‫ال اله ا ال للاه‬

Nu‫ه‬există‫ه‬alt‫ه‬Dumnezeu‫ه‬decât‫ه‬Dumnezeu
Nu‫ه‬există‫ه‬Altul‫ه‬lui‫ه‬Altul

„Tradiția, foarte departe‫ه‬de‫ه‬a‫ه‬face‫ه‬accesibil‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬ea‫ه‬transmite,‫ه‬îl‫ه‬acoperă‫ه‬

mai‫ه‬întâi‫ه‬și‫ه‬cel‫ه‬mai‫ه‬adesea.‫ه‬Ea‫ه‬face evident acel conținut‫ه‬transmis‫ه‬și‫ه‬barează‫ه‬
accesul‫ه‬la‫ه‬resursele‫ه‬originale‫ه‬din‫ه‬care‫ه‬categoriile‫ه‬și‫ه‬conceptele‫ه‬tradiționale‫ه‬au‫ه‬
fost‫ه‬în‫ه‬parte‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬autentic‫ه‬extrase.”
Martin‫ه‬Heidegger,‫ه‬Ființă‫ه‬și‫ه‬Timp,‫ه‬Gallimard,‫ه‬Paris,‫ه‬1986,‫ه‬p.‫ه‬47.

„Nu‫ه‬vom‫ه‬obține‫ه‬nici‫ه‬o‫ه‬interpretare‫ه‬corectă‫ه‬a‫ه‬filosofiilor‫ه‬medievale‫ه‬atât‫ه‬timp‫ه‬
cât‫ه‬nu‫ه‬vom‫ه‬face‫ه‬precedat‫ه‬studiul‫ه‬lor‫ه‬de‫ه‬cel‫ه‬al‫ه‬filosofiilor‫ه‬arabe‫ه‬pe‫ه‬care‫ه‬ele‫ه‬le‫ه‬
refută‫ه‬sau‫ه‬din‫ه‬care‫ه‬ele‫ه‬se‫ه‬inspiră.‫ه‬Gândirea‫ه‬arabă‫ه‬și‫ه‬gândirea‫ه‬latină,‫ه‬pe‫ه‬care‫ه‬
noi‫ه‬tindem‫ه‬mai‫ه‬mult‫ه‬sau‫ه‬mai‫ه‬puțin‫ه‬să‫ه‬le‫ه‬izolăm‫ه‬în‫ه‬practică,‫ه‬au‫ه‬fost‫ه‬în‫ه‬
continuitate‫ه‬istorică,‫ه‬iar‫ه‬studiul‫ه‬pe‫ه‬care‫ه‬noi‫ه‬li-l‫ه‬facem‫ه‬trebuie‫ه‬să‫ه‬țină‫ه‬cont‫ه‬de‫ه‬
această‫ه‬continuitate‫ه‬cu‫ه‬atât‫ه‬mai‫ه‬mult‫ه‬cu‫ه‬cât asta‫ه‬nu‫ه‬a‫ه‬fost‫ه‬făcut‫ه‬până‫ه‬acum.‫ه‬
Averroes,‫ه‬Avicenne‫ه‬și‫ه‬Algazel‫ه‬ar‫ه‬trebui‫ه‬să‫ه‬fie‫ه‬la‫ه‬fel‫ه‬de‫ه‬familiari‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬Aristotel‫ه‬
celui‫ه‬care‫ه‬vrea‫ه‬să‫ه‬studieze‫ه‬filosofii‫ه‬scolastici.‫ه‬Idealul‫ه‬ar‫ه‬fi‫ه‬să‫ه‬le‫ه‬posezi‫ه‬precum‫ه‬
Albert‫ه‬cel‫ه‬Mare,‫ه‬Sfântul‫ه‬Thoma‫ه‬și‫ه‬Duns‫ه‬Scot‫ه‬le‫ه‬posedau.”‫ –ه‬Etienne Gilson

Cuvânt înainte
Aș‫ ه‬vrea‫ ه‬mai‫ ه‬întâi‫ ه‬să‫ ه‬mulțumesc‫ ه‬lui‫ ه‬Patrick‫ ه‬Valas,‫ ه‬pentru‫ ه‬a-mi fi trimis o
prețioasă‫ه‬referință.‫ه‬În‫ه‬Seminarul‫ه‬său‫ه‬II,‫ ه‬Eul în teoria lui Freud și în tehnica
psihanalizei,‫ ه‬Lacan‫ ه‬citează‫ ه‬în‫ ه‬mod‫ ه‬clar‫ ه‬profesiunea‫ ه‬de‫ ه‬credință‫ ه‬a‫ ه‬islamului:
„Putem‫ه‬calca‫ه‬pe‫ه‬formula‫ه‬islamică‫ –ه‬Nu există alt Dumnezeu decât Dumnezeu.
Nu‫ه‬există‫ه‬alt‫ه‬cuvânt,‫ه‬altă‫ه‬soluție‫ه‬la‫ه‬problema‫ه‬voastră,‫ه‬decât‫ه‬cuvântul.”1 Acest
pasaj‫ ه‬îmi‫ ه‬scăpase‫ ه‬complet.‫ ه‬În‫ ه‬această‫ ه‬mică‫ ه‬lucrare,‫ ه‬Marele secret al
psihanalizei,‫ ه‬eu‫ ه‬propun‫ ه‬să-l citim pe Lacan pornind de la profesiunea de
credință‫ ه‬a‫ ه‬islamului,‫ ه‬dar‫ ه‬nu‫ ه‬văzusem‫ ه‬că‫ ه‬Lacan,‫ ه‬în‫ ه‬al‫ ه‬doilea‫ ه‬său‫ ه‬seminar,‫ ه‬se‫ه‬
referise‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬explicit‫ه‬la‫ه‬ea.‫ه‬Un‫ه‬mare‫ه‬mulțumesc‫ه‬deci‫ه‬lui‫ه‬Patrick‫ه‬Valas‫ه‬pentru‫ه‬
a-mi‫ه‬fi‫ه‬amintit‫ه‬această‫ه‬referință‫ه‬care‫ه‬confirmă,‫ه‬într-un anumit mod ipoteza mea.
Din partea mea, eu m-am‫ه‬sprijinit‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬esențial‫ه‬pe‫ه‬formula:‫ه‬Nu există Altul
lui Altul pe‫ ه‬care‫ ه‬Lacan‫ ه‬o‫ ه‬prezintă‫ ه‬drept‫ ه‬marele‫ ه‬secret‫ ه‬al‫ ه‬psihanalizei‫ ه‬în‫ه‬

1
Jacques Lacan, Seminarul II, Eul în teoria lui Freud și în tehnica psihanalizei, Paris, Seuil,
1978, p.218.
2
seminarul‫ ه‬său‫ ه‬Dorința și interpretarea ei2.‫ ه‬Pornind‫ ه‬de‫ ه‬acolo‫ ه‬eu‫ ه‬am‫ ه‬făcut‫ه‬
paralela‫ه‬cu‫ه‬profesiunea‫ه‬de‫ه‬credință‫ه‬a‫ه‬islamului.‫ه‬Motivele‫ه‬care‫ه‬m-au‫ه‬împins‫ه‬să‫ه‬
fac‫ ه‬această‫ ه‬apropiere‫ ه‬cu‫ ه‬islamul‫ ه‬sunt‫ ه‬numeroase.‫ ه‬Între‫ ه‬altele,‫ ه‬de‫ ه‬exemplu,‫ه‬
faptul‫ه‬că‫ه‬el‫ه‬face‫ه‬referință,‫ه‬încă‫ه‬de‫ه‬la‫ه‬primul‫ه‬său‫ه‬seminar,‫ه‬la‫ه‬legea‫ه‬coranică.‫ه‬Într-
adevăr,‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬ilustra‫ه‬concepția‫ه‬sa‫ه‬despre‫ه‬etiologia‫ه‬nevrozelor,‫ه‬în‫ ه‬Scrierile
tehnice ale lui Freud,‫ ه‬Lacan‫ ه‬va‫ ه‬relua‫ ه‬exemplul‫ ه‬unui‫ ه‬pacient‫ ه‬de‫ ه‬cultură
musulmană‫ه‬pe‫ه‬care-l‫ه‬primise‫ه‬și‫ه‬care‫ه‬avea‫ه‬drept‫ه‬simptom‫ه‬dificultăți‫ه‬la‫ه‬a-și‫ه‬folosi‫ه‬
mâinile.‫ه‬Cum‫ه‬va‫ه‬explica‫ه‬Lacan‫ه‬acest‫ه‬simptom?‫ه‬Îl‫ه‬va‫ه‬explica‫ه‬prin‫ه‬respingerea‫ه‬
legii‫ه‬coranice.‫„ه‬Unul‫ه‬dintre‫ه‬elementele‫ه‬cele‫ه‬mai‫ه‬frapante‫ه‬ale‫ه‬istoriei‫ه‬dezvoltării‫ه‬
sale‫ ه‬subiective‫ ه‬era‫ ه‬îndepărtarea‫ ه‬sa,‫ ه‬aversiunea‫ ه‬sa‫ ه‬la‫ ه‬locul‫ ه‬legii‫ ه‬coranice.”3
Pentru‫ه‬că‫ه‬această‫ه‬lege‫ه‬coranică,‫ه‬o‫ه‬lege‫ه‬simbolică,‫ه‬a‫ه‬fost‫ه‬respinsă,‫ه‬ea‫ه‬revine‫ه‬în‫ه‬
simptomele‫ه‬sale.‫„ه‬Acest‫ه‬enunțat‫ه‬a‫ه‬fost‫ه‬deci‫ه‬pentru‫ه‬acest‫ه‬subiect‫ه‬izolat‫ه‬de‫ه‬restul‫ه‬
legii‫ ه‬în‫ ه‬mod‫ ه‬privilegiat.‫ ه‬Iar‫ ه‬el‫ ه‬a‫ ه‬trecut‫ ه‬în‫ ه‬simptomele‫ ه‬sale.”4 Acest exemplu
ilustrează‫ ه‬perfect‫ ه‬de‫ ه‬bine‫ ه‬una‫ ه‬dintre‫ ه‬paradigmele‫ ه‬învățământului‫ ه‬lui‫ ه‬Lacan:‫ه‬
„Ceea‫ه‬ce‫ه‬nu‫ه‬a‫ه‬venit‫ه‬la‫ه‬lumina‫ه‬simbolicului,‫ه‬apare‫ه‬în‫ه‬real.”5

Introducere
„Este,‫ه‬dacă‫ه‬pot‫ه‬spune,‫ه‬marele‫ه‬secret‫ه‬la‫ه‬psihanalizei.‫ه‬Marele‫ه‬secret,‫ه‬este‫ – ه‬nu
există‫ ه‬Altul‫ ه‬lui‫ ه‬Altul.”6 La‫ ه‬ce‫ ه‬poate‫ ه‬trimite‫ ه‬această‫ ه‬stranie‫ ه‬formulă‫ ه‬pe‫ ه‬care‫ه‬
Lacan‫ه‬o‫ه‬prezintă‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬marele‫ه‬secret‫ه‬al‫ه‬psihanalizei?‫ه‬Eu‫ه‬cred‫ه‬că‫ه‬ea‫ه‬trimite‫ه‬la‫ه‬
islam,‫ ه‬și‫ ه‬mai‫ ه‬exact la‫ ه‬profesiunea‫ ه‬de‫ ه‬credință‫ ه‬a‫ ه‬islamului.‫ ه‬În‫ ه‬orice‫ ه‬caz,‫ ه‬este‫ه‬
ipoteza pe care o propun.
Această‫ه‬ipoteză‫ه‬riscă,‫ه‬fără‫ه‬îndoială,‫ه‬să‫ه‬deranjeze mulți‫ه‬psihanaliști,‫ه‬însă‫ه‬este‫ه‬o‫ه‬
ipoteză‫ه‬care‫ه‬îmi‫ه‬pare,‫ه‬în‫ه‬ciuda‫ه‬a‫ه‬toate,‫ه‬să‫ه‬indice‫ه‬o‫ه‬direcție‫ه‬absolut pertinentă.‫ه‬
Ea permite, după‫ ه‬părerea mea,‫ ه‬să‫ ه‬reveleze‫ ه‬care este‫ ه‬veritabila‫ ه‬fundație,‫ه‬
veritabilul‫ه‬stâlp‫ه‬al‫ه‬învățământului‫ه‬lui‫ه‬Lacan.‫ه‬Psihanaliza‫ه‬întotdeauna‫ه‬a‫ه‬fost‫ه‬într-
un‫ه‬anumit‫ه‬mod‫ه‬scandaloasă,‫ه‬iar‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬propun‫ه‬aici,‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬nimic‫ه‬altceva‫ه‬decât‫ه‬
de a continua acest‫ ه‬scandal.‫ ه‬Să‫ ه‬spui‫ ه‬că‫ ه‬marele‫ ه‬secret‫ ه‬al‫ ه‬psihanalizei‫ ه‬este‫ه‬
profesiunea‫ه‬de‫ه‬credință‫ه‬a‫ه‬islamului,‫ه‬este‫ه‬un‫ه‬scandal,‫ه‬însă‫ه‬este‫ه‬un‫ه‬scandal‫ه‬care‫ه‬
permite‫ه‬să‫ه‬sesizezi‫ه‬mai‫ه‬bine‫ه‬veritabila‫ه‬sursă‫ه‬din‫ه‬care‫ه‬s-a inspirat Lacan pentru
a‫ه‬concepe‫ه‬învățământul‫ه‬său.

2
Jacques Lacan, Dorința și interpretarea ei,‫ه‬Paris,‫ه‬Éditions‫ه‬de‫ه‬La‫ه‬Martinière,‫ه‬2013,‫ه‬p.‫ه‬353
3
Lacan, Scrierile tehnice ale lui Freud, Paris, Seuil, 1975, p.305.
4
Lacan, Scrierile tehnice ale lui Freud, Paris, Seuil, 1975, p.306.
5
Lacan Scrieri I, Răspuns la comentariul lui Jean Hyppolite, Paris, Seuil, p.386.
6
Jacques Lacan, Dorința și interpretarea ei,‫ه‬Paris,‫ه‬Éditions‫ه‬de‫ه‬La‫ه‬Martinière,‫ه‬2013,‫ه‬p.‫ه‬353
3
Mult timp‫ه‬această‫ه‬formulă‫ه‬a‫ه‬rămas‫ه‬pentru‫ه‬mine‫ه‬un‫ه‬mare‫ه‬mister,‫ه‬însă‫ه‬acum‫ه‬o‫ه‬
situez‫ه‬mai‫ه‬precis.‫ه‬Există‫ه‬acolo‫ه‬ceva ca‫ه‬și‫ه‬un‫ه‬secret,‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬o‫ه‬știință‫ه‬criptată,‫ه‬pe‫ه‬
care‫ه‬trebuie‫ه‬să‫ه‬știi‫ه‬s-o‫ه‬decriptezi.‫ه‬Atunci‫ه‬când‫ه‬Lacan‫ه‬ne‫ه‬spune‫ه‬că‫ه‬nu există Altul
lui Altul, el nu face,‫ه‬după‫ه‬mine,‫ه‬decât‫ه‬să‫ه‬retraducă‫ه‬nu există alt Dumnezeu decât
Dumnezeu al‫ه‬islamului,‫ه‬care‫ه‬semnifică‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬precis‫ه‬că‫ه‬nu există altă garanție
decât Dumnezeu.
Nu există Altul lui Altul este‫ه‬o‫ه‬formulă‫ه‬puțin‫ه‬enigmatică,‫ه‬însă‫ه‬ea‫ه‬se‫ه‬clarifică‫ه‬
foarte‫ه‬bine,‫ه‬dacă‫ه‬o‫ه‬raportăm‫ه‬la‫ه‬profesiunea‫ه‬de‫ه‬credință‫ه‬a‫ه‬islamului.‫ه‬Atunci‫ه‬când‫ه‬
scriem‫ ه‬alături,‫ ه‬nu există Altul lui Altul și‫ ه‬nu există alt Dumnezeu decât
Dumnezeu ne‫ه‬dăm‫ه‬seama‫ه‬imediat‫ه‬că‫ه‬aceste‫ه‬două‫ه‬formule‫ه‬aveau‫ه‬vocația‫ه‬de‫ه‬a‫ه‬fi‫ه‬
apropiate.
Scopul‫ه‬meu‫ه‬aici‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬să‫ه‬pun‫ه‬înainte‫ه‬islamul,‫ه‬ci‫ه‬să‫ه‬încerc‫ه‬să‫ه‬clarific‫ه‬cel‫ه‬mai‫ه‬
bine posibil orientarea‫ه‬lacaniană.‫ه‬Obiectivul‫ه‬este‫ه‬să‫ه‬izolez‫ه‬veritabila‫ه‬referință.‫ه‬
Dacă‫ ه‬eu‫ ه‬pornesc‫ ه‬de‫ ه‬la‫ ه‬profesiunea‫ ه‬de‫ ه‬credință‫ ه‬a‫ ه‬islamului,‫ ه‬este‫ ه‬pentru‫ ه‬că‫ه‬
ansamblul‫ ه‬învățământului‫ ه‬lui‫ ه‬Lacan‫ ه‬gravitează‫ ه‬în‫ ه‬jurul‫ ه‬ei.‫ ه‬Această‫ ه‬cale‫ ه‬a‫ه‬
islamului îmi pare‫ه‬a‫ه‬fi‫ه‬cea‫ه‬care‫ه‬corespunde‫ه‬cel‫ه‬mai‫ه‬bine‫ه‬orientării‫ه‬lacaniene.‫ه‬Eu‫ه‬
mi-am‫ه‬bătut‫ه‬mult‫ه‬capul,‫ه‬înainte‫ه‬de‫ه‬a‫ه‬mă‫ه‬lansa‫ه‬pe‫ه‬această‫ه‬cale.‫ه‬Eu‫ه‬cred‫ه‬că‫ه‬este‫ه‬
cea‫ه‬mai‫ه‬bună‫ه‬de‫ه‬urmat,‫ه‬cea‫ه‬mai‫ه‬adecvată pentru a-l citi pe Lacan. Ea îmi pare
a indica mișcarea‫ه‬principală‫ه‬a‫ه‬efortului‫ه‬lui‫ه‬Lacan.‫ه‬Ea‫ه‬este,‫ه‬după‫ه‬părerea mea,
ceea‫ه‬ce‫ه‬dă‫ه‬dinamica‫ه‬sa‫ه‬ansamblului‫ه‬învățământului‫ه‬său.
Pentru‫ه‬a‫ه‬înțelege‫ه‬învățământul‫ه‬lui‫ه‬Lacan‫ه‬trebuie‫ه‬așadar‫ه‬mai‫ه‬înainte‫ه‬de‫ه‬toate‫ه‬să‫ه‬
izolezi‫ه‬această‫ه‬formulă:‫ه‬Nu există Altul lui Altul,‫ه‬căci‫ه‬ea‫ه‬este,‫ه‬prin‫ه‬raport‫ه‬la‫ه‬tot‫ه‬
ceea‫ ه‬ce‫ ه‬el‫ ه‬a‫ ه‬putut‫ ه‬enunța,‫ ه‬de‫ ه‬o‫ ه‬importanță‫ ه‬capitală.‫ ه‬Este formula cea mai
importantă‫ه‬de‫ه‬reținut.‫ه‬Lacan‫ه‬este‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬principal‫ه‬ghidat‫ه‬de‫ه‬această‫ه‬formulă.‫ه‬
Ea‫ه‬guvernează‫ه‬învățământul‫ه‬său‫ه‬de‫ه‬la‫ه‬un‫ه‬capăt‫ه‬la‫ه‬altul.‫ه‬Fie‫ه‬și‫ه‬numai luarea‫ه‬în‫ه‬
seamă‫ه‬a‫ه‬acestei‫ه‬formule‫ه‬permite‫ه‬să‫ه‬dai‫ه‬seama‫ه‬de‫ه‬logica‫ه‬lacaniană.‫ه‬Ceea‫ه‬ce‫ه‬este‫ه‬
decisiv‫ه‬în‫ه‬învățământul‫ه‬lui‫ه‬Lacan‫ه‬este:‫ه‬Nu există Altul lui Altul.
Apoi,‫ه‬trebuie‫ه‬să‫ه‬vezi‫ه‬bine la‫ه‬ce‫ه‬se‫ه‬raportează.‫ه‬De‫ه‬unde‫ه‬poate‫ه‬el‫ه‬scoate această‫ه‬
formulă? Această‫ه‬formulă‫ه‬nu‫ه‬vine‫ه‬ca‫ه‬atare‫ه‬din‫ه‬psihanaliză,‫ه‬Lacan‫ه‬nu‫ه‬a‫ه‬găsit-o
la‫ه‬Freud,‫ه‬ci‫ه‬în‫ه‬tradiția‫ه‬islamică.‫ه‬Nu există Altul lui Altul nu‫ه‬este‫ه‬decât‫ه‬o‫ه‬reluare‫ه‬
a‫ه‬profesiunii‫ه‬de‫ه‬credință‫ه‬a‫ه‬islamului,‫ه‬o‫ه‬rescriere,‫ه‬puțin‫ه‬mascată,‫ه‬nimic‫ه‬mai‫ه‬mult.‫ه‬
Important‫ه‬este‫ه‬să‫ه‬vezi‫ه‬omologia‫ه‬între‫ه‬cele‫ه‬două‫ه‬formule.‫ه‬Sunt‫ه‬doi‫ه‬mari‫ه‬stâlpi‫ه‬
care‫ه‬sunt‫ه‬centrați‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬esențial‫ه‬pe‫ه‬un‫ه‬nu există.‫ه‬Toți‫ه‬acei nu există la Lacan,
inclusiv nu există raport sexual,‫ه‬nu‫ه‬fac‫ه‬decât‫ه‬să‫ه‬reia‫ه‬acel nu există al islamului.
Nu există Altul lui Altul nu‫ه‬este‫ه‬în‫ه‬fapt‫ه‬decât‫ه‬profesiunea‫ه‬de‫ه‬credință‫ه‬a‫ه‬islamului‫ه‬
transpusă‫ه‬psihanalizei,‫ه‬trebuie‫ه‬să‫ه‬îți‫ه‬dai‫ه‬bine seama de asta.

