Ministerul Educației și Culturii al Republicii Moldova

Liceul Teoretic„Mihai Eminescu”, or. Căușeni

Meștesugul țesăturilor

Profesor: Plotnic Elena

Elaborat: Gorbenco Dumitrița
 Ce semnifică meșteșugul țesăturilor?

Traditia tesutului pe teritoriul tarii noastre dateaza inca din epoca bronzului, fragmente de tesaturi fiind descoperite in vase din
perioada respectivă.
Cuvântul țesut semnifică încrucișarea în unghi drept două sisteme de fire la războiul de țesut, trecând cu suveica bătătura prin
urzeală, pentru a face o țesătură.
 Cum și din ce se realizează covoarele?
Printre materiile prime folosite se numarau atat inul si canepa, cat si lana, care, odata tunsa de pe oi era
toarsa si apoi colorata, pana se ajungea la firul bun pentru lucrul in razboi. Firele toarse de lana erau
folosite fie in coloritul lor natural, fie vopsite.
 Vopsitul covoarelor
Vopseaua se obtinea din diferite plante si, deoarece adesea plantele adunate la un cules nu erau intotdeauna
suficiente pentru a vopsi toate firele, se astepta pana la un alt cules pentru a continua colorarea lanei. Aceasta
vopsire succesiva oferea de fiecare data alte tonuri firelor, iar obiectele realizate din fire astfel colorate capatau
un farmec aparte care, rezultat din nuantele sterse ale vopselelor vegetale, caracterizeaza cele mai frumoase
dintre tesaturile romanesti.Pentru colorarea tesaturilor se foloseau plante precum menta, anin, urzica (culoarea
neagra), coji de zarzar si nuc (maro), vine de salcie (visiniu inchis), coji de visin si de dud (vernil), radacina de
paducel (albastru inchis), nalba (gri deschis), foi de ceapa (galben si crem), crin (violet) sau sunatoare (culoarea
nisipului).
 Motivele și ornamentele covoarelor
În ornamentica de început, predominau motivele geometrice (linii drepte, romburi, cruci, linii frânte),
pentru ca apoi să apară o bordură, care înconjoară câmpul central şi motive noi: ramuri de copaci,
flori, păsări, cai, oameni, ce mai, o lume de basm.
 Tipuri de covoare

Paretar

Lăicer
Covor: Pomul vieții
Scoarța
 Concluzie
Meștesugul țesutului a fost în trecut o îndeletnicire de neprețuit care în prezent, cu părere de
rău nu s-a transmis generației. Totuși încă se mai pastrează careva lucruri care poate fi ca

exemplu pentru a vedea ce fel de ocupații aveau strămoșii și bunicii.