Material oferit de @iabacul

Argumentări subiectul 2
Perspectiva narativă
Textul fragmentar, selectat din opera X de Y aparţine genului epic, iar o trăsătură
esenţială o reprezintă perspectiva narativă care este: obiectivă ( persoana a III-a)/
subiectivă (persoana I), acţiunea/ întâmplările fiind relatate de un narator obiectiv
(persoana a III-a)/ subiectiv (persoana I), semnificativi fiind indicii morfologici
utilizaţi (verbe şi pronume la persoana I/ a III-a-exemple).
Naratorul în aceste perspective poate fi:
-omniscient, omniprezent, homodiegetic, subiectiv, intradiegetic, narator-personaj
(persoana I);
-omniscient, obiectiv, neimplicat în acţiune, martor la evenimente, heterodiegetic,
extradiegetic (persoana a III-a).
Comentarea ideii poetice prin evidenţierea relaţiei cu textul şi mijloacele
artistice
Textul liric X de Y se centrează pe tema...(morţii, trecerii inexorabile a timpului,
naturii, comuniunii omului cu natura, iubirea, iubirea pierdută, arta poetică,
condiţia poetului, creaţia), specifică unui poet, care vrea să sensibilizeze cititorul.
Încă din incipitul poeziei se remarcă X (ce figură de stil?- metafora ,,muzică de
toamnă’’sugestie a unei atmosfere sumbre, melancolice). În aceeaşi ordine de idei,
Y (epitetul ,,note dulci’’evidenţiază speranţa eului liric, însă dispare orice
posibilitate de salvare).
Întreaga creaţie reprezintă o chintesenţă a mesajului poetic, astfel, Z transmite
sentimente de...faţă de...care se află în deplin acord cu elementele...
Rolul indicaţiilor scenice
Indicaţiile scenice oferă îndrumări esenţiale pentru transpunerea textului în
spectacol, sprijinind jocul actorilor. Acestea constituie o caracteristică esenţială a
genului dramatic.
În textul fragmentar prezentat selectat din opera Z, acestea au rolul/notează succint
detalii privind decorul (ex.de citate), elemente nonverbale, precum: limbajul
trupului, gesticulaţia, mimica, mersul-exemple pentru fiecare.
Material oferit de @iabacul

Totodată, acestea surprind şi elementele paraverbale, care fac referire şi la

manifestările involuntare ale unor emoţii, ale unor stări de spirit: tremurul vocii,
râsul, bâlbâiala, oftatul, geamătul, mormăiala ezitantă, suspinele, tusea, plânsul în
timpul vorbirii, văicărelile, ridicarea vocii-dai exemple de citate pentru fiecare.
Textul dramatic fragmentar selectat din opera X este semnificativ pentru
prezentarea acestor indicaţii scenice, care conferă informaţii preţioase nu doar în
jocul scenic, ci şi în lectura propriu-zisă, ajutând cititorul să-şi reprezinte mintal
evenimentele şi personajele.
Romantism (poezie)
Fragmentul dat se încadrează în romantism, ideea poetică fiind construită în jurul
temei/ a temelor.…….., specifice acestui curent literar. Poetul îşi transmite
puternice sentimentele de …………., cauzate de ….. Acestea sunt încă de la
început sugerate cu ajutorul ……..(se comentează prima figură de stil şi apoi toate
celelalte). Toate acestea creează o atmosferă romantică, de reverie/ plină de mister/
de melancolie/ feerică/ ş.a., susţinută de motive specifice, precum ……….. În plus,
trăirile devin mai puternice prin intermediul retorismului specific acestui curent
literar, conferit de interogaţiile retorice (ex.), exclamaţiile retorice (ex.), invocaţiile
(ex.) şi interjecţiile utilizate.
Astfel, fragmentul dat ilustrează trăsăturile romantismului, transmiţând puternice
sentimente de………....
Paşoptism (poezie)
Fragmentul dat ilustrează ideologia paşoptistă, ideea poetică desprinsă din
versurile date fiind construită în jurul unei teme specifice, istoria înţeleasă ca
model pentru contemporani/ tema socială, poetul oprindu-se asupra unor realităţi
specifice vremii sale: lupta pentru liberate, pentru unire, pentru dreptate socială.
Astfel, versurile capătă un puternic aspect militant, patriotic, atitudine ce
caracterizează acea epocă. Acestea sunt încă de la început sugerate cu ajutorul
……..(se comentează prima figură de stil şi apoi toate celelalte). Se poate observa
şi caracterul romantic al versurilor dat de sentimentele puternice de …… exprimate
. În plus, trăirile devin pregnante şi prin intermediul retorismului conferit de
interogaţiile retorice (ex.), exclamaţiile retorice (ex.), invocaţiile (ex.) şi
interjecţiile utilizate.
Material oferit de @iabacul

