Notează-ţi după cum este necesar. De asemenea,
fii conştient de faptul că uneori este posibil să fie necesar să oscilăm între acest pas şi altul,
pentru că uneori trebuie să scoatem în faţă mai mult de două părţi pentru o rezolvare. Cu toate
acestea, următoarele exemple de scenarii ar putea folosi ca ghid pentru a te ajuta să negociezi
şi să mediezi.
Exemple:
[Cealaltă parte] a spus că…[faci un rezumat la ceea ce a spus]. Ce ai vrea să facă
[Cealaltă parte]?
ŞI...Dacă [Cealaltă parte] face ceea ce vrei tu, ce eşti dispus să faci în schimb?
SAU…
Către partea aflată în contradicţie...Dacă faci ceea ce vrea [partea motivantă], ce vrei să
primeşti în schimb?

PUNCT CHEIE: Aminteşte-ţi să acţionezi ca şi cum eşti un mediator: rămâi obiectiv şi

neutru, menţinând raportul cu toate părţile participante.

Un arbitru ascultă ambele părţi ale conflictului, apoi ia o decizie şi  spune fiecărei părţi ce să
facă. De multe ori, ambele părţi părăsesc arbitrajul simţindu-se frustrate. Mediatorul pune
întrebări, pentru ajuta fiecare parte să vorbească şi să asculte, cu scopul de a ajuta părţile
aflate în conflict să găsească proprii termeni de acord. Datorită aceste abordări, un bine
cunoscut trainer de hipnoză a sugerat că un nume mai modern pentru terapia părţilor este
medierea părţilor (Banyan, 2009). Cu toate acestea, prefer s-o numesc în continuare terapia
părţilor din respect pentru pionerul acesteia, Charles Tebbetts.

Pasul nr. 8 Roagă părţile să ajungă la termenii acordului.

Scopul Pasului nr.8 este să ajute părţile să ajungă la termenii acordului. Uneori acest lucru are
loc spontan în timpul etapei nr.7, un alt motiv pentru care ar trebui să acordăm o mai mare
atenţie la ceea ce spune fiecare parte; deseori noi trebuie să ghidăm părţile către termenii de
acord. Acest lucru poate fi înfăptuit printr-o simplă cerinţă, sau rugând fiecare parte să facă
un compromis faţă de cealaltă. Rugând părţile să vină cu soluţiile lor  îi dă o mai mare
liberatate și responsabilitate clientului, decât atunci când facilitatorul sugerează detaliile
acelui compromis. Treaba noastră ca şi hipnoterapeuţi este să punem întrebările corect şi să
rămânem cât mai obiectivi cu putinţă, în timp ce avem în vedere ce-i cel mai bine pentru
client. Să asculţi atent te ajută să determini momentul când fiecare parte este de acord să
onoreze cerinţa celeilalte părţi, sau a celorlalte părţi, implicate. Pasul nr.8 nu este finalizat
până când fiecare parte participantă a fost de acord să facă ceva constructiv pentru client şi a
acceptat toate celelalte acorduri oferite de oricare altă parte care a fost chemată în faţă. Și aici
pot avea loc deviaţii.

Pasul nr. 9 Confirmă şi treci în revistă termenii acordului

La masa de negocieri, ar fi bine dacă mediatorul ar confirma faptul că toate părţile sunt de
acord cu termenii, înainte de suspendarea adunării. Acelaşi lucru este adevărat pentru terapia
părţilor. Pasul nr. 9 are 3 etape:
- confirmarea termenii acordului (cu fiecare parte participantă),
- trecerea în revistă a acordurilor (pentru toate părţile) şi
- confirmarea răspunsurilor ideomotorii cu TOATE părţile.
Prima oară adresează-te fie părţii conflictuale, fie celei motivante. Recapitulaţi ceea ce a fost
partea de acord să facă şi întrebați:
Eşti mulţumită de acordul la care s-a ajuns astăzi, aici?
Aşteaptă răspuns. Procedează la fel ca mai sus cu fiecare parte participantă.
O dată ce FIECARE parte care a ieşit în faţă şi a contribuit la discuţie îşi confirmă acceptarea
tuturor termenilor acordului, trebuie să trecem în revistă termenii acordului cu TOATE părţile
clientului care ascultă, inclusiv cele care NU au ieşit în faţă, şi să confirmăm cu toate părţile.
Dacă o parte silenţioasă are o obiecţie, acesta este momentul în care să aflăm! Recapitulează
termenii, apoi întreabă:
Te rog să-mi indici prin răspunsul de deget corespunzător...Acceptă toate părţile lui
[numele clientului] termenii acordului la care s-a ajuns aici, astăzi?
Aşteaptă răspuns. Dacă “da”, atunci treci direct la Pasul nr.10. În cazuri rare, o parte care nu a
ieşit în faţă până la acest moment ar putea avea o obiecţie.