4
Învățământul‫ه‬lui‫ه‬Lacan‫ه‬este‫ه‬cu‫ه‬adevărat‫ه‬dificil‫ه‬de‫ه‬sesizat,‫ه‬doar după‫ه‬ce‫ه‬dispui‫ه‬
de‫ه‬această‫ه‬referință‫ه‬acolo‫ه‬reușești‫ه‬puțin‫ه‬să‫ه‬te‫ه‬dirijezi‫ه‬în‫ه‬învățământul‫ه‬său. Pentru
a-l‫ه‬putea‫ه‬citi‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬corect,‫ه‬trebuie‫ه‬să‫ه‬dispui‫ه‬deja‫ه‬de‫ه‬buna‫ه‬referință.
Este‫ه‬faptul‫ه‬că‫ه‬învățământul‫ه‬lui‫ه‬Lacan‫ه‬nu‫ه‬a‫ه‬împrumutat‫ه‬cu‫ه‬adevărat‫ه‬calea‫ه‬lui‫ه‬
Freud.‫ ه‬Returul‫ ه‬la‫ ه‬Freud‫ ه‬al‫ ه‬lui‫ ه‬Lacan‫ ه‬nu‫ ه‬trece‫ ه‬prin‫ ه‬Freud,‫ ه‬ci‫ ه‬prin‫ ه‬tradiția‫ه‬
islamică.‫ه‬Lacan‫ه‬aduce‫ه‬un‫ه‬munte‫ه‬de‫ه‬referințe‫ه‬freudiene‫ه‬tocmai‫ه‬pentru‫ه‬a nu putea
să ne‫ه‬dăm seama de asta. El îl‫ه‬prezintă‫ه‬pe Freud‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬esențial‫ه‬construcției‫ه‬sale,‫ه‬
însă‫ه‬veritabila‫ه‬sa referință‫ه‬este‫ه‬islamul.‫ه‬Este‫ه‬pentru ce,‫ه‬atunci‫ه‬când‫ه‬ne limităm
la Freud, nu reușim cu‫ه‬adevărat‫ه‬să‫ه‬înțelegem.‫ه‬Nu‫ه‬există‫ه‬nimic‫ه‬mai‫ه‬iluminant‫ه‬
decât‫ه‬să‫ه‬citești‫ه‬Lacan‫ه‬pornind‫ه‬de‫ه‬la‫ه‬tradiția‫ه‬islamică.
Învățământul‫ه‬lui‫ه‬Lacan precum și‫ه‬islamul‫ه‬sunt‫ه‬mai‫ه‬întâi‫ه‬o‫ه‬orientare,‫ه‬și‫ه‬ele ne
duc‫ه‬în‫ه‬aceeași‫ه‬direcție.‫ه‬Dacă‫ه‬vrem‫ه‬să‫ه‬sesizăm‫ه‬logica‫ه‬acestui‫ه‬învățământ,‫ه‬trebuie‫ه‬
așadar‫ه‬să‫ه‬luăm‫ه‬în‫ه‬considerație‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬islamul‫ه‬învață.‫ه‬Este‫ه‬acest‫ه‬detur‫ه‬prin‫ه‬islam‫ه‬
cel‫ه‬pe‫ه‬care‫ه‬trebuie‫ه‬să-l luăm dacă‫ه‬vrem să‫ه‬descifrăm învățământul‫ه‬lui‫ه‬Lacan.‫ه‬
Este‫ ه‬un‫ ه‬detur‫ ه‬care‫ ه‬ne‫ ه‬clarifică‫ ه‬cu‫ ه‬privire‫ ه‬la‫ ه‬orientarea‫ ه‬sa.‫ ه‬Numeroase‫ه‬
neînțelegeri‫ه‬și‫ه‬dificultăți‫ه‬pot‫ه‬fi‫ه‬evitate‫ه‬dacă‫ه‬luăm‫ه‬acel detur acolo.
Nu‫ه‬este‫ه‬atât‫ه‬de‫ه‬ușor‫ه‬să‫ه‬restabilești‫ه‬firul‫ه‬pentru‫ه‬că‫ه‬Lacan‫ه‬s-a‫ه‬străduit‫ه‬mult‫ه‬să‫ه‬îi‫ه‬
șteargă‫ه‬urma.‫ه‬Islamul‫ه‬este‫ه‬o‫ه‬referință‫ه‬ascunsă,‫ه‬subterană,‫ه‬ea‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬niciodată‫ه‬
pusă‫ه‬în‫ه‬deplină‫ه‬lumină‫ه‬în mod‫ه‬direct.‫ه‬Trebuie‫ه‬să‫ه‬reușești să‫ه‬te‫ه‬plasezi‫ه‬înăuntrul‫ه‬
a ceea‫ ه‬ce‫ ه‬el‫ ه‬povestește‫ ه‬pentru‫ ه‬a‫ ه‬putea‫ ه‬regăsi‫ ه‬această‫ ه‬veritabilă‫ ه‬referință.‫ ه‬Nu‫ه‬
trebuie‫ه‬niciodată‫ه‬să‫ه‬te‫ه‬mulțumești‫ه‬cu ceea ce el a spus, mai trebuie‫ه‬încă‫ه‬să‫ه‬vezi‫ه‬
ceea ce el ascunde pe dedesubt. O muncă‫ ه‬de‫ ه‬descifrare,‫ ه‬de‫ ه‬arheologie,‫ ه‬este‫ه‬
necesară‫ه‬pentru‫ه‬a-ți‫ه‬da‫ه‬seama‫ه‬că‫ه‬Lacan‫ه‬operează‫ه‬pornind‫ه‬de la islam.
Nu este vorba aici despre‫ه‬depășire,‫ه‬încerc‫ه‬doar‫ه‬să‫ه‬arăt,‫ه‬cel‫ه‬mai‫ه‬simplu‫ه‬posibil,‫ه‬
care‫ه‬este‫ه‬veritabila‫ه‬sursă‫ه‬din‫ه‬care‫ه‬se‫ه‬inspiră‫ه‬Lacan.‫ه‬Este‫ه‬vorba‫ه‬despre a merge
să‫ ه‬cauți‫ ه‬în‫ ه‬spatele‫ ه‬diferitelor‫ ه‬acoperiri ceea‫ ه‬ce‫ ه‬îl‫ ه‬orientează‫ ه‬cu‫ ه‬adevărat.‫ ه‬Nu‫ه‬
există‫ ه‬motiv‫ ه‬pentru‫ ه‬care‫ ه‬psihanaliza‫ ه‬însăși‫ ه‬să‫ ه‬nu‫ ه‬fie‫ ه‬psihanalizată.‫ ه‬Dacă‫ ه‬fac‫ه‬
retur‫ ه‬aici‫ ه‬la‫ ه‬islam‫ ه‬este‫ ه‬prea‫ ه‬bine‫ ه‬pentru‫ ه‬că‫ ه‬această‫ ه‬lucrare are‫ ه‬drept‫ ه‬funcție‫ه‬
esențială‫ه‬de a dezmembra învățământul‫ه‬lui‫ه‬Lacan,‫ه‬de a-l deconstrui, pentru a-l
reconstrui‫ه‬în‫ه‬funcție‫ه‬de‫ه‬veritabila‫ه‬sa‫ه‬sursă.‫ه‬Scopul‫ه‬este‫ه‬de‫ه‬arăta‫ه‬veritabila‫ه‬sa‫ه‬
filiație.‫ه‬
Să‫ ه‬abordez‫ ه‬învățământul‫ ه‬lui‫ ه‬Lacan‫ ه‬pornind‫ ه‬de‫ ه‬la‫ ه‬islam‫ ه‬este‫ ه‬ceva‫ ه‬ce‫ ه‬nu‫ه‬
prevăzusem‫ه‬absolut‫ه‬deloc,‫ه‬este‫ه‬o‫ه‬perspectivă‫ه‬ce‫ه‬mi‫ه‬s-a‫ه‬impus.‫ه‬În‫ه‬intenția‫ه‬mea‫ه‬
inițială‫ه‬eu‫ه‬încercam‫ه‬doar‫ه‬să‫ه‬înțeleg,‫ه‬să‫ه‬găsesc‫ه‬un‫ه‬fir.‫ه‬Dar‫ه‬citind‫ه‬seminariile‫ه‬lui‫ه‬
Lacan, la un moment dat, asta m-a‫ه‬făcut‫ه‬să‫ه‬mă‫ه‬gândesc‫ه‬la‫ه‬islam.‫ه‬Am‫ه‬sfârșit‫ه‬prin‫ه‬
a‫ ه‬realiza‫ ه‬că‫ ه‬exista‫ ه‬între‫ ه‬învățământul lui‫ ه‬Lacan‫ ه‬și‫ ه‬islam‫ ه‬o‫ ه‬conexiune‫ ه‬foarte‫ه‬
puternică.‫ه‬Nu m-am putut deci împiedica‫ه‬să‫ه‬fac‫ه‬această‫ه‬apropiere.

5
Există‫ه‬multe‫ه‬concepte‫ه‬pe‫ه‬care‫ه‬Lacan‫ه‬le‫ه‬aduce‫ه‬în‫ه‬psihanaliză‫ه‬și‫ه‬care‫ه‬nu‫ه‬sunt‫ه‬de‫ه‬
la Freud. Suntem deci forțați‫ه‬la‫ه‬un‫ه‬moment‫ه‬dat‫ه‬să‫ه‬ne‫ه‬întrebăm‫ه‬de‫ه‬unde‫ه‬vin‫ه‬ele.‫ه‬
Dacă‫ه‬vrem‫ه‬prea‫ه‬bine‫ه‬pentru‫ه‬o‫ه‬clipă‫ه‬să‫ه‬deschidem‫ه‬ochii‫ه‬cu‫ه‬privire‫ه‬la‫ه‬orientarea‫ه‬
lacaniană,‫ه‬la‫ه‬logica‫ه‬pe‫ه‬care‫ه‬ea‫ه‬o‫ه‬comportă,‫ه‬ne‫ه‬dăm‫ه‬seama‫ه‬foarte‫ه‬repede‫ه‬până‫ه‬la‫ه‬
ce punct conceptele‫ه‬pe‫ ه‬care‫ ه‬Lacan‫ ه‬le‫ ه‬introduce‫ ه‬în‫ ه‬psihanaliză‫ ه‬sunt‫ه‬familiare‫ه‬
islamului.
Să‫ه‬luăm‫ه‬de‫ه‬exemplu‫ه‬conceptul‫ه‬de‫ه‬subiect,‫ه‬vedem‫ه‬imediat‫ه‬că‫ه‬el‫ه‬cadrează‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬
perfect cu islamul. Subiectul la Lacan nu are nimic de-a‫ه‬face‫ه‬cu‫ه‬această‫ه‬instanță‫ه‬
a‫ه‬subiectivității‫ه‬moderne,‫ه‬este‫ه‬chiar‫ه‬inversul.‫ه‬Subiectul,‫ه‬Lacan‫ه‬îl‫ه‬raportează‫„ه‬nu‫ه‬
la subiectivitatea sa ci la supunerea sa (assujettissement - „subobiectivitate”)”7.
Termenul‫ه‬însuși‫ه‬de‫ه‬subiect‫ه‬de care el se folosește‫ه‬comportă‫ه‬faptul‫ه‬că‫ه‬subiectul‫ه‬
ca atare este supus. Nu‫ه‬fără‫ه‬motiv‫ه‬el‫ه‬a‫ه‬ales‫ه‬să‫ه‬pună‫ه‬înainte‫ه‬acest‫ه‬termen,‫ه‬dacă‫ه‬
el‫ه‬a‫ه‬ales‫ه‬acest‫ه‬termen‫ه‬este‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬esențial‫ه‬pentru‫ه‬că‫ه‬în‫ه‬acest‫ه‬termen‫ه‬însăși‫ه‬de
subiect‫ه‬există‫ه‬deja‫ه‬punerea în‫ه‬valoare‫ه‬a‫ه‬supunerii.‫ه‬Scrierea lui Lacan, scrierea
care‫ ه‬situează‫ ه‬subiectul‫ ه‬sub‫ ه‬o‫ ه‬bară‫ ه‬este‫ ه‬acolo,‫ ه‬înainte‫ ه‬de‫ ه‬toate,‫ ه‬pentru‫ ه‬a‫ ه‬o‫ه‬
reaminti. Pentru Lacan, un subiect care nu ar fi supus, nu ar fi un subiect.
Instituirea‫ه‬subiectului‫ه‬comportă‫ه‬supunerea‫ه‬sa.‫ه‬Subiectul‫ه‬se‫ه‬naște‫ه‬cu‫ه‬supunerea
sa.‫ ه‬Ceea‫ ه‬ce‫ ه‬este‫ ه‬determinant‫ ه‬în‫ ه‬învățământul‫ ه‬lui‫ ه‬Lacan‫ ه‬este‫ ه‬supunerea‫ه‬
subiectului. Trebuie s-o‫ه‬știi,‫ه‬există‫ه‬o‫ه‬echivalență‫ه‬maestră‫ه‬în‫ه‬învățământul‫ه‬lui‫ه‬
Lacan,‫ ه‬și‫ ه‬această‫ ه‬echivalență‫ ه‬maestră‫ ه‬se‫ ه‬situează‫ ه‬în‫ ه‬mod‫ ه‬principal‫ ه‬între‫ه‬
subiectul barat, subiectul inconștientului‫ه‬și‫ه‬supunere.‫ه‬Ceea‫ه‬ce‫ه‬distinge‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬
fundamental‫ه‬subiectul‫ه‬inconștientului‫ه‬de‫ه‬eul‫ه‬imaginar‫ه‬este‫ه‬faptul‫ه‬că‫ه‬subiectul‫ه‬
trimite‫ه‬la‫ه‬lipsa‫ه‬de‫ه‬ființă,‫ه‬la‫ه‬diviziune,‫ه‬la‫ه‬dependență,‫ه‬la‫ه‬supunere,‫ه‬în‫ه‬vreme‫ه‬ce‫ه‬
eul‫ه‬trimite‫ه‬la‫ه‬ființă,‫ه‬la‫ه‬identitate,‫ه‬la‫ه‬autonomie, la libertate. Supunerea, Lacan
n-o‫ه‬tratează‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬pe o slăbiciune,‫ه‬din‫ه‬contră,‫ه‬el‫ه‬definește‫ه‬subiectul‫ه‬prin‫ه‬această‫ه‬
supunere.‫ ه‬Ceea‫ ه‬ce‫ ه‬pune‫ ه‬problemă‫ ه‬pentru‫ ه‬Lacan‫ ه‬este‫ ه‬mai‫ ه‬degrabă‫ ه‬delirul‫ ه‬de‫ه‬
autonomie, de libertate, de identitate.
Este pentru ce, supunerea,‫ه‬care‫ه‬este‫ه‬la‫ه‬fundamentul‫ه‬subiectului,‫ه‬o‫ه‬regăsim‫ه‬în‫ه‬
mod egal la‫ه‬finalul‫ه‬analizei.‫ه‬Pentru‫ه‬că‫ه‬la‫ه‬originea‫ه‬subiectului‫ه‬există‫ه‬supunerea,‫ه‬
atunci la finalul analizei regăsim‫ه‬de‫ه‬asemenea‫ه‬supunerea.‫„ه‬Dorința‫ه‬analistului‫ه‬
nu‫ه‬este‫ه‬o‫ه‬dorință‫ه‬pură.‫ه‬Este‫ه‬o‫ه‬dorință‫ه‬de‫ه‬a‫ه‬obține‫ه‬diferența‫ه‬absolută,‫ه‬cea‫ه‬care‫ه‬
intervine‫ ه‬atunci‫ ه‬când,‫ ه‬confruntat‫ ه‬cu‫ ه‬semnificantul‫ ه‬primordial,‫ ه‬subiectul‫ ه‬vine‫ه‬
pentru‫ه‬prima‫ه‬dată‫ه‬în‫ه‬poziție‫ه‬de‫ه‬a‫ه‬se‫ه‬supune‫(ه‬assujettir – „subobiectiva”)‫ه‬acolo.”8
Ceea despre ce este vorba la finalul analizei este o ordonanțare‫ه‬subiectivă‫ه‬prin‫ه‬