Astfel, cu ajutorul unui limbaj artistic ce se caracterizează prin expresivitate, poetul

transmite un puternic mesaj patriotic tuturor contemporanilor săi, specific epocii
paşoptiste.
Simbolism (poezie)
Fragmentul dat se încadrează în curentul simbolist, ideea poetică desprinsă din
versurile date fiind construită în jurul temei specifice ……….... Poetul transmite
prin sugestie sentimentele difuze de …………., cauzate de …………. Acestea sunt
încă de la început sugerate cu ajutorul ……..(se comentează prima figură de stil şi
apoi toate celelalte). În plus, se observă prezenţa a numeroase motive literare
specifice care devin şi simboluri puternice, realizând corespondenţa între planul
exterior şi cel interior, al trăirilor: …..(ex. simboluri). Stările de spirit tipic
simboliste sunt amplificate şi de muzicalitatea deosebită a versurilor, creată cu
ajutorul refrenului/ laitmotivului/ simetriei (de explicat)/ imaginilor auditive/
liniilor de pauză şi a punctelor de suspensie.
Astfel, cu ajutorul unui limbaj artistic ce se caracterizează prin ambiguitate, poetul
transmite sentimentul de……, amplificat de cadrul apăsător/ claustrant/ sumbru/
cenuşiu, specific simbolismului.
Modernism (poezie)
Fragmentul dat se încadrează în curentul modernist, ideea poetică desprinsă din
versurile date fiind construită în jurul temei/ temelor moderniste…. Poetul îşi
transmite astfel sentimentele de ……., cauzate de ….. Acestea sunt încă de la
început sugerate cu ajutorul ……..(se comentează prima figură de stil şi apoi toate
celelalte). În plus, se observă şi alte trăsături moderniste, intelectualizarea
mesajului şi metaforizarea puternică a limbajului poetic, care conferă ambiguitate,
ceea ce face ca versurile să se adreseze unui cititor iniţiat. De asemenea, prin
implicarea pronunţată a eului şi prin utilizarea a numeroase mărci lexico-
gramaticale ale subiectivităţii de persoana I şi a II-a, devine vizibil caracterul
reflexiv al versurilor: ….(ex. mărci). Forma neobişnuită a poeziei (strofe inegale,
vers liber, ingambament) contribuie şi ea la exprimarea unui mesaj artistic foarte
complex, fiind şi o altă dovadă a modernismului.
Astfel, versurile date prezintă foarte clare trăsături ale curentului modernist.
Material oferit de @iabacul

Realism (operă epică)

Fragmentul aparţine curentului literar realist, fiind construit în jurul temei realiste
specifice: tema socială/ rurală/ a familiei/ a înavuţirii/ a banului. El prezintă veridic
……. (ideea principală a textului). O altă trăsătură a realismului este că textul
surprinde un personaj tip, ………., pe care naratorul obiectiv îl caracterizează
direct ca fiind „:……”, de unde reiese că……. În plus, personajul este caracterizat
indirect prin faptele sale, prin relaţiile cu ceilalţi ca fiind …..(caracterizare). În
înţelegerea problematicii sociale a textului realist, un rol important îl are şi
descrierea de mediu, care, alături de indicii spaţio-temporali, sporeşte veridicitatea
evenimentelor: ….. (citate de indici).
Astfel, într-un stil clar, concis, caracteristic realismului, fragmentul prezintă
……… (ideea principală).

Caracterizare de personaj
X este personajul principal/protagonistul textului fragmentar al operei literare Y de
Z, deoarece participă la evenimentele prezentate şi reprezintă instanţa naratorială
prin intermediul căreia autorul textului epic/dramatic îşi exprimă viziunea despre
lume, atitudinea faţă de aceasta, sentimentele sau ideile.
X este creionat atât prin mijloace de caracterizare directe, cât şi indirecte.
Caracterizarea directă este realizată prin intermediul unui discurs descriptiv de tip
portret; realizată de către narator (discurs la persoană a III-a- AUTORUL OFERĂ
INFORMAŢII DESPRE STATUTUL SOCIAL, PORTRETUL FIZIC,
VESTIMENTAŢIA -SE COMENTEAZĂ) ; realizată de către alte personaje
(discurs la persoana a II-a şi a III-a) ; autocaracterizarea (discurs subiectiv-
monolog interior).
Portretul moral este dominant şi se realizează prin caracterizarea indirectă (discurs
bazat pe sugestie; confirmă sau infirmă caracterizarea directă) şi reiese din:
comportamentul personajului (fapte, idei, atitudini) ţipare cognitive ale
personajului; acte de comunicare verbală, paraverbală; raportul personaj-lume;
mediul în care trăieşte, numele, prenumele, poreclă (cognomenul); limbajul folosit
de personaj (registru, particularităţi).
Trăsătură dominantă a personajului X este…(1/2 scene din care reiese această)
Material oferit de @iabacul

