Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu"

Tema: Procesul de glicare. Rolul

glicarii in patogeneza complicatiilor
diabetului zaharat. Interpretarea clinica
a hemoglobinei glicate.

Chisinau 2022
 Cuprins:
Produsele finale ale glicării ……….………………………………………….3-4
Diabetul zaharar……….…………………………………………………………5
Tipurile de diabet zaharat……………………………………………………….6
Simptomele diabetului zaharat………………………………………………….7
Diabetul zaharat in timpul sarcini………………………………………………8
Valorile normale ale glicemiei………………………………………………..….9
Tratamentul si alimentatia in diabet zaharat…………………………………10
Bibliografia………………………………………………………………………11

2
Produsele finale ale glicării (PFG) sunt moleculele formate în sânge, cât şi
intracelular în cadrul reacţiei Maillard, un proces non-enzimatic de formare a
legăturilor strânse dintre carbohidraţi (glucoză, fructoză, zaharoză) şi reziduurile
amine libere ale moleculelor de proteine, lipide şi acizii nucleici. Un proces similar
este cunoscut sub numele de reacţie de glicol zare, care decurge, însă, sub control
enzimatic. Produsele iniţiale ale glicării sunt bazele Schiff, care spontan se
rearanjează în produsul Amadori (sau hemoglobina A1C). Sursele principale care
determină acumularea PFG în organismul uman sunt: 1) sinteza lor endogenă
exagerată şi 2) ingestia PFG exogene, formate în timpul preparării alimentelor
proteice în prezenţa glucidelor şi lipsa de apă, care previne formarea legăturilor
proteină-carbohidrat. Semnificaţia fiziopatologică a glicării proteice în evoluţia
maladiilor cardiovasculare este definită de următoarele oportunităţi:
● Nivelurile PFG sunt notabil elevate în diabetul zaharat (factor de risc
cardiovascular important) şi se majorează odată cu vârsta, deşi formarea lor este
dovedită deja în perioada ontogenezei uterine .
● PFG induc fosforilarea moezinei, radixinei şi ezrinei (proteinele citoscheletului
endoteliului vascular, care asigură legătura F-actinei cu proteinele membranare), ce
rezultă în disfuncţia şi alterarea celulei endoteliale. Blocarea receptorilor specifici
RAGE, cât şi inhibiţia factorilor p21 şi p38 atenuează acest proces
.● Rata metabolizării PFG este foarte joasă, fapt care determină o semiviaţă a
acestora pe măsura ratei de înnoire a proteinelor interstiţiale ale miocardului şi
peretelui vascular, în primul rând, a colagenului. Eliminarea PFG din organism se
realizează prin intermediul endocitozei la nivelul celulelor sinusoidale hepatice
sinusoidale Kupffer .

3
● Prin intermediul receptorilor RAGE, localizaţi şi în media musculară vasculară,
PFG condiţionează formarea legăturilor rigide dintre moleculele de colagen şi
elastină din matricea extracelulară, drept consecinţă urmând creşterea rigidităţii
(stiffness-ului) peretelui arterelor sistemice, coronariene şi cerebrale). Astfel, PFG
endogene sau exogene sunt direct implicate în procesul de remodelare vasculară.
Totodată, reorganizarea structurală a fibrelor de colagen din interstiţiul vascular
sub acţiunea PFG condiţionează formarea micro- şi macroanevrismelor .
Aminoguanidina, un inhibitor al formării PFG, previne retinopatia diabetogenă şi
accidentele vasculare cerebrale
● Cercetările clinico-experimentale demonstrează că PFG activează stresul
oxidativ graţie sintezei per se a speciilor reactive de oxigen, stimulează expresia
citokinelor şi induce apoptoza celulară (efecte mediate prin receptorii RAGE
cantonaţi pe monocite, macrofagi şi cardiomiocite), augmentează rigiditatea
diastolică a miocardului şi compromite funcţia cardiacă, determinând agravarea
evoluţiei insuficienţei cardiace (IC), iar nivelurile circulante ale PFG şi receptorilor
lor se estimează drept predictor al mortalităţii cardiovasculare . Deşi impactul
elevării nivelurilor tisulare şi circulante ale PFG asupra sistemului cardiovascular
este pe larg studiat în diabetul zaharat (în special tip II) şi senescenţă, rolul
acumulării PFG în remodelarea vasculară şi miocardică în absenţa afecţiunilor
diabetogene necesită explorări suplimentare şi dovezi iminente, dat fiind faptul că
stresul oxidativ şi citokinele proinflamatorii, sunt nu numai mecanisme
patogenetice de afectare a vasului şi cordului, dar şi factori de activare a glicării
non-enzimatice. Pe de altă parte, acţiunea excesului de PFG este proiectată
predilect asupra proteinelor matricei extracelulare în detrimentul sistemului
intrinsec de reglare a funcţiei lusitrope a miocardului şi, îndeosebi, a complianţei
vasculare. R. Semba şi colab. (2009) relatează că nivelul seric al lizin-
carboximetilului, un reprezentant al PFG, se corelează direct cu velocitatea undei
pulsatile aortice la persoanele vârstnice . Majorarea velocităţii undei pulsatile
semnifică în plan funcţional reducerea complianţei arterelor de calibru mare şi un
indicator al remodelării vasculare periferice, care asociază evoluţia insuficienţei
cardiace. Conceptul contemporan vizează fiziopatologia IC pe palierul continuum-
ului vas-cord-vas, în cadrul căruia funcţia pompei periferice este periclitată pe
fundalul activării neuroendocrine inerente disfuncţiei diastolice şi/sau sistolice a
ventriculului stâng (VS), iar funcţia de pompă a VS este compromisă şi prin
creşterea postsarcinii, determinată de remodelarea arterelor periferice, în primul
rând, de calibru mic sau rezistive.