7
Jacques Lacan, La logique du fantasme,‫ه‬version‫ه‬numérique,‫ه‬Association‫ه‬lacanienne‫ه‬
internationale, p. 55.
8
Jacques Lacan, Les quatre concepts fondamentaux de la psychanalyse, Paris, Seuil, 1973, p.
307.
6
raport‫ ه‬la‫ ه‬cauză,‫ ه‬ceea ce este‫ ه‬întotdeauna‫ ه‬corelativă‫ ه‬unei‫ ه‬supuneri.‫ ه‬Finalul‫ه‬
analizei‫ه‬apare‫ه‬întotdeauna‫ه‬ca‫ه‬un‫ه‬retur‫ه‬la‫ه‬starea‫ه‬originară a subiectului care este
supunerea.‫ه‬Diferența‫ه‬absolută,‫ه‬trimite‫ه‬aici‫ه‬la‫ه‬diferența‫ه‬între‫ه‬om‫ه‬și Dumnezeu,
între‫ ه‬cauză‫ ه‬și‫ ه‬efect,‫ ه‬Kierkegaard‫ ه‬face‫ ه‬de‫ ه‬asemenea‫ ه‬referință‫ ه‬acolo în‫„ ه‬Les
Miettes Philosophiques”‫( ه‬Firimiturile‫ ه‬filosofice).‫ ه‬Miza,‫ ه‬în‫ ه‬analiză,‫ ه‬este‫ ه‬de‫ ه‬a‫ه‬
realiza‫ ه‬această‫ ه‬diferență‫ ه‬absolută.‫ ه‬Scopul‫ ه‬este‫ ه‬de‫ ه‬a‫ ه‬obține‫ ه‬ca‫ ه‬subiectul‫ ه‬ca‫ ه‬și‫ه‬
efect‫ه‬să‫ه‬poată‫ه‬asuma‫ه‬cauza‫ه‬care‫ه‬îl‫ه‬determină,‫ه‬ca el să‫ه‬poată‫ه‬recunoaște‫ه‬faptul
că‫ه‬el‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬cauză‫ه‬de‫ه‬sine‫ه‬însuși,‫ه‬ci‫ه‬efectul‫ه‬unei‫ه‬cauze.‫ه‬Trebuie‫ه‬să‫ه‬sesizezi‫ه‬bine
faptul că‫ ه‬subiectul‫ ه‬nu‫ ه‬este‫ ه‬decât‫ ه‬un‫ ه‬receptacol,‫ ه‬un‫ ه‬loc‫ ه‬vid,‫ ه‬în‫ ه‬mod‫ ه‬complet‫ه‬
dependent‫ه‬de‫ه‬cauza‫ه‬care‫ه‬îl‫ه‬determină,‫ه‬este‫ه‬important‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬înțelege‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬
trebuie‫ه‬să‫ه‬se‫ه‬întâmple‫ه‬la final‫ه‬de‫ه‬analiză.‫ه‬Exigența‫ه‬la‫ه‬care‫ه‬trebuie‫ه‬să‫ه‬răspunzi‫ه‬la
final‫ه‬de‫ه‬analiză‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬de a asuma libertatea mea, ci cauzalitatea9 mea, altfel
spus, supunerea mea. Este‫ه‬faptul‫ه‬că‫„ه‬de‫ه‬poziția‫ه‬noastră‫ه‬de‫ه‬subiect‫ه‬noi‫ه‬suntem‫ه‬
toți‫ ه‬responsabili”10.‫ ه‬Noi‫ ه‬suntem‫ ه‬toți‫ ه‬responsabili‫ ه‬de‫ ه‬cauzalitatea‫ ه‬noastră.‫ ه‬În
acest‫ ه‬mod‫ ه‬Lacan‫ ه‬concepe‫ ه‬finalul‫ ه‬analizei.‫ ه‬Finalul‫ ه‬analizei‫ ه‬nu‫ ه‬este‫ ه‬niciodată‫ه‬
gândit‫ه‬de Lacan‫ه‬în‫ه‬termeni‫ه‬de‫ه‬eliberare,‫ه‬ci‫ه‬întotdeauna‫ه‬în‫ه‬termeni‫ه‬de‫ه‬supunere.‫ه‬
Există‫ه‬întotdeauna,‫ه‬la final‫ه‬de‫ه‬analiză,‫ه‬prezența‫ه‬supunerii‫ه‬care‫ه‬poate‫ه‬fi‫ه‬la‫ه‬marele‫ه‬
Altul,‫ه‬la‫ه‬semnificant,‫ه‬la‫ه‬real,‫ه‬la‫ه‬inconștient‫ه‬sau‫ه‬la‫ه‬Unul.‫ه‬Oricare‫ه‬ar‫ه‬fi‫ه‬modul‫ه‬în‫ه‬
care‫ه‬Lacan‫ه‬enunță‫ه‬finalul analizei, este‫ه‬întotdeauna‫ه‬vorba‫ه‬despre‫ه‬supunere.
Să‫ه‬luăm‫ه‬acum‫ه‬conceptul‫ه‬marelui Altul‫ه‬pe‫ه‬care‫ه‬el‫ه‬îl‫ه‬introduce‫ه‬în‫ه‬psihanaliză,‫ه‬
vedem,‫ه‬imediat,‫ه‬acolo‫ه‬de‫ه‬asemenea,‫ه‬că‫ه‬el‫ه‬este‫ه‬absolut‫ه‬conform‫ه‬islamului,‫ ه‬la
acest mare Altul, unic, separat, situat de Ibn‫ ه‬Rushd‫ ه‬ca‫ ه‬și‫ ه‬un‫ ه‬intelect‫ ه‬agent,‫ه‬
deasupra tuturor‫ه‬oamenilor‫ه‬și‫ه‬la acest‫ه‬mare‫ه‬Altul‫ه‬situat‫ه‬de‫ه‬Ibn‫ه‬Sina‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬cauză.‫ه‬
În‫ه‬același‫ه‬mod‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬tradiția‫ه‬islamică‫ه‬Lacan‫ه‬va‫ه‬celebra‫ه‬atotputerea,‫ه‬dominația‫ه‬
marelui Altul asupra subiectului. Marele Altul este atotputernic prin raport cu
subiectul.‫ه‬El‫ه‬se‫ه‬afirmă‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬un‫ه‬ordin‫ه‬transcendent.‫ه‬Ca‫ه‬și‫ه‬Ibn‫ه‬Sina,‫ه‬Lacan‫ه‬va‫ه‬
transfera‫ه‬toate‫ه‬puterile‫ه‬între mâinile‫ه‬marelui‫ه‬Altul‫ه‬și‫ه‬va‫ه‬reduce‫ه‬subiectul‫ه‬la‫ه‬un‫ه‬
receptacol‫ه‬complet‫ه‬vid.‫ه‬Trebuie‫ه‬să‫ه‬gândești‫ه‬împreună‫ه‬subiectul‫ه‬și‫ه‬marele‫ه‬Altul.
Există‫ه‬pe‫ه‬de‫ه‬o‫ه‬parte‫ه‬subiectul‫ه‬care‫ه‬este‫ه‬vid,‫ه‬complet‫ه‬sărac,‫ه‬mort,‫ه‬și‫ه‬de‫ه‬cealaltă‫ه‬
parte‫ه‬dorința,‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬face‫ه‬să‫ه‬existe‫ه‬subiectul,‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬îl‫ه‬face‫ه‬viu,‫ه‬care‫ه‬îi‫ه‬vine‫ه‬
întotdeauna‫ه‬de‫ه‬la‫ه‬marele‫ه‬Altul.‫ه‬Veritabilul‫ه‬partener‫ه‬al‫ه‬subiectului‫ه‬la‫ه‬Lacan‫ه‬nu‫ه‬
este seamănul‫ه‬său,‫ه‬micul‫ه‬altul,‫ه‬ci‫ه‬marele‫ه‬Altul.‫ه‬Este‫ه‬pentru ce el poate spune
„dorința‫ه‬omului‫ه‬este‫ه‬dorința‫ه‬Altuia”11. Avem deci la Lacan un subiect care este
situat,‫ه‬înainte‫ه‬de‫ه‬toate,‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬un‫ه‬receptacol,‫ه‬și‫ه‬care‫ه‬nu‫ه‬își‫ه‬câștigă‫ه‬existența‫ه‬sa‫ه‬
decât‫ه‬din‫ه‬dorința‫ه‬care‫ه‬îi‫ه‬vine‫ه‬de‫ه‬la‫ه‬marele‫ه‬Altul.‫ه‬Dependența‫ه‬subiectului‫ه‬la‫ه‬locul‫ه‬

9
Jacques Lacan, Ecrits II, Paris, Seuil,1966, p. 345.
10
Jacques Lacan, Ecrits II, Paris, Seuil,1966, p. 339.
11
Jacques Lacan, Ecrits II, La direction de la cure, Paris, Seuil, 1966, p. 106.
7
marelui‫ه‬Altul‫ه‬este‫ه‬de‫ه‬asemenea‫ه‬paradigmă‫ه‬a‫ه‬islamului.‫ه‬Este‫ه‬chiar‫ه‬unul‫ه‬dintre‫ه‬
sloganurile cele mai celebre ale islamului: Allahou akbar (marele Allah).
Să‫ه‬luăm‫ه‬acum‫ه‬conceptul‫ه‬de‫ه‬Unul.‫ه‬Acest‫ه‬concept al lui Unul, Lacan nu a mers
în‫ه‬mod‫ه‬necesar să-l‫ه‬caute‫ه‬în‫ه‬Parmenide‫ه‬al‫ه‬lui‫ه‬Platon,‫ه‬el‫ه‬se‫ه‬găsește‫ه‬de‫ه‬asemenea‫ه‬
în‫ه‬inima‫ه‬islamului.‫ه‬Există‫ه‬Unul‫ه‬lui‫ه‬Parmenide,‫ه‬există‫ه‬Unul‫ه‬lui‫ه‬Plotin,‫ه‬Unul‫ه‬lui‫ه‬
Proclus,‫ ه‬dar‫ ه‬și‫ ه‬Unul‫ ه‬monoteismului‫ ه‬și‫ ه‬al‫ ه‬islamului.‫ ه‬Dacă‫ ه‬există‫ ه‬un punct
fundamental‫ه‬în‫ه‬islam‫ه‬acesta‫ه‬este‫ه‬prea‫ه‬bine‫ه‬cel‫ه‬al lui Tawhid,‫ه‬al‫ه‬unicității.‫ه‬Astfel,
Rumi va ajunge de acolo,‫ه‬mult‫ه‬înainte‫ه‬de‫ه‬Lacan,‫ه‬să‫ه‬simbolizeze‫ه‬sursa‫ه‬viului‫ه‬
printr-o‫ه‬trăsătură,‫ه‬comparând‫ه‬pe‫هه‬Dumnezeu‫ه‬cu‫ه‬un‫ه‬semnificant,‫ه‬cu‫ه‬prima‫ه‬literă‫ه‬
a alfabetului arab Alif,‫ه‬care‫ه‬se‫ه‬scrie‫ه‬cu‫ه‬o‫ه‬trăsătură‫ه‬verticală.‫„ه‬Cine‫ه‬suntem‫ه‬noi?‫ه‬
În‫ه‬această‫ه‬lume‫ه‬complicată,‫ه‬ce‫ه‬există‫ه‬de fapt altul decât‫ه‬el,‫ه‬care‫ه‬este‫ه‬simplu‫ه‬ca‫ه‬
și‫ه‬Alif-ul?‫ه‬Nimic,‫ه‬nimic.”12 Avem aici modelul originar al semnificantului unar
al‫ه‬lui‫ه‬Lacan.‫ه‬Dacă‫ه‬Lacan‫ه‬a‫ه‬pus,‫ه‬la‫ه‬un‫ه‬moment‫ه‬dat,‫ه‬accentul‫ه‬pe‫ه‬trăsătură,‫ه‬aceasta‫ه‬
nu este dintr-o‫ه‬pură‫ه‬proveniență‫ه‬freudiană‫ه‬sau‫ه‬saussuriană,‫ه‬aceasta‫ه‬este‫ه‬o‫ه‬idee‫ه‬
împrumutată‫ ه‬de‫ ه‬la‫ ه‬Rumi.‫ ه‬În‫ ه‬aceeași‫ ه‬manieră‫ ه‬ca‫ ه‬și‫ ه‬Rumi,‫ ه‬el‫ ه‬va‫ ه‬face‫ ه‬din‫ه‬
semnificant‫ ه‬cauza‫ ه‬subiectului.‫ ه‬Să‫ ه‬spui‫ ه‬că‫ ه‬există‫ ه‬Unul‫ ه‬este‫ ه‬să‫ ه‬spui‫ ه‬că‫ ه‬el‫ ه‬este‫ه‬
primul,‫ه‬că‫ه‬el‫ه‬este‫ه‬singura‫ه‬cauză‫ه‬veritabilă,‫ه‬este‫ه‬de‫ه‬asemenea‫ه‬să‫ه‬spui‫ه‬că‫ه‬nu‫ه‬există‫ه‬
Altul‫ه‬lui‫ه‬Altul,‫ه‬aceasta‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬valabil‫ه‬doar‫ه‬pentru‫ه‬Lacan,‫ه‬găsim‫ه‬asta‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬
egal‫ه‬în‫ه‬islam.
Să‫ه‬luăm‫ه‬acum‫ه‬conceptul‫ه‬de‫ه‬cauză.‫ه‬Islamul‫ه‬precum și‫ه‬psihanaliza‫ه‬lacaniană‫ه‬sunt‫ه‬
două‫ه‬experiențe‫ه‬care‫ه‬se‫ه‬reclamă‫ه‬din‫ه‬dependența‫ه‬la‫ه‬o‫ه‬cauză.‫ه‬Nu‫ه‬doar‫ه‬la‫ه‬Lacan
vorbim‫ ه‬despre‫ ه‬cauză,‫ ه‬este‫ ه‬de‫ ه‬asemenea‫ ه‬cazul‫ ه‬în‫ ه‬islam.‫ ه‬Cauza,‫ ه‬pentru‫ ه‬islam,‫ه‬
asta‫ه‬nu‫ه‬poate‫ه‬fi‫ه‬decât‫ه‬Dumnezeu,‫ ه‬doar Dumnezeu‫ه‬este‫ه‬cu‫ه‬adevărat‫ه‬cauză,‫ه‬el‫ه‬
este‫„ه‬cauza‫ه‬cauzelor”13.‫ه‬Aceasta‫ه‬este‫ه‬valabil,‫ه‬în‫ه‬orice‫ه‬caz,‫ه‬după‫ه‬ce‫ه‬Ibn‫ه‬Sina‫ه‬a‫ه‬
luat‫ه‬cauza‫ه‬primă‫ه‬de‫ه‬la‫ه‬Aristotel‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬o‫ه‬raporta‫ه‬la‫ه‬Dumnezeu,‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬face‫ه‬
din‫ه‬Dumnezeu‫ه‬Cauza‫ه‬primă‫ه‬a tot ceea ce este. Este el de asemenea primul care
distinge‫ه‬esența‫ه‬existenței‫ه‬și‫ه‬care‫ه‬prezintă‫ه‬subiectul, ca‫ه‬și‫ه‬un‫ه‬receptacol‫ه‬vid,‫ه‬ca‫ه‬
și‫ه‬o‫ه‬non-esență,‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬complet‫ه‬dependent‫ه‬de‫ه‬cauză.‫ه‬Această‫ه‬referință‫ه‬la‫ه‬cauză,‫ه‬
trebuie‫ه‬spus,‫ه‬o‫ه‬găsim‫ه‬la‫ه‬fel‫ه‬de‫ه‬bine‫ه‬în‫ه‬Liber de Causis.‫ه‬Lacan‫ه‬nu‫ه‬face‫ه‬decât‫ه‬să‫ه‬
repună‫ه‬la‫ه‬gustul‫ه‬zilei,‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬Maestrul‫ه‬Eckhart‫ه‬înaintea‫ه‬lui,‫ه‬acest‫ه‬termen‫ه‬de‫ه‬cauză‫ه‬
care‫ه‬era‫ه‬atât‫ه‬de‫ه‬pregnant‫ه‬în‫ه‬Metafizica lui Shifa și‫ه‬în‫ه‬Liber de Causis. Nu trebuie
uitat, există‫ه‬mult‫ه‬înaintea‫ه‬Cauzei‫ه‬freudiene‫ه‬această‫ه‬Cauză‫ه‬islamică,‫ه‬dezvoltată‫ه‬
îndeosebi în‫ه‬Metafizica lui Shifa și‫ه‬în‫ه‬Liber de Causis,‫ه‬și‫ه‬fără‫ه‬de‫ه‬care‫ه‬probabil‫ه‬
Cauza‫ه‬freudiană‫ه‬însăși‫ه‬nu‫ه‬ar‫ه‬fi‫ه‬nimic.‫ه‬Mult‫ه‬înainte‫ه‬de‫ه‬Cauza‫ه‬freudiană,‫ه‬trebuie‫ه‬
s-o‫ ه‬recunoaștem,‫ ه‬a‫ ه‬existat‫ ه‬Metafizica lui Shifa și‫ ه‬Liber de Causis. Lacan