Pasul nr.10: Oferă sugestii pozitive, după cum este cazul

Fă asta doar DUPĂ stabilirea termenilor acordului - NU înainte! Odată ce s-au confirmat
termenii acordului, am putea oferi părţilor participante primele sugestii directe. A se nota că
orice sugestii oferite înainte de terminarea Pasului nr.11 ar trebui să se conformeze strict
termenilor acordului stabiliţi, împreună cu încrederea de a face asta - precum şi sugestii
pentru ca părţile să coopereze şi să lucreze împreună. Sugestiile indirecte sau permisive ar
putea fi adăugate ÎN PLUS la (dar nu în loc de) sugestii directe.
Exemple:
În primul rând, aş vrea să mulţumesc tuturor părţilor implicate în această comunicare
deschisă, pentru minunatul progres făcut astăzi aici.
Continuă cu una sau mai multe din următoarele…
De asemenea, [numele părţii sau titulatura], îţi mulţumesc că ai fost de acord să ajuţi
[numele clientului şi/sau al părţii]----[repetă acordul părţii]. În fiecare zi, în toate felurile
îţi este din ce în ce mai uşor să te ţii de partea ta de acord. [Devino cât mai specific cu
putinţă; apoi repetă cele de mai sus cu fieare participant]
[Numele clientului] va fi mai fericit datorită acordului făcut aici astăzi, iar tu eşti o
parte a [Numele clientului]. Aşadar vei fi şi mai fericită să ajuţi pe [numele clientului
sau numele părţii] să---[Menţionează din nou termenii şi fii specific].
De asemenea, lucrând cu [numele celeilalte părţi], devine mai uşor pentru tine să-ţi
onorezi acordul la care s-a ajuns astăzi aici. [Oferă sugestii adecvate]

Poţi oferi orice alte sugestii care sunt în armonie totală cu termenii acordului. În cazuri rare ar
fi potrivit să foloseşti imagistică ghidată pentru părţi la Pasul nr.10, mai ales dacă clientul şi-a
creat imagistica ghidată în timpul procesului de terapie a părţilor. Să presupunem că clientul
tău a avut o parte care a vrut să fumeze (Smokey) şi o parte care a vrut să renunţe (Sănătate).
Smokey şi Sănătate au fost de acord să fumeze doar o dată după masă şi nicicând altcândva.
Ce sugestii i-ai oferi fiecărei părţi după ce au ajuns la termenii acordului?

Pasul nr.11: INTEGREAZĂ părţile!