4
 Diabetul zaharat este cea mai des întâlnită boală a sistemului endocrin și se
declanșează atunci când în organism cantitatea de insulină secretată nu este cea
optimă sau când celulele periferice nu răspund la acțiunea sa (insulina este un
hormon ce participă la micșorarea concentrației glucozei din sânge). Această
afecțiune produce tulburări la nivelul întregului metabolism și, în timp, poate
afecta funcționarea diverselor organe din corp.
Corpul nostru are nevoie zilnic de energie, pe care o obținem prin alimentație. Mai
întâi, mâncarea pe care o furnizăm organismului este transformată în glucoză, prin
procesul de digestie. Apoi, glucoza ajunge în sânge și este sintetizată, cu ajutorul
insulinei produse de pancreas, în energie. Problemele apar atunci când pancreasul
nu produce insulina necesară sau când organismul nu folosește eficient acest
hormon. În aceste situații, glucoza nu mai este transformată în energie și se
acumulează în organism într-o cantitate mai mare decât ar fi normal, favorizând
declanșarea diabetului zaharat. Efectul direct este creșterea nivelului glicemiei,
adică a cantității de glucoză din sânge, peste limitele normale, situație denumită
hiperglicemie.

5
Care sunt tipurile de diabet zaharat
Există mai multe tipuri de diabet zaharat, în funcție de cauzele care au declanșat
boala, dintre care cele mai întâlnite sunt de tip 1 și de tip 2.
Diabetul zaharat de tip 1
Diabetul zaharat de tip 1 presupune lipsa producerii de insulină în corp sau
prezența unei cantități insuficiente din acest hormon în organism, fapt cauzat de
funcționarea deficitară a pancreasului. Este cel mai des întâlnit în cazul tinerilor,
iar persoanele afectate sunt dependente de tratamentul cu insulină.

Diabetul zaharat de tip 2

Diabetul zaharat de tip 2 reprezintă rezultatul a două disfuncționalități: rezistența

celulelor la acțiunea insulinei și deficiențe la nivelul pancreasului. Este cea mai
frecventă formă de diabet și este adesea asociată cu obezitatea. Pacienții nu sunt
dependenți de tratamentul cu insulină, aceștia trebuind doar să își controleze
nivelul glicemiei din organism printr-o alimentație corespunzătoare, sport, dar și
prin tratamentul recomandat de medic în acest sens, dacă este cazul..
 6

Simptomele diabetului zaharat:

De multe ori, diabetul zaharat nu este depistat din fază incipientă, din cauza lipsei
simptomelor. Creșterea nivelului de glucoză din sânge are loc lent, astfel că nu
determină manifestări decât după un timp. Printre simptomele diabetului zaharat se
numără:

 sete;
 urinare în cantitate mai mare decât de obicei (poliurie);
 apetit culinar ridicat (polifagie);
 oboseală.

În timp, odată cu evoluția bolii, simptomele se pot extinde și la nivelul altor

sisteme, organe sau părți ale corpului:

 vedere încețoșată;
 furnicături sau amorțeală a membrelor;
 infecții ale pielii;
 infecții ale tractului urinar.
 7

Diabetul zaharat în timpul sarcinii (gestațional)

Analizele care fac parte din rutina medicală a unei femei însărcinate includ
măsurarea glicemiei. Diabetul zaharat care apare în timpul sarcinii se
numește diabet gestational și poate persista și evolua atât sub formă de diabet de
tip 1, cât și sub formă de diabet de tip 2. Se poate, însă, și ca, după sarcină,
sintetizarea glucozei să aibă loc, din nou, în mod corespunzător.