12
Djalâl-od-Dîn‫ه‬Rûmî,‫ه‬Mathnawî, La Quête de l’Absolu,‫ه‬Livres‫ه‬I‫ه‬à‫ه‬III,‫ه‬Paris,‫ه‬Rocher,‫ه‬2004,‫ه‬p.‫ه‬
146.
13
Avicenne, La Métaphysique du Shifâ’,‫ه‬Livre‫ه‬I‫ه‬à‫ه‬V,‫ه‬Paris,‫ه‬Vrin,‫ه‬1978,‫ه‬p.‫ه‬86.
8
vorbește‫ه‬mult‫ه‬despre‫ه‬cauză, însă el‫ه‬uită‫ه‬să‫ه‬vorbească‫ه‬despre‫ه‬Metafizica lui Shifa
și‫ه‬despre‫ه‬Liber de Causis. Atunci‫ه‬când‫ه‬el‫ه‬ne‫ه‬spune‫ه‬că‫ه‬subiectul‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬decât‫ه‬
un‫ ه‬receptacol‫ ه‬vid,‫ ه‬o‫ ه‬lipsă‫ ه‬de‫ ه‬ființă,‫ ه‬complet‫ ه‬dependent‫ ه‬de‫ ه‬cauza‫ ه‬care‫ ه‬îl‫ه‬
determină,‫ه‬în fond,‫ه‬el‫ه‬nu‫ه‬face‫ه‬decât‫ه‬să‫ه‬reafirme‫ه‬determinismul‫ه‬islamic.
Să‫ ه‬luăm‫ ه‬acum‫ ه‬conceptul‫ ه‬de‫ ه‬real.‫ ه‬Realul‫ ه‬pe‫ ه‬care‫ ه‬Lacan‫ ه‬îl‫ ه‬introduce‫ ه‬în‫ه‬
psihanaliză,‫ه‬cel‫ه‬despre‫ه‬care‫ه‬el‫ه‬spune‫ه‬că‫ه‬este‫ه‬invenția‫ه‬mea,‫ه‬trebuie‫ه‬s-o‫ه‬știm,‫ه‬se‫ه‬
găsește‫ ه‬deja‫ ه‬în‫ ه‬islam.‫ ه‬El‫ ه‬nu‫ ه‬îi‫ ه‬este propriu lui‫ ه‬Lacan‫ ه‬și‫ ه‬nu‫ ه‬este‫ ه‬în‫ ه‬mod‫ ه‬cert‫ه‬
invenția‫ ه‬sa.‫ ه‬În‫ ه‬religia‫ ه‬creștină,‫ ه‬vorbim‫ ه‬despre‫ ه‬Dumnezeu‫ ه‬în‫ ه‬mod‫ ه‬esențial‫ ه‬ca‫ه‬
fiind‫ه‬tatăl,‫ه‬în‫ه‬iudaism‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬esențial‫ه‬ca‫ه‬fiind‫ه‬dumnezeul‫ه‬legii,‫ه‬însă în‫ه‬islam‫ه‬
vorbim‫ه‬despre‫ه‬Dumnezeu‫ه‬înainte‫ه‬de‫ه‬toate‫ه‬ca‫ه‬fiind‫ه‬realul,‫ه‬El-haq. Realul care
se‫ ه‬situează‫ ه‬în‫ ه‬inconștient,‫ ه‬putem‫ ه‬spune‫ ه‬că‫ ه‬el‫ ه‬este‫ ه‬analog‫ ه‬celui‫ ه‬al‫ ه‬islamului,‫ه‬
acestui‫ه‬Dumnezeu‫ه‬care‫ه‬se‫ه‬situează‫ه‬în‫ه‬Rayb. În islam îl putem sesiza cel mai
bine‫ه‬sensul‫ه‬de‫ه‬real‫ه‬la‫ه‬Lacan.‫ه‬Realul‫ه‬în‫ه‬islam‫ه‬nu‫ه‬poate‫ه‬decât‫ه‬să‫ه‬ne‫ه‬clarifice‫ه‬cu
privire la realul‫ه‬lui‫ه‬Lacan,‫ه‬care,‫ه‬el‫ه‬însuși,‫ه‬nu‫ه‬poate‫ه‬decât‫ه‬să‫ه‬ne scape. Psihanaliza
lacaniană,‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬islamul,‫ه‬atestă‫ه‬despre‫ه‬un‫ه‬real,‫ه‬dă‫ه‬mărturie‫ه‬despre‫ه‬un‫ه‬real‫ه‬pe‫ه‬care‫ه‬
nu-l putem demonstra, pe care nu-l‫ ه‬putem‫ ه‬afirma‫ ه‬în‫ ه‬mod‫ ه‬direct.‫ ه‬Realul‫ه‬
islamului‫ه‬convine‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬particular‫ه‬realului‫ه‬lui‫ه‬Lacan‫ه‬pentru‫ه‬că‫ه‬este‫ه‬un‫ه‬real‫ه‬în‫ه‬
afara-științei,‫ ه‬radical,‫ ه‬însă‫ ه‬în‫ ه‬același‫ ه‬timp‫ ه‬singura‫ ه‬garanție.‫ ه‬Este‫ ه‬un‫ ه‬real‫ ه‬fără‫ه‬
lege,‫ه‬absolut,‫ه‬cu‫ه‬care‫ه‬nu‫ه‬există‫ه‬absolut‫ه‬deloc‫ه‬raport‫ه‬direct.‫ه‬Este un real separat,
separat‫ ه‬de‫ ه‬toate‫ ه‬formele‫ ه‬de‫ ه‬reprezentări. Este‫ ه‬un‫ ه‬real‫ ه‬care‫ ه‬subzistă‫ ه‬în‫ ه‬afara-
reprezentărilor,‫ه‬dar care‫ه‬totuși‫ه‬susține‫ه‬subiectul.
Trebuie‫ ه‬de‫ ه‬asemenea‫ ه‬să‫ ه‬știm‫ ه‬că‫ ه‬există‫ ه‬la‫ ه‬Lacan‫ ه‬o‫ ه‬anumită‫ ه‬echivalență‫ه‬
conceptuală‫ه‬între‫ه‬real‫ه‬și‫ه‬marele‫ه‬Altul,‫ه‬între‫ه‬real‫ه‬și‫ه‬cauză,‫ه‬între‫ه‬real‫ه‬și‫ه‬Unul,‫ه‬și‫ه‬
că‫ ه‬există‫ ه‬în‫ ه‬mod‫ ه‬egal‫ ه‬această‫ ه‬aceeași‫ ه‬echivalență‫ ه‬în‫ ه‬islam.‫ ه‬Dumnezeu‫ ه‬este‫ه‬
totodată‫ه‬marele‫ه‬Altul,‫ه‬realul El-haq,‫ه‬cauza,‫ه‬și‫ه‬Unul.
Să‫ ه‬luăm‫ ه‬acum‫ ه‬conceptul‫ ه‬de‫ ه‬inconștient,‫ ه‬în‫ ه‬psihanaliză‫ ه‬trebuie‫ ه‬să‫ ه‬crezi‫ ه‬în‫ه‬
inconștient,‫ه‬iat în‫ه‬islam‫ه‬trebuie‫ه‬să‫ه‬crezi‫ه‬în‫ه‬Rayb. Pentru Lacan precum și‫ه‬pentru‫ه‬
islam,‫ه‬lucrul‫ه‬cel‫ه‬mai‫ه‬important‫ه‬ne‫ه‬scapă,‫ه‬el‫ه‬se‫ه‬situează‫ه‬întotdeauna‫ه‬acolo‫ه‬unde‫ه‬
ne‫ه‬lipsește‫ه‬sensul,‫ه‬acolo‫ه‬unde‫ه‬ne‫ه‬lipsește‫ه‬reprezentarea,‫ه‬acolo‫ه‬unde‫ه‬nu‫ه‬există‫ه‬
afirmație‫ه‬directă.
Faptul‫ه‬că‫ه‬Lacan‫ه‬vorbește‫ه‬despre‫ه‬o‫ه‬experiență‫ه‬de‫ه‬trăit‫ه‬mai‫ه‬degrabă‫ه‬decât‫ه‬despre‫ه‬
o‫ه‬cură‫ه‬este‫ه‬de‫ه‬asemenea‫ه‬un‫ه‬alt‫ه‬punct‫ه‬comun.‫ه‬Islamul,‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬psihanaliza,‫ه‬vizează‫ه‬
prin‫ه‬intermediul‫ه‬unei‫ه‬experiențe‫ه‬o‫ه‬reformă,‫ه‬o‫ه‬mutație‫ه‬subiectivă.
Să‫ه‬luăm‫ه‬acum‫ه‬nu există Altul lui Altul,‫ه‬acolo,‫ه‬de‫ه‬asemenea‫ه‬vedem‫ه‬imediat‫ه‬că‫ه‬
asta‫ه‬cadrează‫ه‬perfect‫ه‬cu‫ه‬islamul.‫ه‬Nu‫ه‬putem‫ه‬să‫ه‬nu‫ه‬vedem‫ه‬omologia‫ه‬care‫ه‬există‫ه‬
între‫ ه‬nu există Altul lui Altul și‫ ه‬nu există alt Dumnezeu decât Dumnezeu.
Vedem bine acolo, în‫ه‬toate‫ه‬literele,‫ه‬în‫ه‬această‫ه‬formulă,‫ه‬nu există Altul lui Altul
pe care Lacan a pus-o‫ه‬în‫ه‬prim‫ه‬plan,‫ه‬că‫ه‬învățământul‫ه‬său‫ه‬se‫ه‬înrudește‫ه‬cu‫ه‬islamul.
9
Chiar‫ه‬dacă‫ه‬el‫ه‬nu‫ه‬a‫ه‬vrut‫ه‬niciodată‫ه‬s-o‫ه‬reveleze,‫ه‬vedem‫ه‬bine‫ه‬că‫ه‬islamul‫ه‬a‫ه‬avut‫ه‬o‫ه‬
influență‫ ه‬foarte‫ ه‬puternică‫ ه‬asupra‫ ه‬lui,‫ ه‬vedem‫ ه‬bine‫ ه‬că‫ ه‬cea‫ ه‬mai‫ ه‬mare‫ ه‬parte‫ ه‬a‫ه‬
conceptelor‫ه‬pe‫ه‬care‫ه‬el‫ه‬le‫ه‬importă‫ه‬în‫ه‬psihanaliză‫ه‬sunt‫ه‬familiare‫ه‬islamului.
Subiectul, marele Altul, realul, Unul, cauza, nu există Altul lui Altul, sunt acolo
tot atâtea‫ه‬referințe‫ه‬care‫ه‬sunt‫ه‬comune‫ه‬islamului‫ه‬și‫ه‬care‫ه‬arată‫ه‬pornind‫ه‬de‫ه‬la‫ه‬ce‫ه‬
Lacan‫ه‬a‫ه‬construit‫ه‬învățământul‫ه‬său.‫ه‬Aceasta‫ه‬poate‫ه‬fără‫ه‬îndoială‫ه‬să‫ه‬uimească,‫ه‬
însă‫ ه‬în‫ ه‬ordonanțarea sa,‫ ه‬învățământul‫ ه‬lui‫ ه‬Lacan‫ ه‬este‫ ه‬în‫ ه‬mod‫ ه‬exact‫ ه‬similar‫ه‬
islamului.‫ه‬În‫ه‬această‫ه‬privință,‫ه‬dacă‫ه‬vrem‫ه‬să‫ه‬înțelegem‫ه‬învățământul‫ه‬lui‫ه‬Lacan,‫ه‬
la‫ ه‬islam‫ ه‬trebuie‫ ه‬să‫ ه‬ne‫ ه‬referim.‫ ه‬Chiar‫ ه‬dacă‫ ه‬Lacan‫ ه‬nu‫ ه‬citează‫ ه‬absolut‫ ه‬deloc‫ه‬
islamul,‫ه‬asta‫ه‬rămâne‫ه‬pentru‫ه‬el‫ه‬un‫ه‬punct‫ه‬de‫ه‬sprijin‫ه‬esențial.‫ه‬Eroarea‫ه‬este‫ه‬de‫ه‬a‫ه‬
crede că‫ه‬el nu‫ه‬este‫ه‬decât‫ه‬un simplu retur la Freud.
Profesiunea‫ ه‬de‫ ه‬credință‫ ه‬a‫ ه‬islamului‫ ه‬este‫ – ه‬marele‫ ه‬secret‫ ه‬al‫ ه‬psihanalizei.‫ ه‬Să‫ه‬
încercăm‫ ه‬liniștit‫ ه‬să‫ ه‬luăm‫ ه‬lucrurile‫ ه‬pornind‫ ه‬de‫ ه‬acolo.‫ ه‬Nu‫ ه‬este‫ ه‬acolo‫ ه‬decât‫ ه‬o‫ه‬
ipoteză,‫ ه‬însă‫ ه‬eu‫ ه‬cred că‫ ه‬această‫ ه‬ipoteză‫ ه‬este‫ ه‬absolut credibilă,‫ ه‬absolut
sustenabilă.‫ه‬Asta‫ه‬se‫ه‬ține,‫ه‬însă‫ه‬trebuie‫ه‬avansat‫ه‬pas‫ه‬cu‫ه‬pas,‫ه‬prudent.‫ه‬Există‫ه‬încă‫ه‬
mai‫ ه‬multe‫ ه‬puncte‫ ه‬de‫ ه‬luat‫ ه‬în‫ ه‬considerare‫ ه‬pentru‫ ه‬a‫ ه‬putea‫ ه‬aprecia‫ ه‬consistența‫ه‬
acestei ipoteze.
Mai‫ه‬întâi‫ه‬trebuie‫ه‬bine‫ه‬remarcat‫ه‬că‫ه‬acest‫ه‬nu există este‫ه‬întotdeauna‫ه‬la‫ه‬Lacan,‫ه‬ca‫ه‬
și‫ه‬în‫ه‬islam,‫ه‬echivalent‫ه‬seamănului.‫ه‬Aceasta‫ه‬vrea‫ه‬să‫ه‬spună‫ه‬că‫ه‬nu există garanție‫ه‬
de acea parte acolo,‫ه‬că‫ه‬nu‫ه‬există‫ه‬nimic,‫ه‬la‫ه‬acel‫ه‬nivel acolo care‫ه‬să‫ه‬poată‫ه‬susține‫ه‬
existența‫ه‬subiectului.
Apoi trebuie‫ ه‬bine‫ ه‬văzut‫ ه‬că‫ ه‬acest nu există se opune la există Unul care este
veritabila‫ه‬garanție.‫ه‬Această‫ه‬opoziție‫ه‬o‫ه‬găsim‫ه‬totodată la‫ه‬Lacan‫ه‬și‫ه‬în‫ه‬islam.‫ه‬La‫ه‬
Lacan precum și‫ ه‬în‫ ه‬islam,‫ ه‬trebuie‫ ه‬să‫ ه‬distingi‫ ه‬cu‫ ه‬grijă‫ ه‬semenii‫ ه‬de‫ ه‬garanție.‫ه‬
Garanția,‫ه‬pentru‫ه‬Lacan‫ه‬precum și‫ه‬pentru‫ه‬islam,‫ه‬se‫ه‬situează‫ه‬doar‫ه‬la‫ه‬nivelul‫ه‬lui‫ه‬
Unul,‫ ه‬care‫ ه‬corespunde‫ ه‬marelui‫ ه‬Altul,‫ ه‬adevăratei‫ ه‬cauze,‫ ه‬realului,‫ ه‬la ceea ce
susține‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬real‫ه‬subiectul.‫ه‬Totuși,‫ه‬trebuie‫ه‬distins‫ه‬Altul‫ه‬limbajului‫ه‬care‫ه‬nu‫ه‬
este‫ه‬decât‫ه‬un‫ه‬seamăn‫ه‬al‫ه‬Altuia‫ه‬al‫ه‬garanției‫ه‬care‫ه‬este Unul.
Atunci‫ه‬când‫ه‬Lacan‫ه‬ne‫ه‬spune‫ه‬că‫ه‬nu există Altul lui Altul,‫ه‬este‫ه‬înainte‫ه‬de‫ه‬toate‫ه‬
pentru‫ ه‬a‫ ه‬reaminti,‫ ه‬ca‫ ه‬și‫ ه‬în‫ ه‬islam,‫ ه‬că‫ ه‬marele‫ ه‬Altul‫ ه‬este‫ ه‬fără‫ ه‬echivalent,‫ ه‬fără‫ه‬
asemănător,‫ه‬fără‫ه‬egal,‫ه‬că‫ه‬el‫ه‬este‫ه‬singura‫ه‬și‫ه‬unica‫ه‬garanție.
După,‫ه‬trebuie‫ه‬bine‫ه‬să‫ه‬îți‫ه‬dai‫ه‬seama‫ه‬că‫ه‬experiența‫ه‬analitică‫ه‬și‫ه‬islamul‫ه‬răspund‫ه‬la‫ه‬
o‫ ه‬orientare‫ ه‬comună.‫ ه‬Ce‫ ه‬anume‫ ه‬asta‫ ه‬poate‫ ه‬prea‫ ه‬bine‫ ه‬să‫ ه‬vizeze,‫ ه‬experiența‫ه‬
analitică?‫ ه‬Ei‫ ه‬bine‫ ه‬același‫ ه‬lucru‫ ه‬ca‫ ه‬și‫ ه‬islamul.‫ ه‬Experiența‫ ه‬analitică‫ ه‬și‫ ه‬islamul‫ه‬
vizează‫ ه‬același‫ ه‬lucru,‫ ه‬ele‫ ه‬vizează‫ ه‬realul.‫ ه‬Important‫ ه‬pentru‫ ه‬Lacan‫ ه‬este‫ ه‬să‫ ه‬te‫ه‬
orientezi‫ه‬în‫ه‬direcția‫ه‬realului,‫ه‬însă‫ه‬aceasta nu este importat doar pentru Lacan,
este‫ه‬la‫ه‬fel‫ه‬de‫ه‬important‫ه‬pentru‫ه‬islam.‫ه‬Religia,‫ه‬în‫ه‬orice‫ه‬caz‫ه‬islamul,‫ه‬nu‫ه‬are‫ه‬drept‫ه‬
scop‫ه‬să‫ه‬dea‫ه‬sens‫ه‬așa‫ه‬cum‫ه‬poate‫ه‬s-o sugereze Lacan‫ه‬în‫ه‬Triumful religiei. Islamul
10
nu‫ ه‬are‫ ه‬drept‫ ه‬funcție‫„ ه‬de a secreta sens”14 sau de a găsi „o‫ ه‬corespondență‫ ه‬a‫ه‬
totului cu totul”15.‫ه‬Lacan‫ه‬ne‫ه‬dezorientează‫ه‬atunci‫ه‬când‫ه‬ne‫ه‬spune‫ه‬că‫ه‬religia‫ه‬are‫ه‬
drept scop de „a secreta sens”16.‫ه‬În‫ه‬orice‫ه‬caz,‫ه‬islamul‫ه‬vizează‫ه‬un‫ه‬real‫ه‬în‫ه‬afara-
sensului.‫ه‬Trebuie‫ه‬știut‫ه‬că‫ه‬islamul‫ه‬dă‫ه‬înainte‫ه‬de‫ه‬toate‫ه‬întâietate‫ه‬la‫ه‬Rayb, la ceea
ce‫ ه‬scapă‫ ه‬sensului.‫ ه‬Experiența‫ ه‬analitică‫ ه‬și‫ ه‬islamul‫ ه‬indică‫ ه‬în‫ ه‬aceeași‫ ه‬direcție.‫ه‬
Scopul‫ه‬este‫ه‬de‫ه‬a‫ه‬deconstrui‫ه‬toți‫ه‬semenii‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬se‫ه‬pune‫ه‬în‫ه‬raport‫ه‬cu‫ه‬realul.‫ه‬
Realul, cauza, garanția,‫ه‬Unul,‫ه‬este‫ه‬acolo‫ه‬dintotdeauna,‫ه‬însă‫ه‬este‫ه‬drept‫ه‬că‫ه‬el‫ه‬este‫ه‬
acoperit de semeni. Este vorba deci de a retrage, depărta,‫ه‬desface‫ه‬toți‫ه‬semenii‫ه‬
care‫ ه‬împiedică‫ ه‬accesul‫ ه‬la‫ ه‬real.‫ ه‬Doar‫ ه‬trecând‫ ه‬prin‫ ه‬deconstrucție,‫ ه‬prin‫ ه‬negația‫ه‬
semenilor,‫ه‬putem‫ه‬accede‫ه‬la‫ه‬garanție,‫ه‬la‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬susține‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬real‫ه‬subiectul,‫ه‬
adică‫ه‬realul,‫ه‬cauza,‫ه‬garanția,‫ه‬Unul.‫ه‬În‫ه‬psihanaliză,‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬în‫ه‬islam,‫ه‬nu‫ه‬trebuie‫ه‬să‫ه‬
crezi‫ه‬în‫ه‬nimic‫ه‬decât‫ه‬în‫ه‬real,‫ه‬în‫ه‬cauză,‫ه‬în‫ه‬Unul.
De asemenea, trebuie bine sesizat că‫ ه‬experiența‫ ه‬analitică,‫ ه‬așa‫ ه‬cum‫ ه‬Lacan o
concepe,‫ه‬se‫ه‬fondează‫ه‬pe‫ه‬o‫ه‬altă‫ه‬logică‫ه‬decât‫ه‬cea‫ه‬a‫ه‬cercetării unui sens ascuns.
Ea‫ه‬nu‫ه‬se‫ه‬reglează‫ه‬pe‫ه‬interpretare,‫ه‬așa‫ه‬cum‫ه‬a‫ه‬putut‫ه‬s-o‫ه‬facă‫ه‬Freud,‫ه‬ci‫ه‬pe‫ه‬negația,‫ه‬
pe‫ه‬deconstrucția‫ه‬semenilor,‫ه‬căci‫ه‬semenii‫ه‬sunt‫ه‬nu‫ه‬doar‫ه‬falși,‫ه‬ci‫ه‬mai‫ه‬ales‫ه‬nocivi‫ه‬
întru-cât‫ ه‬ei‫ ه‬constituie‫ ه‬obstacole‫ ه‬la‫ ه‬accesul‫ ه‬la‫ ه‬real,‫ ه‬ei‫ ه‬împiedică‫ ه‬subiectul‫ ه‬să‫ه‬
acceadă‫ ه‬la‫ ه‬cauza‫ ه‬dorinței‫ ه‬sale.‫ ه‬Este‫ ه‬vorba deci,‫ ه‬înainte‫ ه‬de‫ ه‬toate,‫ ه‬despre‫ه‬
deconstrucție.‫ ه‬Metoda‫ ه‬lacaniană‫ ه‬nu‫ ه‬consistă‫ ه‬în‫ ه‬a‫ ه‬descifra‫ ه‬inconștientul,‫ ه‬ea‫ه‬
vizează‫ ه‬în‫ ه‬mod‫ ه‬esențial‫ ه‬să‫ ه‬retragă‫ ه‬voalurile,‫ ه‬să‫ ه‬distrugă‫ ه‬obstacolele‫ ه‬care‫ ه‬se‫ه‬
găsesc‫ه‬între‫ه‬cauză‫ه‬și‫ه‬subiect.
Trebuie‫ه‬bine‫ه‬înțeles‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬egal‫ه‬că‫ه‬veritabila‫ه‬problemă‫ه‬pentru‫ه‬Lacan nu este
simptomul,‫ ه‬ci‫ ه‬delirul‫ ه‬de‫ ه‬autonomie.‫ ه‬Veritabila‫ ه‬problemă‫ ه‬este‫ ه‬credința‫ ه‬în‫ه‬
autonomia‫ ه‬eului,‫ ه‬este‫ ه‬aceasta‫ ه‬în mod‫ ه‬esențial‫ ه‬cea‫ ه‬care‫ ه‬face‫ ه‬barieră,‫ ه‬care‫ه‬
voalează‫ه‬și‫ه‬care‫ه‬împiedică‫ه‬subiectul‫ه‬să‫ه‬acceadă‫ه‬la‫ه‬cauză,‫ه‬la‫ه‬garanție.‫ه‬Este pentru
ce‫ه‬Lacan‫ه‬concepe‫ه‬întotdeauna‫ه‬experiența‫ه‬analitică‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬inversul‫ه‬autonomiei.‫ه‬
Subiectul‫ ه‬trebuie‫ ه‬eliberat‫ ه‬tocmai‫ ه‬de‫ ه‬această‫ ه‬falsă‫ ه‬credință.‫ ه‬Psihanaliza‫ه‬
lacaniană‫ه‬privește,‫ه‬înainte‫ه‬de‫ه‬toate,‫ه‬subiectul,‫ه‬un‫ه‬subiect‫ه‬pe‫ه‬care‫ه‬ea‫ه‬îl‫ه‬situează‫ه‬
în‫ه‬mod‫ه‬esențial‫ه‬ca‫ه‬depinzând‫ه‬de‫ه‬o‫ه‬cauză,‫ه‬iar‫ه‬miza‫ه‬în‫ه‬experiența‫ه‬analitică‫ه‬este‫ه‬
de a-l‫ ه‬conduce‫ ه‬la‫ ه‬a‫ ه‬asuma‫ ه‬dependența‫ ه‬de‫ ه‬această‫ ه‬cauză.‫ ه‬Trebuie‫ ه‬concepută‫ه‬
experiența‫ه‬analitică‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬o‫ه‬regresie‫ه‬spre‫ه‬real,‫ه‬spre‫ه‬cauza‫ه‬care‫ه‬este‫ه‬la‫ه‬originea‫ه‬
subiectului,‫ه‬iar‫ه‬această‫ه‬regresie‫ه‬spre‫ه‬real este‫ه‬înainte‫ه‬de‫ه‬toate,‫ه‬o‫ه‬distrugere,‫ه‬o‫ه‬
repunere‫ه‬în‫ه‬chestiune a‫ه‬autonomiei‫ه‬eului.‫ه‬Este‫ه‬acolo‫ه‬un‫ه‬punct‫ه‬absolut‫ه‬esențial‫ه‬
care permite să‫ه‬distingi‫ه‬psihanaliza‫ه‬de‫ه‬diferite‫ه‬psihoterapii,‫ه‬însă‫ه‬care‫ه‬arată‫ه‬și‫ه‬
până‫ه‬la‫ه‬ce‫ه‬punct‫ه‬psihanaliza‫ه‬se aseamănă islamului.