Comentarea titlului
Titlul operei...de...se constituie ca o sinteză a întregului mesaj poetic, el
funcţionează ca o cheie de lectură intratextuală, oferind indicii cu privire la ideea
operei:... (care este ideea?). Titlul este sintetic/analitic şi este alcătuit din...
(precizezi valoarea/valorile morfologice), poezia fiind o creaţie închinată... (cui?).
In plan real, titlul…semnifică…, iar în plan imaginar, acesta semnifică…(poate fi o
figură de stil pe care o vei comenta). (TITLUL) devine simbolul central al textului,
întărind mesajul acestuia, iar legătura cu creaţia propusă se face prin intermediul
cămpului lexico-semantic (exemple), dar şi cu ajutorul resurselor sugestive, având
menirea de a spori expresivitatea ideilor poetice şi de a indica percepţia subiectivă
a eului liric asupra...accentuând sentimentele de....
Astfel, ( evidenţiezi figurile de stil şi le comentezi). Asadar, sintetizez prin a
sublinia că titlul operei...de...reprezintă o chintesenţă a întregului mesaj poetic,
punând în lumină o creatie lirică pe tema..., de o surprinzătoare forţă expresivă.
Modul indicativ
Acest mod verbal sugerează caracterul obiectiv al evenimentelor și stărilor
exprimate. Relația de opoziție cu modul conjunctiv indică diferențele dintre ceea
ce este real și ireal, dintre posibilitate și certitudine.
Așadar, modul indicativ exprimă o acțiune pe care emițătorul o consideră ca fiind
reală și sigură, nu doar realizabilă, așa cum se petrece în cazul altor moduri
verbale.
Modul imperativ
Modul imperativ este unul dintre indicatorii comunicării directe. El poate exprima:
-un ordin, un îndemn, un sfat, o rugăminte sau o urare. Acesta:
-indică dorința emițătorului de a cauza sau a opri/ evita o acțiune;
-indică atitudini și sentimente, ceea ce implică subiectivitate (spre deosebire de
obiectivitatea presupusă de modul indicativ);
Timpul prezent
Timpul prezent exprimă o acțiune petrecută în momentul vorbirii. Această acțiune
este caracterizată de continuitate, ea neavând perspectiva încheierii.
Material oferit de @iabacul

Acest timp verbal:

-Acoperă toate cele trei perspective temporale: trecutul, prezentul și viitorul;
-Conferă acțiunii un ritm alert, dinamizând-o;
-Creează impresia desfășurării acțiunii sub ochii cititorului;
-Creează impresia autenticității și a preciziei;
-Are capacitatea de a readuce la viață evenimentele trăite de către
narator/personaje;
-Într-o operă lirică, timpul prezent exprimă intensitatea unui sentiment, valorizând
prezentul în opoziție cu trecutul sau viitorul;
-Tot în operele lirice, timpul prezent contribuie la depășirea limitelor semantic-
temporale specifice;
-Presupune suprapunerea timpului narării și a celui în care se petrece un anumit
eveniment (perspectivă sincronică);
-Sporește dramatismul operei, dar și efectul surprizei asupra cititorului;
Modul conjuctiv
exprimă potenţialitatea unei acţiune realizabile, posibile, probabile sau atitudinea
emiţătorului faţă de acţiunea, starea, trăirea enunţate: incertitudinea, ezitarea,
aproximaţia, deliberaţia, dorinţa, protestul, exprimă stări afective (atitudini şi trăiri
subiective).
În discursul naratorului, al personajelor (discurs direct, indirect/ indirect liber), ori
al eului liric, conjunctivul poate avea rolul de a institui un nivel al acţiunilor, al
trăirilor interioare, al stărilor ipotetice.
Modul conditional-optativ
dezvoltă, prin aceeaşi paradigmă verbală, două valori modale: exprimarea unei
acţi- uni dependente de o condiţie (explicită sau implicită) şi exprimarea unei
acţiuni realizabile/irealizabile, prezentate ca opţiune asumată; la timpul perfect
acţiunea este ireală. exprimarea eventualităţii, a posibilităţii,