Terapeutul poate folosi nenumărate moduri de integrare a părţilor...sugestie directă, metafore,
să bată palma, să se îmbrăţişeze, prin întrebări cu răspunsuri ideomotorii, etc., sau spunând
pur şi simplu ceva de genul:
Acum este timpul ca toate părţile să se integreze într-o armonie interioară; atunci când
această integrare este completă, te rog mişcă degetul de da sau ridică-ţi mâna….
(Charles Tebbetts de obicei ruga părţile să bată palma sau să se îmbrăţişeze, sau să se ţină de
mâini, etc...pentru iubire reciprocă şi acceptare. Apoi îl ruga pe client să le permită părţilor să
devină un întreg şi să CONFIRME când s-a terminat integrarea, ridicând o mână.)
Ideea de bază în ceea ce priveşte integrarea poată fi rezumată într-o singură propoziţie:
 Este foarte important să integrezi înainte să scoți clientul din transă - indiferent ce
cuvinte sau imagistică alegi.
Fie că îţi rogi clientul să-şi imagineze că vede, aude sau doar simte atunci când această
armonie interioară sau integrare este completă, fă în aşa fel încât să le fie uşor să-ţi ofere
informaţia atunci când s-a terminat. Făcând asta te va ajuta să ştii când este completă
integrarea...
Posibile deviaţii pas 11: Nu este niciun răspuns; se mişcă degetul de “NU”; se mişcă degetul
de “nu ştiu”.
Întreabă:
Există vreo parte care doreşte să se exprime sau să vorbească? Dacă da, atunci te rog
mişcă degetul de DA sau spune cuvintele “Sunt aici...”
Dacă ţi se întâmplă acest lucru, pur şi simplu întoarce-te la Pasul nr.4 şi acţionează în
consecinţă. Dacă este o parte care a ieşit în faţă mai devreme, roagă partea să vorbească.
Dacă este o parte care NU a ieşit mai devreme, atunci întreabă despre scopul său, apoi roag-o
să comenteze pe baza termenilor  stabiliţi ai acordului. Apoi ai de-a face cu ceea ce iese la
suprafaţă! Repetă orice paşi necesari pentru a confirma termenii acordului, inclusiv orice
modificare a acestora.

C. Concluzii (Încheierea Sesiunii de Terapie a Părţilor)

1. Oferă sugestii în plus şi/sau imagerie directivă

Cu obiectivele 2,3 şi 4 ale terapiei atinse, sugestiile pozitive bune îmbunătăţesc în mod
normal reînvăţarea subconştientă (directă şi indirectă).
Acelaşi lucru se aplică la terapia părţilor. Foloseşte un scenariu potrivit, pregătit dinainte dacă
doreşti şi/sau imagerie ghidată care rezonează cu obiectivul clientului. Chiar şi dacă nu mai
este timp, de obicei este o idee bună să oferi cel puţin una sau două sugestii terapeutice post-
hipnotice pentru a întări reînvăţarea subconştientă înainte de revenire pentru a consolida
progresul făcut în timpul terapiei părţilor. Pentru fumători sau clienţii cu scădere în greutate,
de obicei întăresc beneficiile lor personale cu imagerie dirijată, folosind notiţele de la o
sesiune anterioară. După terminarea imaginilor şi a sugestiilor, îi putem oferi clientului
aproximativ jumătate de minut de linişte înainte de o revenire lentă.

2. Revenirea
Cu cât un client a avut parte de un nivel mai profund de transă cu atât putem opta pentru o
revenire mai lentă. Revenirea poate dura în mod normal între 45 şi 60 de secunde în timp ce
numărați rar de la 1 la 5. Celor care ating starea de somnambulism le poate lua 90 de secunde
sau mai mult.

3.Discută terapia pe scurt cu clientul şi stabileşte următoarea programare dacă este

cazul.
Aminteşte-şi că în general clienţii rămân în mod normal în raport cu tine câteva minute după
ce revin din hipnoză şi pot fi foarte deschişi la sugestii. Din acest motiv, trebuie să ne alegem
cuvintele cu grijă. Primele cuvinte pot constitui la rândul lor o sugestie pozitivă: “Te-ai
surprins și pe tine însuți?” sau “Eşti fericit cu rezolvarea?” , sau “Sunt nişte lucruri uimitoare,
nu-i aşa?” După răspuns, menţinem discuţia relativ scurtă și putem recapitula acordul pentru
client.

Recapitulare: (Când au fost atinse cele patru obiective ale hipnoterapiei?)

Cel de-al doilea obiectiv (descoperirea cauzei) a fost realizat în timpul Paşilor 1-5 (uneori şi
6). Cel de-al treilea (eliberarea) are loc în timpul Paşilor 6-9 (uneori este chemată o a treia
parte, care se duce înapoi la Pasul nr6). Cel de-al patrulea (reînvăţarea) începe în timpul
Pasului nr10, intensificat cu sugestii şi imagistică.