14
Jacques Lacan, Le Triomphe de la religion, Paris, Seuil, 2005, p. 81.
15
Jacques Lacan, Le Triomphe de la religion, Paris, Seuil, 2005, p. 82.
16
Ibid.
11
Celălalt‫ه‬punct‫ه‬important care‫ه‬trebuie‫ه‬luat‫ه‬în seamă este‫ه‬că‫ه‬psihanaliza‫ه‬lacaniană‫ه‬
vizează‫ه‬cauza‫ه‬dorinței și‫ه‬că islamul‫ه‬vizează‫ه‬cauza‫ه‬credinței,‫ه‬aceasta este‫ه‬aceeași‫ه‬
orientare.‫ه‬Atunci‫ه‬când‫ه‬Lacan‫ه‬spune‫ه‬că‫ه‬experiența‫ه‬analitică‫ه‬poartă‫ه‬asupra‫ه‬cauzei‫ه‬
dorinței,‫ه‬ei‫ه‬bine,‫ه‬el‫ه‬nu‫ه‬spune‫ه‬alt‫ه‬lucru‫ه‬decât‫ه‬islamul.‫ه‬Islamul‫ه‬nu‫ه‬are‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬scop‫ه‬
să‫ه‬dea‫ه‬sens,‫ه‬ci‫ه‬să‫ه‬permită‫ه‬subiectului să‫ه‬protejeze sau‫ه‬să‫ه‬regăsească‫ه‬credința.‫ه‬
Credința‫ه‬nu‫ه‬se‫ه‬poate‫ه‬regăsi‫ه‬decât‫ه‬cu‫ه‬condiția‫ه‬de‫ه‬a‫ه‬distruge‫ه‬semenii‫ه‬care‫ه‬sunt‫ه‬
obstacole‫ه‬și‫ه‬care‫ه‬împiedică‫ه‬subiectul‫ه‬să‫ه‬acceadă‫ه‬la‫ه‬cauza‫ه‬credinței.‫ه‬Este‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬
precis‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬Lacan‫ه‬încearcă‫ه‬să‫ه‬facă‫ه‬în‫ه‬psihanaliză,‫ه‬a‫ه‬deconstrui‫ه‬obstacolele‫ه‬
pentru‫ ه‬a‫ ه‬accede‫ ه‬la‫ ه‬cauza‫ ه‬dorinței.‫ ه‬Este‫ ه‬aceeași‫ ه‬metodă,‫ ه‬este‫ ه‬suficient‫ ه‬să‫ه‬
înlocuiești‫ه‬credința‫ه‬prin‫ه‬dorință‫ه‬sau‫ه‬credința‫ه‬prin‫ه‬juisare,‫ه‬căci‫ه‬Lacan‫ه‬vorbește‫ه‬
de asemenea despre juisare.
Esențialul‫ه‬este‫ه‬să‫ه‬vezi‫ه‬că‫ه‬există‫ه‬în‫ه‬islam‫ه‬și‫ه‬în‫ه‬experiența‫ه‬analitică‫ه‬în‫ه‬mod exact
aceeași‫ه‬logică‫ه‬în‫ه‬operă.‫ه‬Este‫ه‬vorba‫ه‬despre‫ه‬a‫ه‬deconstrui‫ه‬toți‫ه‬semenii‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬
face‫ه‬să‫ه‬valoreze‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬operează‫ه‬asupra‫ه‬subiectului,‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬îl‫ه‬susține‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬
real.‫ ه‬Este‫ ه‬exact‫ ه‬aceeași‫ ه‬metodă,‫ ه‬același‫ ه‬procedeu,‫ ه‬trebui‫ ه‬mai‫ ه‬întâi‫ ه‬să‫ ه‬faci‫ه‬
negația,‫ه‬altfel spus,‫ه‬trebui‫ه‬mai‫ه‬întâi‫ه‬să‫ه‬distrugi,‫ه‬să‫ه‬deconstruiești,‫ه‬să‫ه‬sacrifici‫ه‬
semenii‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬regăsi‫ه‬accesul‫ه‬la‫ه‬veritabila‫ه‬garanție.
Învățământul‫ه‬lui‫ه‬Lacan‫ه‬este‫ه‬foarte‫ه‬obscur,‫ه‬el‫ه‬este‫ه‬de‫ه‬o‫ه‬asemenea‫ه‬complexitate‫ه‬
încât‫ه‬este‫ه‬foarte‫ه‬dificil‫ه‬să‫ه‬te‫ه‬regăsești‫ه‬acolo. Este vorba,‫ه‬întocmai‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬nu‫ه‬te‫ه‬
pierde,‫ ه‬de‫ ه‬a‫ ه‬extrage‫ ه‬de‫ ه‬acolo‫ ه‬un‫ ه‬principiu.‫ ه‬În‫ ه‬ciuda‫ ه‬complexității‫ه‬
învățământului‫ه‬lui‫ه‬Lacan,‫ه‬eu‫ه‬cred‫ه‬că‫ه‬există‫ه‬totuși‫ه‬posibilitatea de a te repera
pornind de acolo.
Scopul‫ه‬este‫ه‬de‫ه‬a‫ه‬arăta‫ه‬veritabilul‫ه‬resort‫ ه‬din care el procedă‫ه‬în‫ ه‬diferitele‫ه‬sale‫ه‬
elaborări,‫ه‬de‫ه‬a‫ه‬sesiza‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬veritabil‫ه‬animă‫ه‬acest‫ه‬învățământ.‫ه‬Să‫ه‬citești‫ه‬
Lacan‫ه‬nu‫ه‬se‫ه‬limitează‫ه‬la‫ه‬a‫ه‬repeta‫ه‬învățământul‫ه‬său,‫ه‬ci‫ه‬la‫ه‬a‫ه‬izola‫ه‬logica‫ه‬sa.‫ه‬Ceea‫ه‬
ce‫ه‬eu‫ه‬vreau‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬esențial‫ه‬să‫ه‬vă‫ه‬fac‫ه‬să‫ه‬vedeți‫ه‬este că‫ه‬metoda‫ه‬constantă‫ه‬de‫ه‬care‫ه‬
Lacan‫ه‬se‫ه‬folosește,‫ه‬în‫ه‬diferitele‫ه‬sale‫ه‬elaborări,‫ه‬relevă‫ه‬de‫ه‬profesiunea‫ه‬de‫ه‬credință‫ه‬
a‫ه‬islamului.‫ه‬Eu‫ه‬vreau‫ه‬tocmai‫ه‬să‫ه‬arăt‫ه‬că‫ه‬este‫ه‬ea‫ه‬cea‫ه‬care‫ه‬prescrie‫ه‬logica.

Capitolul 1. Sursele islamice ale psihanalizei

Marele‫ه‬secret‫ه‬al‫ه‬psihanalizei‫ه‬este‫ه‬profesiunea‫ه‬de‫ه‬credință‫ه‬a‫ه‬islamului.‫ه‬Această‫ه‬
nouă‫ ه‬perspectivă‫ ه‬nu‫ ه‬este‫ ه‬susceptibilă‫ ه‬să‫ ه‬apară‫ ه‬decât‫ ه‬cu‫ ه‬condiția‫ ه‬ca‫ ه‬anumite‫ه‬
prejudecăți‫ه‬să‫ه‬fie‫ه‬repuse în‫ه‬chestiune.‫ه‬Aceasta‫ه‬cere‫ه‬să‫ه‬iei‫ه‬anumite‫ه‬distanțe‫ه‬cu‫ه‬
istoria‫ه‬oficială.‫ه‬Aceasta‫ه‬necesită‫ه‬o‫ه‬abordare‫ه‬alta‫ه‬prin‫ه‬raport‫ه‬la‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬ne-a fost
transmis. Cum a fost psihanaliza‫ه‬prezentată‫ه‬până‫ه‬în‫ه‬prezent?‫ه‬Ca‫ه‬și‫ه‬o‫ه‬invenție‫ه‬
freudiană.‫ ه‬Această‫ ه‬prezentare‫ ه‬a‫ ه‬fost‫ ه‬atât‫ه‬de‫ ه‬insistentă,‫ ه‬atât‫ ه‬de‫ ه‬repetată,‫ ه‬încât‫ه‬
este foarte dificil să‫ه‬te‫ه‬detașezi de ea pentru a putea s-o‫ه‬consideri‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬diferit.‫ه‬
12
Este‫ه‬deci‫ه‬necesar‫ه‬mai‫ه‬întâi‫ه‬să‫ه‬spargi‫ه‬anumiți‫ه‬idoli,‫ه‬căci‫ه‬așa‫ه‬cum‫ه‬o‫ه‬sugerează‫ه‬
Martin‫ ه‬Heidegger‫„ ه‬tradiția, foarte departe de a face accesibil ceea ce ea
transmite,‫ه‬îl‫ه‬acoperă‫ه‬mai‫ه‬întâi‫ه‬și‫ه‬cel‫ه‬mai‫ه‬adesea.‫ه‬Ea face evident acel conținut‫ه‬
transmis‫ ه‬și‫ ه‬barează‫ ه‬accesul‫ ه‬la‫ ه‬resursele‫ ه‬originale‫ ه‬din‫ ه‬care‫ ه‬categoriile‫ ه‬și‫ه‬
conceptele‫ه‬tradiționale au‫ه‬fost‫ه‬în‫ه‬parte‫ه‬de‫ه‬o‫ه‬manieră‫ه‬autentică‫ه‬extrase.”17
Trebuie‫ه‬deci‫ه‬să‫ه‬fim‫ه‬mai‫ه‬puțin‫ه‬creduli‫ه‬și‫ه‬să‫ه‬ne‫ه‬desprindem‫ه‬mai‫ه‬întâi‫ه‬de‫ه‬istoria
care‫ه‬ni‫ه‬se‫ه‬povestește.‫ه‬Psihanaliza‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬o‫ه‬descoperire‫ه‬freudiană‫ه‬care‫ه‬datează
de‫ه‬la‫ه‬sfârșitul‫ه‬secolului‫ه‬al‫ه‬XIX-lea. Psihanaliza‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬decât‫ه‬noul‫ه‬nume‫ه‬atribuit‫ه‬
de‫ه‬Freud‫ه‬la‫ه‬o‫ه‬practică‫ه‬mult‫ه‬mai‫ه‬veche.‫ه‬Psihanaliza,‫ه‬acest‫ه‬nume‫ه‬sub‫ه‬care‫ه‬Freud‫ه‬
anunță‫ه‬descoperirea sa, nu‫ه‬este‫ه‬în‫ه‬fond‫ه‬decât‫ه‬un‫ه‬voal‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬acoperi‫ه‬veritabila‫ه‬
sursă‫ه‬din‫ه‬care‫ه‬el‫ه‬se‫ه‬inspiră. Această‫ه‬practică‫ه‬nu‫ه‬a‫ه‬fost‫ه‬inaugurată‫ه‬de‫ه‬Freud,‫ه‬ea‫ه‬
avea‫ه‬loc‫ه‬mult‫ه‬înaintea‫ه‬lui,‫ه‬întru-cât‫ه‬o‫ه‬găsim‫ه‬deja,‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬perfect‫ه‬descrisă,‫ه‬în‫ه‬
Mathnawî de‫ ه‬Djalâl-Od-Dîn‫ ه‬Rûmî.‫ ه‬În Mathnawî găsim‫ ه‬veritabila‫ ه‬scenă‫ه‬
inaugurală‫ه‬a‫ه‬psihanalizei‫ه‬freudiene.‫ه‬Mai‫ه‬precis,‫ه‬în‫ه‬istoria‫ه‬acestui‫ه‬rege‫ه‬devenit‫ه‬
îndrăgostit‫ه‬de‫ه‬o‫ه‬tânără‫ه‬sclavă.‫ه‬Rûmî‫ه‬ne‫ه‬povestește‫ه‬că‫ه‬într-o‫ه‬zi‫ه‬un‫ه‬rege,‫ه‬mergând‫ه‬
la‫ه‬vânătoare‫ه‬călare „a‫ه‬observat‫ه‬pe‫ه‬drum‫ه‬o‫ه‬tânără‫ه‬sclavă:‫ه‬sufletul‫ه‬regelui‫ه‬deveni‫ه‬
sclavul‫ه‬acestei‫ه‬sclave”18.‫ه‬Însă‫ه‬din‫ه‬nefericire,‫ه‬după‫ه‬ce‫ه‬el‫ه‬o‫ه‬câștigase‫ه‬dorinței‫ه‬sale,‫ه‬
ea‫ه‬a‫ه‬căzut‫ه‬bolnavă.‫ه‬Atunci‫ه‬regele‫ه‬a‫ه‬convocat‫ه‬toți‫ه‬medicii‫ه‬țării‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬le‫ه‬face‫ه‬
o‫ه‬cerere:‫„ه‬Viața‫ه‬noastră‫ه‬este‫ه‬în‫ه‬mâinile‫ه‬voastre.‫ه‬Viața‫ه‬mea nu are deloc valoare,
însă‫ه‬ea‫ه‬este‫ه‬viața‫ه‬vieții‫ه‬mele.‫ه‬Eu‫ه‬sufăr‫ه‬și‫ه‬sunt‫ه‬rănit:‫ه‬ea‫ه‬este‫ه‬remediul‫ه‬meu.‫ه‬Cel‫ه‬
care‫ه‬o‫ه‬va‫ه‬vindeca‫ه‬pe‫ه‬cea‫ه‬care‫ه‬este‫ه‬viața‫ه‬mea‫ه‬va‫ه‬lua‫ه‬cu‫ه‬el‫ه‬comoara‫ه‬mea,‫ه‬perlele‫ه‬
mele‫ه‬și‫ه‬coralul‫ه‬meu.”19 Însă‫ه‬nici‫ه‬un‫ه‬medic‫ه‬tradițional‫ه‬nu‫ه‬a‫ه‬reușit‫ه‬s-o vindece.
„Cu‫ ه‬cât‫ ه‬mai‫ ه‬mult‫ ه‬ei‫ ه‬îi‫ ه‬aplicau‫ ه‬îngrijiri‫ ه‬și‫ ه‬remedii,‫ ه‬cu‫ ه‬atât‫ ه‬mai‫ ه‬mult‫ ه‬boala‫ ه‬se‫ه‬
mărea.‫ه‬Tânăra‫ه‬fată‫ه‬devenise‫ه‬subțire‫ه‬ca‫ه‬un‫ه‬fir‫ه‬de‫ه‬păr,‫ه‬în‫ه‬timp‫ه‬ce‫ه‬ochii‫ه‬regelui‫ه‬
vărsau‫ه‬lacrimi‫ه‬de‫ه‬sânge.”20 Câteva‫ه‬zile‫ه‬mai‫ه‬târziu,‫ه‬continuă‫ه‬Rûmî,‫ه‬regele‫ه‬sfârși‫ه‬
prin‫ه‬a‫ه‬întâlni‫ه‬un‫ه‬medic‫ه‬ghicitor‫ه‬a‫ه‬cărui‫ه‬venire‫ه‬îi‫ه‬fusese‫ه‬anunțată‫ه‬în‫ه‬vis. Regele
sfârși‫ه‬prin‫ه‬a‫ه‬povesti‫ه‬medicului‫ه‬problema‫ه‬sa‫ه‬și‫ه‬îl‫ه‬făcu‫ه‬să‫ه‬se‫ه‬așeze‫ه‬la‫ه‬noptiera‫ه‬
tinerei‫ه‬fete.‫ه‬Acesta‫„ه‬îi‫ه‬luă‫ه‬pulsul‫ه‬și‫ه‬îi examină‫ه‬urina;‫ه‬el‫ه‬auzi‫ه‬istoria‫ه‬simptomelor‫ه‬
și‫ه‬semnelor‫ه‬bolii‫ه‬sale.”21 El‫ه‬sfârși‫ه‬prin‫ه‬a‫ه‬declara‫ه‬că‫ه‬niciunul‫ه‬dintre‫ه‬remediile‫ه‬
care‫ه‬au‫ه‬fost‫ه‬aplicate‫ه‬nu‫ه‬puteau‫ه‬reda‫ه‬sănătatea,‫ه‬căci‫ه‬bolnava‫„ه‬suferea‫ه‬în‫ه‬inima‫ه‬