Depistarea diabetului gestațional la femeile însărcinate este importantă, deoarece

afecțiunea prezintă riscuri medicale (inclusiv decesul), atât pentru mamă, cât și
pentru făt. În cazul în care este descoperit diabetul zaharat la o viitoare mamă, este
necesar ca aceasta să efectueze, la aproximativ două luni după naștere, un test prin
care să verifice dacă diabetul a persistat sau nu.
 8
Care sunt valorile normale ale glicemiei:
Diabetul nu este o boală vindecabilă, dar pacienții au nevoie de tratament pentru a
menține nivelul glicemiei în parametrii normali și pentru a reduce riscul de apariție
a complicațiilor. Valorile ideale ale glicemiei măsurate pe stomacul gol (fără ca
persoana să fi mâncat timp de cel puțin opt ore) sunt între 72 mg/dl și 108 mg/dl,
caz care nu prezintă riscuri medicale.
Valorile între 120 mg/dl și 180 mg/dl sunt considerate a fi la limită, iar riscul pe
care îl presupun acestea este mediu. Un nivel mai mare de 215 mg/dl este
considerat mare, iar riscul de îmbolnăvire este, de asemenea, ridicat, în timp ce
o glicemie mai mare de 315 mg/dl este extrem de periculoasă.
Când glucoza din sânge depășește 180 mg/dl, aceasta apare și în urină, din
componența căreia, în mod normal, ar trebui să lipsească.
O valoare a glicemiei sub 50 mg/dl este periculos de mică și presupune un risc
mare pentru sănătate.
Este normal ca nivelul glicemiei să fie mai ridicat după masă. În plus, valorile
ideale pot fi diferite în funcție de persoană și de metoda de laborator folosită pentru
măsurare.
Teste de verificare a glicemiei
Verificarea glicemiei se poate face prin mai multe teste, fiecare presupunând
recoltarea de sânge:
 analize de sânge - cele mai utilizate; recoltarea se face la cel puțin opt ore de
la ultima masă, de obicei dimineața;
 testul oral de rezistență la glucoză - se recoltează sânge pe stomacul gol, iar
ulterior pacientului i se dă o băutură foarte dulce, cu un conținut de 75 de
grame de glucoză; după două ore, analiza sângelui se repetă, pentru a se
observa cu cât a crescut nivelul glicemiei în acest interval;
 hemoglobina glicată ( HbA1c) - arată variația nivelului glicemiei din
ultimele trei luni.
 9

Tratamentul si alimentatia pentru diabet:

În cazul diabetului zaharat de tip 1, pacienții sunt dependenți de
tratamentul cu insulină, recomandat de medicul diabetolog.

În ceea ce privește diabetul zaharat de tip 2, medicul poate recomanda

insulină, dacă pacientul se află într-un stadiu avansat al bolii, sau alte
medicamente pentru reducerea nivelului glicemic. Tratamentul, în acest
caz, se bazează și pe urmarea unui regim alimentar sănătos și pe mișcare
fizică.

Care este rolul alimentației în diabet

Persoanelor care suferă de diabet zaharat le este recomandat să acorde o
atenție deosebită alimentației, pentru a putea ține boala sub control. Astfel,
alimentele sunt împărțite în trei clase, de care pacienții trebuie să țină cont:

 alimente permise cu cântarul - acestea au un conținut mediu spre

mare de glucide: cerealele și produsele care le conțin, fructele,
lactatele proaspete;
 alimente permise la liber în ceea ce privește conținutul glucidic, dar
cu limitare calorică: carnea, peștele, ouăle, legumele fără amidon,
lactatele maturate;
 alimente strict interzise: zahărul și derivatele concentrate, alcoolul,
grăsimile, prăjeala.
 10

Bibliografia
1) https://bioclinica.ro/pentru-pacienti/articole-medicale/diabetul-
zaharat-cauze-simptome-tratament-si-control

2) https://ro.linkedin.com/pulse/compusi-terminali-de-glicare-
avansata-age-provenienta-sorin-vlad

3) https://www.alergicblog.com/2010/05/glicarea-avansata-
longevitatea/

4) https://www.google.com/search?
q=diabetul+ALImentatie&tbm=isch&ved=2ahUKEwjX7p3s39H7
AhUlM-wKHcKFAp8Q2-
cCegQIABAA&oq=diabetul+ALImentatie&gs_lcp=CgNpbWcQA
zoFCAAQgAQ6BAgAEB5QkgdYhE9gk1JoAXAAeAGAAeAHiA
GfPZIBDTAuMy41LjIuMy40LjKYAQCgAQGqAQtnd3Mtd2l6L
WltZ8ABAQ&sclient=img&ei=jh6FY9fvNKXmsAfCi4r4CQ&bih
=688&biw=1536#imgrc=t7VaZk0tnig_1M&imgdii=EzdnlhBQvcL
YMM

5)https://www.eva.ro/dietafitness/nutritie/7-solutii-pentru-a-evita-
imbatranirea-cauzata-de-zahar-articol-209927.html
11