17
Martin Heidegger, Être et Temps, Gallimard, Paris, 1986, p. 47.
18
Djalâl-Od-Dîn‫ه‬Rûmî,‫ه‬Mathnawî, La Quête de l’Absolu,‫ه‬Livres‫ه‬I‫ه‬à‫ه‬III,‫ه‬Paris,‫ه‬Rocher,‫ه‬2004,‫ه‬p.‫ه‬
55.
19
Ibid.
20
Djalâl-Od-Dîn‫ه‬Rûmî,‫ه‬Mathnawî, La Quête de l’Absolu,‫ه‬Livres‫ه‬I‫ه‬à‫ه‬III,‫ه‬Paris,‫ه‬Rocher,‫ه‬2004,‫ه‬p.‫ه‬
56.
21
Djalâl-Od-Dîn‫ه‬Rûmî,‫ه‬Mathnawî, La Quête de l’Absolu,‫ه‬Livres‫ه‬I‫ه‬à‫ه‬III,‫ه‬Rocher,‫ه‬2004,‫ه‬p.‫ه‬59.
13
sa;‫ه‬corpul‫ه‬său‫ه‬era‫ه‬bine‫ه‬totuși,‫ه‬însă‫ه‬inima‫ه‬ei‫ه‬era‫ه‬atinsă.”22 El‫ه‬spuse‫ه‬atunci‫„ه‬O‫ه‬
rege,‫ه‬golește‫ه‬casa;‫ه‬trimite‫ه‬rudele‫ه‬și‫ه‬străinii.‫ه‬Nimeni‫ه‬să‫ه‬nu‫ه‬asculte‫ه‬pe‫ه‬coridoare,‫ه‬
pentru‫ ه‬ca‫ ه‬eu‫ ه‬să‫ ه‬pot‫ ه‬întreba‫ ه‬anumite‫ ه‬lucruri‫ ه‬acestei‫ ه‬tinere‫ ه‬sclave.”23 Rûmî‫ه‬
precizează‫„ه‬Casa‫ه‬a‫ه‬fost‫ه‬lăsată‫ه‬goală,‫ه‬nimeni‫ه‬nu‫ه‬a‫ه‬rămas‫ه‬acolo,‫ه‬în‫ه‬afară‫ه‬de‫ه‬medic‫ه‬
și‫ه‬bolnavă.”‫ه‬În‫ه‬acel‫ه‬moment‫ه‬acolo‫„ه‬el‫ه‬a‫ه‬pus‫ه‬mâna‫ه‬pe‫ه‬ea‫ه‬și‫ه‬i-a‫ه‬pus‫ه‬întrebări,‫(ه‬...)‫ه‬
El‫ه‬a‫ه‬interogat‫ه‬tânăra‫ه‬fată‫ه‬pe‫ه‬subiectul‫ه‬prietenilor‫ه‬săi,‫ه‬cerându-i‫ه‬istoria‫ه‬ei.‫ه‬Și‫ه‬ea‫ه‬
a‫ه‬revelat‫ه‬medicului‫ه‬multe‫ه‬circumstanțe‫ه‬privind‫ه‬căminul‫ه‬său‫ه‬natal...”24
Iată‫ه‬veritabilul‫ه‬debut‫ه‬al‫ه‬psihanalizei.‫ه‬Iată‫ه‬metoda,‫ه‬procedura,‫ه‬pe‫ه‬care‫ه‬Freud‫ه‬a‫ه‬
reluat-o.‫ه‬Această‫ه‬practică‫ه‬a‫ه‬ascultării,‫ه‬în‫ه‬care‫ه‬este‫ه‬vorba‫ه‬înainte‫ه‬de‫ه‬toate‫ه‬despre‫ه‬
a‫ه‬se‫ه‬izola‫ه‬cu‫ه‬pacientul‫ه‬pentru‫ه‬ca‫ه‬el‫ه‬să‫ه‬poată‫ه‬vorbi‫ه‬cel‫ه‬mai‫ه‬liber‫ه‬posibil,‫ه‬acest‫ه‬
mod de a face nu a‫ه‬fost‫ه‬inaugurat‫ه‬de‫ه‬Freud,‫ه‬ea‫ه‬avea‫ه‬loc‫ه‬mult‫ه‬înaintea‫ه‬lui‫ه‬întru-
cât‫ه‬o‫ه‬găsim‫ه‬deja‫ه‬în‫ه‬Mathnawî. Găsim‫ه‬acolo,‫ه‬la‫ه‬Rumi‫ه‬tot‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬caracterizează,‫ه‬
înaintea‫ه‬timpului,‫„ه‬descoperirea‫ه‬freudiană”.‫ه‬Există‫ه‬absolut‫ه‬tot,‫ه‬inclusiv‫ه‬ideea‫ه‬
de‫ ه‬a‫ ه‬plasa‫ ه‬mâna‫ ه‬pe‫ ه‬pacient.‫ ه‬Iată‫ ه‬veritabilul debut al psihanalizei, veritabila
scenă‫ه‬inaugurală.‫ه‬Găsim‫ه‬acolo,‫ه‬nu‫ه‬doar,‫ه‬diagnosticul‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬distinge‫ه‬bolile‫ه‬
care‫ه‬relevă‫ه‬de‫ه‬medicina‫ه‬generală‫ه‬și‫ه‬bolile‫ه‬care‫ه‬relevă‫ه‬de‫ه‬această‫ه‬artă‫ه‬particulară‫ه‬
și‫ه‬care‫ه‬sunt‫ه‬legate,‫ه‬la‫ه‬boala‫ه‬inimii,‫ه‬la‫ه‬iubire,‫ه‬la‫ه‬transfer.‫ه‬Găsim‫ه‬acolo‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬
egal,‫ه‬această‫ه‬necesitate‫ه‬de‫ه‬a‫ه‬se‫ه‬izola‫ه‬cu‫ه‬pacientul‫ه‬pentru‫ه‬a-l‫ه‬face‫ه‬să‫ه‬vorbească‫ه‬
despre‫ه‬intimitatea‫ه‬sa.‫ه‬Medicul‫ه‬lui‫ه‬Rumi‫ه‬este‫ه‬cel‫ه‬care‫ه‬interoghează,‫ه‬care‫ه‬pune‫ه‬
întrebări‫ ه‬pacientului‫ ه‬său‫ ه‬despre‫ ه‬trecutul‫ ه‬său,‫ ه‬despre‫ ه‬relațiile‫ ه‬sale, despre
copilăria‫ ه‬sa‫ ه‬pentru‫ ه‬a‫ ه‬descoperi‫ ه‬cauza‫ ه‬răului‫ ه‬său,‫ ه‬iar‫ ه‬aceasta‫ ه‬se‫ ه‬însoțește‫ ه‬de‫ه‬
asemenea‫ه‬de‫ه‬un‫ه‬gest‫ه‬care‫ه‬consistă‫ه‬în‫ه‬a‫ه‬pune‫ه‬mâna‫ه‬pe‫ه‬pacient.
Însă‫ه‬atunci,‫ه‬ce‫ه‬anume‫ه‬îl‫ه‬orientează‫ه‬pe‫ه‬Lacan?‫ه‬Pentru‫ه‬a‫ه‬da‫ه‬ideea‫ه‬a‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬îl‫ه‬
orientează‫ه‬pa‫ه‬Lacan eu m-aș‫ه‬mulțumi‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬egal‫ه‬să-l citez pe Rumi:
Acolo unde iubirea se trezește, moare eul, umbra despotului.
Tu, lasă-l să moară pe acesta în noapte.
Și respiră liber în aurora matinală!
Acest‫ه‬pasaj‫ه‬îl‫ه‬găsim‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬notabil‫ه‬în‫„ه‬Enciclopedia‫ه‬științelor‫ه‬filosofice”‫ه‬a‫ه‬lui
Hegel.‫ ه‬Aparent‫ ه‬Hegel‫ ه‬era‫ ه‬mult‫ ه‬mai‫ ه‬onest‫ ه‬decât‫ ه‬Lacan,‫ ه‬căci‫ ه‬el‫ ه‬cel‫ ه‬puțin‫ ه‬cita‫ه‬
sursele‫ه‬sale.‫ه‬Iată‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬dă‫ه‬mărturie‫ه‬despre‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬real‫ه‬l-a‫ه‬influențat‫ه‬
pe‫ه‬Lacan,‫ه‬încă‫ه‬de‫ه‬la‫ه‬început,‫ه‬în‫ه‬psihanaliză.‫ه‬Prima‫ه‬concepție‫ه‬despre‫ه‬concluzia

22
Ibid.
23
Djalâl-Od-Dîn‫ه‬Rûmî,‫ه‬Mathnawî, La Quête de l’Absolu,‫ه‬Livres‫ه‬I‫ه‬à‫ه‬III,‫ه‬Rocher,‫ه‬2004,‫ه‬p.‫ه‬62.
24
Ibid.
14
curei a lui Lacan,‫ ه‬pe‫ ه‬care‫ ه‬o‫ ه‬regăsim‫ ه‬în‫„ ه‬Variante‫ ه‬ale‫ ه‬curei‫ ه‬tip”,‫ ه‬lui‫ ه‬Rumi o
datorează.‫ ه‬Încă‫ ه‬din‫ ه‬primii‫ ه‬ani‫ ه‬ai‫ ه‬seminarului‫ ه‬său,‫ ه‬este‫ ه‬pe‫ ه‬modelul‫ ه‬lui‫ ه‬Rumi,‫ه‬
modelul‫ه‬obstacolului,‫ه‬la‫ه‬voalului‫ه‬narcisic‫ه‬faptul‫ه‬că‫ه‬Lacan‫ه‬cadrează‫ه‬experiența‫ه‬
analitică.‫ه‬Și‫ه‬acolo‫ه‬vedem‫ه‬prea‫ه‬bine‫ه‬că‫ ه‬raportul‫ه‬său‫ه‬la‫ه‬psihanaliză‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬un‫ه‬
raport‫ ه‬direct‫ ه‬la‫ ه‬Freud.‫ ه‬Încă‫ ه‬de‫ ه‬la‫ ه‬început,‫ ه‬există‫ ه‬deja‫ ه‬o‫ ه‬luare‫ ه‬de‫ ه‬distanță‫ ه‬cu‫ه‬
Freud.‫ه‬Lacan‫ه‬dezvoltă‫ه‬o‫ه‬altă‫ه‬perspectivă‫ه‬pornind de‫ه‬la‫ه‬aceeași‫ه‬sursă.
Este‫ه‬metoda‫ه‬ca‫ه‬atare‫ه‬a‫ه‬lui‫ه‬Rumi‫ه‬cea‫ه‬care‫ه‬este‫ه‬reluată‫ه‬de‫ه‬Lacan.‫ه‬Tocmai la Rumi
el‫ه‬a‫ه‬găsit-o,‫ه‬în‫ه‬această‫ه‬mortificare‫ه‬a‫ه‬eului,‫ه‬din‫ه‬care‫ه‬întemeiază‫ه‬operația‫ه‬analitică.‫ه‬
El‫ه‬își‫ه‬ia‫ه‬punctul‫ه‬său‫ه‬de‫ه‬pornire‫ه‬din‫ه‬aceeași‫ه‬sursă‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬Freud.‫ه‬Freud‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬Lacan‫ه‬
se‫ه‬inspiră‫ه‬din‫ه‬Rumi.‫ه‬Este‫ه‬Rumi‫ه‬cel‫ه‬care‫ه‬deschide‫ه‬calea,‫ه‬și‫ه‬cel‫ه‬care‫ه‬constituie o
referință‫ه‬comună‫ه‬la‫ه‬Freud‫ه‬și‫ه‬la‫ه‬Lacan.‫ه‬Totuși,‫ه‬dacă‫ه‬Lacan‫ه‬exploatează‫ه‬aceeași‫ه‬
sursă‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬Freud,‫ه‬el‫ه‬nu‫ه‬îi‫ه‬face‫ه‬aceeași‫ه‬lectură.‫ه‬Ceea‫ه‬ce‫ه‬îl‫ه‬interesează‫ه‬în‫ه‬modul‫ه‬
cel mai special pe Lacan la Rumi,‫ه‬aceasta‫ه‬este‫ه‬moartea‫ه‬eului‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬face‫ه‬să‫ه‬
iasă‫ه‬la‫ه‬suprafață‫ه‬subiectul.
Ceea‫ه‬ce‫ه‬o‫ه‬găsim‫ه‬în‫„ه‬Variante ale curei-tip”,‫ه‬aceasta‫ه‬este‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬exact‫ه‬aceeași‫ه‬
metodă‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬la‫ه‬Rumi.‫ه‬Aceasta‫ه‬consistă‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬esențial‫ه‬în‫ه‬a‫ه‬deconstrui‫ه‬această‫ه‬
falsă‫ ه‬credință‫ ه‬în‫ ه‬autonomia‫ ه‬eului.‫ ه‬Este‫ ه‬ceea‫ ه‬ce‫ ه‬Lacan‫ ه‬numește‫ ه‬subiectivarea
morții25.‫ه‬Ca‫ه‬și‫ه‬la‫ه‬Rumi,‫ه‬trebuie‫ه‬să‫ه‬treci‫ه‬de‫ه‬acolo‫ه‬prin‫ه‬moarte,‫ه‬trebuie‫ه‬să‫ه‬mori‫ه‬
pentru sine‫ه‬însuși,‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬traversa‫ه‬voalul‫ه‬narcisismului.‫„ه‬ne‫ه‬trebuie‫ه‬să‫ه‬știm‫ه‬
cum‫ه‬anume‫ه‬să‫ه‬combatem‫ه‬eul‫ه‬nostru,‫ه‬în‫ه‬aparență‫ه‬inteligent‫ه‬și‫ه‬conștient,‫ه‬cum‫ه‬
anume să‫ه‬trezim‫ه‬partea‫ه‬din‫ه‬noi‫ه‬înșine‫ه‬din‫ه‬somnul‫ه‬său‫ه‬al‫ه‬acestei‫ه‬lumi.‫ه‬Cel‫ه‬mai‫ه‬
mare‫ه‬voal‫ه‬care‫ه‬ne‫ه‬separă‫ه‬de‫ه‬originea‫ه‬noastră‫ه‬este‫ه‬sentimentul‫ه‬de‫ه‬a‫ه‬fi‫ه‬un‫ه‬existent‫ه‬
independent...”26 Astfel Lacan‫ه‬este‫ه‬condus‫ه‬la‫ه‬a‫ه‬concepe‫ه‬finalul‫ه‬de‫ه‬analiză‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬
o‫ه‬deconstrucție‫ه‬a‫ه‬eului,‫ه‬în‫ه‬calitatea‫ه‬în‫ه‬care‫ه‬acest‫ه‬voal‫ه‬al‫ه‬autonomiei‫ه‬face‫ه‬ecran‫ه‬
cauzei. Doar‫ ه‬odată‫ ه‬disipat‫ ه‬mirajul‫ ه‬autonomiei,‫ ه‬ne‫ ه‬putem‫ ه‬pune‫ ه‬în‫ ه‬raport‫ ه‬cu‫ه‬
cauza,‫ه‬garanția.‫ه‬Scopul‫ه‬analizei‫ه‬este‫ه‬de‫ه‬a‫ه‬desface‫ه‬acest‫ه‬voal‫ه‬narcisic,‫ه‬cel‫ه‬care‫ه‬
face‫ ه‬obstacol‫ ه‬între‫ ه‬cauză‫ ه‬și‫ ه‬subiect.‫ ه‬Experiența‫ ه‬analitică,‫ه‬ca‫ ه‬și‫ ه‬la‫ ه‬Rumi,‫ ه‬este‫ه‬
atunci‫ه‬constituită‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬o‫ه‬regresie‫ه‬spre‫ه‬origine,‫ه‬spre‫ه‬adevărata‫ه‬cauză.
Încă‫ ه‬de‫ ه‬la‫ ه‬prima‫ ه‬concepție‫ ه‬a‫ ه‬experienței‫ ه‬analitice‫ ه‬a‫ ه‬lui‫ ه‬Lacan,‫ ه‬găsim‫ ه‬deci‫ه‬
această‫ه‬deconstrucție‫ه‬a‫ه‬semenilor,‫ه‬și‫ه‬aceasta‫ه‬este‫ه‬absolut‫ه‬conformă‫ه‬profesiunii
de‫ه‬credință‫ه‬a‫ه‬islamului.‫ه‬Vedem‫ه‬acolo, profesiunea‫ه‬de‫ه‬credință‫ه‬a‫ه‬islamului‫ه‬este‫ه‬
deja‫ه‬bine‫ه‬înrădăcinată‫ه‬în‫ه‬prima‫ه‬conceptualizare‫ه‬a‫ه‬experienței‫ه‬analitice.‫ه‬Punctul‫ه‬
de‫ه‬pornire‫ه‬al‫ه‬lui‫ه‬Lacan‫ه‬în‫ه‬psihanaliză,‫ه‬noi‫ه‬îl‫ه‬putem‫ه‬așadar‫ه‬referi‫ه‬la‫ه‬islam.‫ه‬Pe

25
Jacques Lacan, Ecrits I, Paris, Seuil,1966, p. 347.
26
Djalâl-Od-Dîn‫ه‬Rûmî,‫ه‬Mathnawî, La Quête de l’Absolu,‫ه‬Livres‫ه‬I‫ه‬à‫ه‬III,‫ه‬Rocher,‫ه‬2004,‫ه‬p.‫ه‬17.
15
profesiunea‫ه‬de‫ه‬credință‫ه‬a‫ه‬islamului‫ه‬el‫ه‬se‫ه‬bazează‫ه‬încă‫ه‬de‫ه‬la‫ه‬primii‫ه‬săi‫ه‬pași‫ه‬în‫ه‬
psihanaliză.
Această‫ ه‬metodă‫ ه‬care‫ ه‬animă‫ ه‬prima‫ ه‬mișcare‫ ه‬a‫ ه‬învățământului‫ ه‬lui‫ ه‬Lacan‫ ه‬va‫ه‬
rămâne‫ه‬constantă,‫ه‬este‫ه‬pornind‫ه‬de‫ه‬la‫ه‬ea‫ه‬faptul că‫ه‬Lacan‫ه‬operează‫ه‬la‫ه‬fel‫ه‬de‫ه‬bine‫ه‬
în‫ه‬ultimul‫ه‬său‫ه‬învățământ,‫ه‬însă‫ه‬de‫ه‬o‫ه‬manieră‫ه‬mai‫ه‬radicală.‫ه‬Cu‫ه‬privire‫ه‬la‫ه‬aceasta,‫ه‬
este‫ ه‬mai‫ ه‬degrabă‫ ه‬experiența‫ ه‬lui‫ ه‬Al-Ghazâlî‫ ه‬cea‫ ه‬care‫ ه‬va‫ ه‬servi‫ ه‬de‫ ه‬exemplu‫ه‬
experienței‫ه‬analitice.
Pentru‫ ه‬a‫ ه‬o‫ ه‬înțelege,‫ ه‬acolo,‫ ه‬spre‫„ ه‬Al-mun-qidh min al-dalal”,‫„ ه‬Eliberarea‫ ه‬de‫ه‬
eroare”,‫ه‬trebuie‫ه‬să‫ه‬ne întoarcem.‫ه‬Tocmai‫ه‬în‫ه‬acest‫ه‬text‫ه‬Al-Ghazâlî‫ه‬revine‫ه‬asupra‫ه‬
depresiei pe care el a traversat-o‫ه‬și‫ه‬cum‫ه‬anume‫ه‬el‫ه‬a‫ه‬ieșit‫ه‬de‫ه‬acolo.‫ه‬El‫ه‬explică‫ه‬
cum anume‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬notabil‫ه‬grație‫ه‬profesiunii‫ه‬de‫ه‬credință‫ه‬a‫ه‬islamului‫ه‬el‫ه‬a‫ه‬ajuns‫ه‬
să‫ ه‬regăsească‫ ه‬credința,‫ ه‬altfel‫ ه‬spus,‫ ه‬pentru el vindecarea inimii. Al-Ghazâlî‫ه‬
povestește‫ه‬că‫ه‬el‫ه‬nu‫ه‬a‫ه‬putut‫ه‬obține‫ه‬vindecarea‫ه‬decât‫ه‬în‫ه‬urma‫ه‬respingerii‫ه‬tuturor‫ه‬
formelor‫ ه‬de‫ ه‬știință.‫ ه‬Doar‫ ه‬odată‫ ه‬negația‫ ه‬împlinită‫ ه‬asupra‫ ه‬sensurilor,‫ ه‬asupra‫ه‬
imaginarului,‫ ه‬asupra‫ ه‬teologiei,‫ ه‬asupra‫ ه‬filosofiei‫ ه‬și‫ه‬asupra‫ه‬matematicilor, el a
ajuns‫ه‬să‫ه‬iasă‫ه‬din‫ه‬depresie‫ه‬și‫ه‬să‫ه‬regăsească‫ه‬credința.‫ه‬Doar‫ه‬odată‫ه‬ce‫ه‬el‫ه‬a reușit să‫ه‬
facă‫ه‬tabula‫ه‬rasa‫ه‬de‫ه‬tot‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬el‫ه‬însuși‫ه‬putea‫ه‬preda‫ه‬la‫ه‬Bagdad, el a putut să‫ه‬
regăsească‫ ه‬calea‫ ه‬vindecării.‫ ه‬El‫ ه‬precizează‫ ه‬în‫ ه‬mod‫ ه‬special‫ ه‬că‫ ه‬această‫ ه‬cale‫ه‬
esențială‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬cea‫ه‬care‫ه‬procedă‫ه‬prin‫ه‬știință,‫ه‬sau‫ه‬prin‫ه‬argumentare27, ci cea
care‫ه‬procedă‫ه‬prin‫ه‬negație‫ه‬și‫ه‬neantizare.
Aceasta este‫ه‬o‫ه‬metodă‫ه‬radicală‫ه‬cea pe‫ه‬care‫ه‬o‫ه‬împlinește‫ه‬Al-Ghazali, el respinge
tot,‫ ه‬el‫ ه‬distruge‫ ه‬tot,‫ ه‬inclusiv‫ ه‬propriul‫ ه‬său‫ ه‬ego,‫ ه‬însă‫ ه‬de asemenea subiectul
presupus‫ ه‬a‫ ه‬ști28.‫ ه‬El‫ ه‬nu‫ ه‬mai‫ ه‬crede‫ ه‬în‫ ه‬nimic‫ ه‬decât‫ ه‬în‫ ه‬real. Așa el reușește să‫ه‬
regăsească‫ه‬credința,‫ه‬vindecarea‫ه‬inimii.‫ه‬Este‫ه‬tocmai‫ه‬această‫ه‬metodă‫ه‬acolo‫ه‬cea‫ه‬
pe‫ ه‬care‫ ه‬o‫ ه‬regăsim‫ ه‬la‫ ه‬fundamentul‫ ه‬psihanalizei‫ ه‬lacaniene.‫ ه‬Este‫ ه‬în‫ ه‬mod‫ ه‬egal‫ه‬
această‫ ه‬aceeași‫ ه‬metodă‫ ه‬cea‫ ه‬pe‫ ه‬care‫ ه‬o‫ ه‬regăsim‫ ه‬la‫ ه‬Descartes,‫ ه‬cu‫ ه‬diferența‫ ه‬că‫ه‬
Descartes‫ه‬nu‫ه‬mai‫ه‬crede‫ه‬în‫ه‬nimic,‫ه‬decât‫ه‬în‫ه‬cogito.‫ه‬De‫ه‬asemenea‫ه‬Kant‫ه‬se‫ه‬alătură‫ه‬

27
„Vindecarea‫ه‬mea”‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬rezultatul‫ه‬aranjamentului‫ه‬convenabil‫ه‬al‫ه‬unei‫ه‬demonstrații‫ه‬sau‫ه‬al‫ه‬
ordinii‫ه‬sistematice‫ه‬stabilite‫ه‬la‫ه‬un‫ه‬discurs,‫ه‬ea‫ه‬este‫ه‬datorată‫ه‬luminii‫ه‬pe‫ه‬care‫ه‬Dumnezeu‫ه‬a‫ه‬
proiectat-o‫ه‬în‫ه‬inima‫ه‬mea‫(ه‬...)‫ه‬Cel‫ه‬care‫ه‬consideră‫ه‬că‫ه‬descoperirea‫ه‬adevărului‫ه‬stă‫ه‬pe‫ه‬argumente‫ه‬
bine‫ه‬definite,‫ه‬limitează‫(ه‬deseori‫ه‬fără‫ه‬a‫ه‬o‫ه‬ști)‫ه‬amplitudinea‫ه‬Misericordiei‫ه‬divine.”‫ه‬Al-Ghazali,
„Eliberarea de eroare”,‫ه‬Paris,‫ه‬Albouraq,‫ه‬p.33.
28
„Tu mi-ai‫ه‬cerut‫ه‬mai‫ه‬întâi‫ه‬să-ți‫ه‬vorbesc‫ه‬despre‫ه‬profitul‫ه‬pe‫ه‬care‫ه‬eu‫ه‬l-am tras din teologie (‘ilm
al-kalâm),‫ه‬apoi despre repulsia mea pentru anumite metode adoptate de partizanii
Învățământului‫ه‬Autorității‫(ه‬ahl‫ه‬al-ta’lîm) incapabili‫ه‬să‫ه‬ajungă‫ه‬la‫ه‬adevăr‫ه‬pentru‫ه‬că‫ه‬ei‫ه‬se‫ه‬
mulțumesc‫ه‬să‫ه‬urmeze‫ه‬orbește‫ه‬ghidul‫ه‬lor‫ه‬spiritual.”‫ه‬Al-Ghazali,‫„ه‬Eliberarea de eroare”,‫ه‬Paris,‫ه‬
Albouraq, p.19.
16
aici‫ه‬într-un anumit mod lui Al-Ghazali,‫ه‬atunci‫ه‬când‫ه‬el‫ه‬spune:‫„ه‬Eu‫ه‬trebuia‫ه‬așadar‫ه‬
să‫ه‬suprim‫ه‬știința,‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬găsi‫ه‬un‫ه‬loc‫ه‬pentru‫ه‬credință.”29
Iată‫ ه‬ceea‫ ه‬ce‫ ه‬îmi‫ ه‬părea‫ ه‬să‫ ه‬indice,‫ ه‬în‫ ه‬maniera‫ ه‬cea‫ ه‬mai‫ ه‬manifestă,‫ ه‬orientarea‫ه‬
lacaniană.‫ ه‬În‫„ ه‬Al-munqidh min al-dalal”,‫ ه‬găsim‫ ه‬în‫ ه‬modul‫ ه‬cel‫ ه‬mai‫ ه‬simplu,‫ه‬
metoda lui Lacan. Noi avem acolo, coordonatele exacte a ceea ce Lacan
numește experiența‫ ه‬analitică.‫ ه‬Metoda‫ ه‬care‫ ه‬este‫ ه‬la‫ ه‬inima‫ ه‬învățământului‫ ه‬lui‫ه‬
Lacan‫ه‬apărea‫ه‬aici‫ه‬într-un‫ه‬mod‫ه‬particular‫ه‬de‫ه‬clar.‫ه‬Experiența‫ه‬analitică‫ه‬implică‫ه‬
întotdeauna,‫ ه‬într-un‫ه‬anumit‫ ه‬mod,‫ه‬o‫ ه‬deconstrucție‫ه‬de‫ ه‬acest‫ه‬tip‫ه‬acolo.‫ه‬Aceasta‫ه‬
este‫ه‬simplu‫ه‬și‫ه‬aceasta‫ه‬mi-a‫ه‬părut,‫ه‬în‫ه‬plus, în‫ه‬mod‫ه‬particular‫ه‬iluminant.‫ه‬Acolo,
la ceea ce este cel mai simplu,‫ ه‬reușim să‫ه‬sesizăm‫ ه‬că‫ ه‬este‫ ه‬islamul‫ ه‬cel‫ ه‬care‫ ه‬îl‫ه‬
orientează‫ه‬pe‫ه‬Lacan‫ه‬și‫ه‬nu‫ه‬pe Freud.
Din‫ه‬contră, am‫ه‬putea‫ه‬crede‫ه‬că‫ه‬este‫ه‬Descartes,‫ه‬căci‫ه‬Lacan‫ه‬va‫ه‬pune‫ه‬mai‫ه‬degrabă‫ه‬
în‫ه‬față‫„ه‬actul cartezian‫ه‬el‫ه‬însuși,‫ه‬în‫ه‬calitatea‫ه‬în‫ه‬care‫ه‬el‫ه‬este‫ه‬un‫ه‬act.‫ه‬Ceea‫ه‬ce‫ه‬ne‫ه‬
este de acolo raportat și‫ه‬spus,‫ه‬aceasta‫ه‬este‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬precis‫ه‬faptul‫ه‬de‫ه‬a‫ه‬o‫ه‬spune‫ه‬că‫ه‬
el‫ ه‬este‫ ه‬un‫ ه‬act,‫ ه‬este‫ ه‬tocmai‫ ه‬din‫ ه‬acest‫ ه‬punct‫ ه‬în‫ ه‬care‫ ه‬se‫ ه‬termină‫ ه‬o‫ ه‬punere‫ ه‬în‫ه‬
suspensie‫ه‬a‫ه‬orice‫ه‬știință‫ه‬posibilă,‫ه‬este‫ه‬tocmai‫ه‬acolo‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬asigură‫„ه‬eu‫ه‬sunt”-
ul.”30 El‫ه‬va‫ه‬pune‫ه‬înainte‫ه‬cogito-ul‫„ه‬eu‫ه‬am‫ه‬încercat‫ه‬pentru‫ه‬voi‫ه‬să‫ه‬îl‫ه‬focalizez‫ه‬în‫ه‬
jurul‫ه‬unei‫ه‬anumite‫ه‬concepții‫ه‬a‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬este‫ه‬experiența‫ه‬cogito-ului‫ه‬cartezian.”31
Totuși,‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬face‫ه‬particularitatea‫ه‬învățământului‫ه‬lui‫ه‬Lacan,‫ه‬aceasta‫ه‬este‫ه‬prea‫ه‬
bine‫ ه‬mai‫ ه‬degrabă‫ ه‬efortul‫ ه‬de‫ ه‬a‫ ه‬deconstrui‫ ه‬cogito-ul‫ ه‬cartezian.‫ ه‬Iată‫ ه‬ceea‫ ه‬ce‫ ه‬el‫ه‬
poate‫ه‬scrie‫ه‬de‫ه‬exemplu‫ه‬în‫„ه‬Logica‫ه‬fantasmei”:‫„ه‬căci‫ه‬este‫ه‬prea‫ه‬bine‫ه‬cert, cogito-
ul‫ه‬cartezian,‫ه‬aceasta‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬nici‫ه‬măcar‫ه‬un‫ه‬lucru‫ه‬de‫ه‬spus,‫ه‬decât‫ه‬de‫ه‬remarcat‫ه‬că‫ه‬
eu nu l-am‫ه‬ales‫ه‬prin‫ه‬hazard,‫ه‬este‫ه‬prea‫ه‬bine‫ه‬pentru‫ه‬că‫ه‬el‫ه‬se‫ه‬prezintă‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬o‫ه‬aporie,
o‫ه‬contradicție‫ه‬radicală‫ه‬la‫ه‬statutul‫ه‬inconștientului,‫ه‬faptul‫ه‬că atâtea‫ه‬dezbateri‫ه‬s-au
învârtit‫ه‬deja‫ه‬în‫ه‬jurul‫ه‬acestui‫ه‬statut‫ه‬pretins‫ه‬fundamental‫ه‬al‫ه‬conștiinței‫ه‬de‫ه‬sine.‫ه‬
Însă‫ه‬dacă‫ه‬s-ar‫ه‬fi‫ه‬găsit,‫ه‬după‫ه‬toate,‫ه‬că‫ه‬acest‫ه‬cogito‫ه‬se‫ه‬prezintă‫ه‬ca‫ه‬fiind‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬
exact cel mai bun invers pe care l-am‫ ه‬putea‫ ه‬găsi,‫ ه‬dintr-un anumit punct de
vedere,‫ه‬la‫ه‬statutul‫ه‬de‫ه‬inconștient.”32 Cu riscul de a‫ه‬se‫ه‬contrazice,‫ه‬Lacan‫ه‬preferă‫ه‬
să‫ه‬citeze‫ه‬Descartes‫ه‬decât‫ه‬Al-Ghazali.‫ه‬Este‫ه‬Descartes‫ه‬cel‫ه‬care‫ه‬va‫ه‬ocupa‫ه‬în‫ه‬fața‫ه‬
scenei,‫ه‬el‫ه‬îl‫ه‬va‫ه‬pune‫ه‬în‫ه‬valoare‫ه‬pe‫ه‬Descartes,‫ه‬însă‫ه‬îl‫ه‬va‫ه‬lăsa‫ه‬pe‫ه‬Al-Ghazali‫ه‬în‫ه‬

29
Kant, Critique de la raison pure, Paris, Gallimard, 1980, p. 54.
30
Jacques Lacan, L'acte psychanalytique,‫ه‬Version‫ه‬numérique,‫ه‬Séminaire‫ه‬non‫ه‬publié,‫ه‬p.‫ه‬99.
31
Jacques Lacan, Les problèmes cruciaux pour la psychanalyse,‫ه‬version‫ه‬numérique,‫ه‬séminaire‫ه‬
non‫ه‬publié,‫ه‬p.211.
32
Jacques Lacan, La logique du fantasme,‫ه‬version‫ه‬numérique,‫ه‬Association‫ه‬lacanienne‫ه‬
internationale, p. 95.
17
umbră.‫ه‬Este‫ه‬tocmai‫ه‬pentru‫ه‬ce‫ه‬Descartes‫ه‬pare‫ه‬aici‫ه‬referința‫ه‬esențială,‫ه‬însă‫ه‬ceea‫ه‬
ce‫ ه‬se‫ ه‬urmărește‫ ه‬în‫ ه‬mod‫ ه‬mai‫ ه‬secret,‫ ه‬aceasta‫ ه‬este‫ ه‬prea‫ ه‬bine‫ ه‬mai‫ ه‬degrabă‫ه‬
experiența‫ه‬lui‫ه‬Al-Ghazali.
Schema‫ه‬esențială‫ه‬pornind‫ه‬de‫ه‬la‫ه‬care‫ه‬Lacan‫ه‬construiește‫ه‬experiența‫ه‬analitică‫ه‬este‫ه‬
o‫ه‬schemă‫ه‬pe‫ه‬care‫ه‬o‫ه‬găsim‫ه‬deja‫ه‬în‫ه‬tradiția‫ه‬islamică.‫ه‬Nu la Freud sau la Descartes,
ci în‫ ه‬tradiția‫ه‬islamică‫ ه‬Lacan‫ ه‬găsește‫ ه‬exemplul‫ه‬major‫ه‬al‫ ه‬experienței‫ ه‬analitice.‫ه‬
Experiența‫ه‬paradigmatică‫ه‬pentru‫ه‬Lacan‫ه‬este‫ه‬cea‫ه‬a‫ه‬tradiției‫ه‬islamice.‫ه‬Pe ea se
fondează experiența‫ه‬analitică.‫ه‬Nu‫ه‬există‫ه‬doar‫ه‬Freud‫ه‬în‫ه‬spatele‫ه‬lui‫ه‬Lacan,‫ه‬există
mai ales Al-Ghazali‫ه‬și‫ه‬Djalal-Od-Din Rumi.
Psihanaliza,‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬o‫ه‬aprecia,‫ه‬trebuie‫ه‬mai‫ه‬întâi‫ه‬s-o‫ه‬reînscrii‫ه‬la‫ه‬justul‫ه‬său‫ه‬loc.‫ه‬
Trebuie‫ ه‬mai‫ ه‬întâi‫ ه‬să‫ ه‬recunoști,‫ ه‬condițiile‫ ه‬istorice‫ ه‬ale‫ ه‬psihanalizei‫ ه‬nu‫ ه‬se‫ه‬
elaborează‫ه‬la‫ه‬sfârșitul‫ه‬secolului‫ه‬XIX,‫ه‬ci‫ه‬încă‫ه‬din‫ه‬secolul XII.‫ه‬Trebuie‫ه‬mai‫ه‬întâi‫ه‬
s-o‫ه‬reatașezi‫ه‬la‫ه‬tradiția‫ه‬din‫ه‬care‫ه‬ea‫ه‬provine.‫ه‬Psihanaliza‫ه‬ține‫ه‬de o foarte veche
tradiție‫ه‬în‫ه‬care‫ه‬ea‫ه‬trebuie‫ه‬reînscrisă. În‫ه‬tradiția‫ه‬islamică,‫ه‬tocmai‫ه‬acolo‫ه‬trebuie‫ه‬
replasată‫ه‬psihanaliza‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬o‫ه‬situa‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬corect.
Această‫ه‬perspectivă‫ه‬ne‫ه‬dă‫ه‬un‫ه‬alt‫ه‬punct‫ه‬de‫ه‬vedere‫ه‬asupra‫ه‬istoriei‫ه‬psihanalizei.‫ه‬
Este‫ه‬un‫ه‬punct‫ه‬de‫ه‬vedere‫ه‬diferit‫ه‬de‫ه‬cel‫ه‬care‫ه‬a‫ه‬fost‫ه‬difuzat.‫ه‬Însă‫ه‬acest‫ه‬alt‫ه‬punct‫ه‬de‫ه‬
vedere‫ه‬permite‫ه‬sî‫ه‬înțelegi‫ه‬mai‫ه‬bine‫ه‬de‫ه‬unde‫ه‬vine‫ه‬psihanaliza‫ه‬și‫ه‬de‫ه‬unde‫ه‬vine‫ه‬
învățământul‫ ه‬lui‫ ه‬Lacan. Să‫ ه‬revii‫ ه‬la‫ ه‬islam,‫ ه‬aceasta‫ ه‬este‫ ه‬să‫ ه‬revii‫ ه‬la‫ ه‬tradiția‫ه‬
originală‫ه‬care‫ه‬este‫ه‬la‫ه‬fundamentul‫ه‬psihanalizei‫ه‬freudiene,‫ه‬însă‫ه‬care‫ه‬este‫ه‬la‫ه‬fel‫ه‬
de‫ه‬bine‫ه‬la‫ه‬fundamentul‫ه‬învățământului‫ه‬lui‫ه‬Lacan,‫ه‬care‫ه‬și‫ه‬el‫ه‬este‫ه‬îndatorat‫ه‬din‫ه‬
această‫ه‬aceeași‫ه‬tradiție.‫ه‬Nu‫ه‬există‫ه‬veritabilă‫ه‬ruptură,‫ه‬nici‫ه‬veritabilă‫ه‬revoluție.‫ه‬
Lacan,‫ه‬nu‫ه‬mai‫ه‬mult‫ه‬decât‫ه‬Freud,‫ه‬nu‫ه‬au‫ه‬fost‫ه‬în‫ه‬fapt‫ه‬revoluționari.
Ceea‫ه‬ce‫ه‬îl‫ه‬inspiră‫ه‬pe‫ه‬Lacan‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬Freud,‫ه‬este‫ه‬prea‫ه‬bine‫ه‬mai‫ه‬degrabă‫ه‬tradiția‫ه‬
islamică.‫ه‬Lacan‫ه‬este‫ه‬mai‫ه‬ales‫ه‬ghidat‫ه‬prin‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬islamul‫ه‬îl‫ه‬învață.‫ه‬El nu este
chiar‫ه‬atât‫ه‬de‫ه‬freudian,‫ه‬el‫ه‬se‫ه‬inspiră‫ه‬mult‫ه‬mai‫ه‬mult‫ه‬decât‫ه‬o‫ه‬credem‫ه‬din‫ه‬islam.‫ه‬
Chiar‫ه‬dacă‫ه‬ea‫ه‬este‫ه‬subterană,‫ه‬islamul‫ه‬este‫ه‬o‫ه‬referință‫ه‬centrală.‫ه‬Dacă‫ه‬o‫ه‬vrem‫ه‬prea‫ه‬
bine‫ه‬o‫ه‬clipă‫ه‬să‫ه‬deschidem‫ه‬ochii‫ه‬asupra‫ه‬orientării‫ه‬lacaniene,‫ه‬asupra‫ه‬logicii‫ه‬pe‫ه‬
care ea o‫ه‬comportă,‫ه‬ne‫ه‬dăm‫ه‬seama‫ه‬foarte‫ه‬repede‫ه‬despre‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬ea‫ه‬are‫ه‬comun‫ه‬
cu‫ ه‬orientarea‫ ه‬islamică.‫ ه‬Islamul,‫ ه‬iată‫ ه‬veritabilul‫ ه‬punct‫ ه‬de‫ ه‬sprijin‫ ه‬al‫ ه‬lui‫ ه‬Lacan‫ه‬
pornind‫ ه‬de‫ ه‬la‫ ه‬care‫ ه‬el‫ ه‬construiește‫ ه‬învățământul‫ ه‬său. Este acolo veritabila sa
referință.‫ ه‬Nu‫ ه‬ajungem‫ ه‬să-l‫ ه‬înțelegem‫ ه‬pe‫ ه‬Lacan,‫ ه‬pentru‫ ه‬că‫ ه‬întocmai‫ ه‬această‫ه‬
referință‫ه‬acolo‫ه‬nu‫ه‬a‫ه‬fost‫ه‬dată‫ه‬niciodată‫ه‬de‫ه‬el.‫ه‬El‫ه‬chiar‫ه‬a‫ه‬făcut‫ه‬totul‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬ne‫ه‬
refuza‫ ه‬accesul‫ ه‬acolo.‫ ه‬Islamul‫ ه‬la‫ ه‬inima‫ ه‬psihanalizei‫ ه‬este‫ ه‬absolut‫ ه‬esențial‫ ه‬de‫ه‬
sesizat,‫ ه‬fără‫ ه‬de‫ ه‬care‫ ه‬nu‫ ه‬înțelegem‫ ه‬mare‫ ه‬lucru.‫ ه‬Este‫ ه‬cert‫ ه‬că‫ ه‬atât‫ ه‬timp‫ ه‬cât‫ ه‬nu‫ه‬
18
dispunem‫ه‬de‫ه‬această‫ه‬referință‫ه‬acolo,‫ه‬învățământul‫ه‬său‫ه‬va‫ه‬rămâne‫ه‬în‫ه‬mare‫ه‬parte‫ه‬
ermetic.
Dacă‫ ه‬o‫ ه‬vrem‫ ه‬să‫ ه‬sesizăm‫ ه‬ceea‫ ه‬ce‫ ه‬animă‫ ه‬acest‫ ه‬învățământ,‫ ه‬punctul‫ ه‬cheie‫ ه‬al‫ه‬
acestui‫ ه‬învățământ,‫ ه‬în‫ ه‬profesiunea‫ ه‬de‫ ه‬credință‫ ه‬a‫ ه‬islamului‫ ه‬îl‫ ه‬găsim.‫ ه‬Acolo o
găsim, axioma‫ ه‬acestui‫ ه‬învățământ,‫ ه‬fundamentul,‫ ه‬baza.‫ ه‬Prin‫ ه‬intermediul‫ه‬
profesiunii‫ ه‬de‫ ه‬credință‫ ه‬a‫ ه‬islamului‫ ه‬putem,‫ ه‬într-adevăr,‫ ه‬rezuma‫ ه‬reflecția‫ ه‬lui‫ه‬
Lacan‫ه‬privind‫ه‬experiența‫ه‬analitică.‫ه‬Pornind‫ه‬de‫ه‬la‫ه‬ea,‫ه‬putem‫ه‬degaja,‫ه‬principiul,‫ه‬
metoda Lacan. Metoda Lacan,‫ ه‬în‫ ه‬ordonarea‫ ه‬sa‫ ه‬este‫ ه‬în‫ ه‬mod‫ ه‬exact‫ ه‬similară‫ه‬
profesiunii‫ ه‬de‫ ه‬credință‫ ه‬a‫ ه‬islamului.‫ ه‬Regăsim‫ ه‬în‫ ه‬mod‫ ه‬exact‫ ه‬aceeași‫ ه‬logică‫ ه‬în‫ه‬
operă.‫ه‬Aceasta‫ه‬stă‫ه‬pe‫ه‬negația‫ه‬semenilor,‫ه‬pe‫ه‬deconstrucția‫ه‬obstacolelor,‫ه‬pentru‫ه‬
a‫ ه‬ajunge‫ ه‬la‫ ه‬un‫ ه‬real.‫ ه‬Regăsim‫ ه‬această‫ ه‬aceeași‫ ه‬metodă‫ ه‬în‫ ه‬operă‫ ه‬oricare‫ ه‬ar‫ ه‬fi‫ه‬
diferitele‫ه‬elaborări‫ه‬ale‫ه‬lui‫ه‬Lacan.‫ه‬El‫ه‬o‫ه‬folosește‫ه‬de‫ه‬manieră‫ه‬constantă.
Capitolul 2. Metoda lacaniană
Încă‫ه‬de‫ه‬la‫ه‬început‫ه‬la‫ه‬Lacan,‫ه‬atunci‫ه‬când‫ه‬el‫ه‬introduce‫ه‬noțiunea‫ه‬de‫ه‬subiect‫ه‬pentru‫ه‬
a‫ ه‬o‫ ه‬distinge‫ ه‬de‫ ه‬eu,‫ ه‬găsim‫ ه‬deja‫ ه‬această‫ ه‬metodă‫ ه‬de‫ ه‬deconstrucție.‫ ه‬Există‫ ه‬un‫ه‬
obstacol‫ه‬între‫ه‬subiect‫ه‬și‫ه‬simbolic‫ه‬și‫ه‬trebuie‫ه‬să‫ه‬ajungi‫ه‬să-l traversezi. Ceea ce
face‫ ه‬obstacol,‫ ه‬aceasta‫ ه‬este‫ ه‬imaginarul,‫ ه‬garanția,‫ ه‬ea,‫ ه‬se‫ ه‬situează‫ ه‬de‫ ه‬partea‫ه‬
simbolicului.‫ه‬Imaginarul‫ه‬este‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬un‫ه‬voal‫ه‬interpus‫ه‬între‫ه‬subiect‫ه‬și‫ه‬simbolic.
Trebuie‫ه‬deci‫ه‬să‫ه‬deconstruiești‫ه‬obstacolul,‫ه‬să‫ه‬faci‫ه‬negația‫ه‬asupra‫ه‬imaginarului,‫ه‬
pentru‫ه‬a‫ه‬te‫ه‬pune‫ه‬în‫ه‬raport‫ه‬cu‫ه‬simbolicul.‫ه‬Este‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬reprezintă‫ه‬schema L33 a
lui‫ه‬Lacan.‫ه‬Pe‫ه‬această‫ه‬schemă‫ه‬găsim‫ه‬două‫ه‬axe,‫ه‬ele‫ه‬sunt‫ه‬prezentate,‫ه‬de‫ه‬Lacan,
perpendiculare una‫ه‬pe‫ه‬alta.‫ه‬Axa‫ه‬imaginară‫ه‬este‫ه‬prezentată‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬perpendiculară‫ه‬
pe‫ه‬axa‫ه‬simbolică,‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬un‫ه‬obstacol,‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬un‫ه‬voal‫ه‬la‫ه‬elaborarea‫ه‬simbolică.
Dacă‫ه‬punem‫ه‬întrebarea‫ه‬care‫ه‬este‫ه‬garanția‫ه‬la‫ه‬acest‫ه‬moment‫ه‬al‫ه‬învățământului‫ه‬lui‫ه‬
Lacan?‫ ه‬Răspunsul‫ ه‬este:‫ ه‬Simbolicul.‫ ه‬Ceea‫ ه‬ce‫ ه‬trebuie‫ ه‬așadar‫ ه‬să‫ ه‬izolezi‫ ه‬ca‫ ه‬și‫ه‬
garanție‫ه‬în‫ه‬primul‫ه‬învățământ‫ه‬al‫ه‬lui‫ه‬Lacan,‫ه‬aceasta‫ه‬este‫ه‬simbolicul,‫ه‬în‫ه‬opoziția‫ه‬
sa‫ ه‬la‫ ه‬ceea‫ ه‬ce‫ ه‬este‫ ه‬vorba‫ ه‬despre‫ ه‬a‫ ه‬traversa,‫ ه‬a‫ ه‬deconstrui‫ ه‬ca‫ ه‬și‫ ه‬obstacol,‫ ه‬adică‫ه‬
imaginarul.‫ه‬Simbolicul‫ه‬este‫ه‬garanția‫ه‬și imaginarul este seamănul.‫ه‬Imaginarul‫ه‬
nu‫ ه‬este,‫ ه‬cu‫ ه‬privire‫ ه‬la‫ ه‬simbolic‫„ ه‬decât‫ ه‬umbre‫ ه‬și‫ ه‬reflexii.”34 De la prima sa
concepție‫ه‬a‫ه‬experienței‫ه‬analitice,‫ه‬regăsim‫ه‬deja‫ه‬acest‫ه‬procedeu‫ه‬care‫ه‬consistă‫ه‬la‫ه‬
a‫ه‬deconstrui‫ه‬semeni‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬se‫ه‬pune‫ه‬în‫ه‬raport‫ه‬cu‫ه‬garanția.

33
Jacques Lacan, Ecrits I, Paris, Seuil, 1966, p. 53.
34
Jacques Lacan, Ecrits I, Paris, Seuil, 1966, p. 11.
19
Din‫ه‬momentul‫ه‬în‫ه‬care‫ه‬învățământul‫ه‬său‫ه‬începe,‫ه‬imaginarul‫ه‬este‫ه‬asociat‫ه‬eului,‫ه‬
și‫ ه‬aceasta‫ ه‬este‫ ه‬ceea‫ ه‬ce‫ ه‬face‫ ه‬barieră‫ ه‬în‫ ه‬experiență,‫ ه‬aceasta‫ ه‬este‫ ه‬ceea‫ ه‬ce‫ ه‬se‫ه‬
interpune,‫ ه‬voalează,‫ ه‬împiedică,‫ ه‬legătura‫ ه‬subiectului‫ ه‬la‫ ه‬simbolic.‫ ه‬Ceea‫ ه‬ce‫ه‬
distinge‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬fundamental‫ه‬subiectul‫ه‬inconștientului‫ه‬de‫ه‬eul‫ه‬imaginar,‫ه‬este‫ه‬că‫ه‬
subiectul‫ه‬trimite‫ه‬la‫ه‬dependență,‫ه‬în‫ه‬timp‫ه‬ce‫ه‬eul‫ه‬trimite‫ه‬la‫ه‬autonomie.‫ه‬Deja‫ه‬acolo‫ه‬
vedem‫ ه‬prea‫ ه‬bine‫ ه‬că‫ ه‬ceea‫ ه‬ce‫ ه‬pune‫ ه‬problemă,‫ ه‬aceasta‫ ه‬nu‫ ه‬este‫ ه‬dependența‫ه‬
subiectului, ci autonomia eului.
În‫ ه‬tot‫ ه‬primul‫ ه‬învățământ‫ ه‬al‫ ه‬lui‫ ه‬Lacan,‫ ه‬voalul, obstacolul, este propriu
imaginarului,‫ ه‬iar‫ ه‬în‫ ه‬revanșă,‫ ه‬simbolicul,‫ ه‬marele‫ ه‬Altul‫ ه‬este‫ ه‬considerat‫ ه‬ca‫ ه‬și‫ه‬
cauza,‫ه‬garanția.‫ه‬Este‫ه‬vorba‫ه‬despre‫ه‬a‫ه‬ajunge,‫ه‬dincolo‫ه‬de‫ه‬această‫ه‬falsă‫ه‬credință‫ه‬a‫ه‬
autonomiei‫ه‬eului,‫ه‬la‫ه‬a‫ه‬se‫ه‬pune‫ه‬în‫ه‬raport‫ه‬cu‫ه‬garanția.‫„ه‬Soluția‫ه‬este‫ه‬de căutat‫ه‬de‫ه‬
o‫ ه‬altă‫ه‬parte,‫ ه‬de‫ ه‬partea‫ ه‬Altuia,‫ ه‬distins‫ ه‬printr-un mare A, sub numele a ce noi
desemnăm‫ه‬un‫ه‬loc‫ه‬esențial‫ه‬la‫ه‬structura‫ه‬simbolicului.”35 Lacan‫ه‬va‫ه‬situa‫ه‬mai‫ه‬întâi‫ه‬
ieșirea‫ه‬de‫ه‬partea‫ه‬simbolicului,‫ه‬altfel‫ه‬spus,‫ه‬de‫ه‬partea‫ه‬marelui‫ه‬Altul,‫ه‬în‫ه‬calitatea‫ه‬
în‫ه‬care‫ه‬el‫ه‬este‫ه‬cel‫ه‬al‫ه‬Bunei‫ه‬credințe,‫ه‬cel‫ه‬care‫ه‬nu‫ه‬înșală.
Prin‫ ه‬raport‫ ه‬la‫„ ه‬ego‫ ه‬psychology”,‫ ه‬care‫ ه‬se‫ ه‬centrează‫ ه‬înainte‫ ه‬de‫ ه‬toate‫ ه‬asupra‫ه‬
autonomiei‫ ه‬eului,‫ ه‬Lacan‫ ه‬se‫ ه‬distinge‫ ه‬de‫ ه‬asta‫ ه‬punând‫ ه‬în‫ ه‬valoare‫ ه‬dependența‫ه‬
subiectului la marele Altul. Marele Altul, fiind aici,‫ه‬locul‫ه‬cauzei,‫ه‬al‫ه‬garanției.‫ه‬
Lacan sesizează‫ه‬în‫ه‬fond‫ه‬imaginarul‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬un‫ه‬voal,‫ه‬între‫ه‬subiect‫ه‬și‫ه‬marele‫ه‬Altul,
iar asta prescrie practicii analitice, conform la ceea ce prescrie Rumi, vizarea
de‫ه‬a‫ه‬reduce‫ه‬voalul‫ه‬eului‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬degaja‫ه‬dependența‫ه‬la‫ه‬marele‫ه‬Altul.
Regăsim‫ ه‬același‫ ه‬procedeu‫ ه‬în‫„ ه‬Variante‫ ه‬ale‫ ه‬curei-tip”.‫ ه‬La‫ ه‬autonomia‫ ه‬eului‫ه‬
răspunde‫ه‬subiectivarea‫ه‬morții.36 Ceea‫ه‬ce‫ه‬Lacan‫ه‬numește‫ه‬subiectivarea‫ه‬morții,‫ه‬
aceasta‫ ه‬este‫ ه‬distrugerea‫ ه‬eului.‫ ه‬Trebuie‫ ه‬să‫ ه‬treci‫ ه‬prin‫ ه‬moarte‫ ه‬pentru‫ ه‬a‫ ه‬traversa‫ه‬
voalul eului. Este tocmai‫ه‬pentru‫ه‬ce‫ه‬el‫ه‬concepe‫ه‬finalul‫ه‬de‫ه‬analiză,‫ه‬în‫ه‬termeni‫ه‬de‫ه‬
renaștere‫ ه‬a‫ ه‬subiectului.‫ ه‬Renașterea‫ ه‬presupune‫ ه‬un‫ ه‬a‫ ه‬muri‫ ه‬sieși‫ ه‬însuși.‫ ه‬Ea‫ه‬
presupune‫ ه‬distrugerea‫ ه‬eului,‫ ه‬pentru‫ ه‬a‫ ه‬renaște‫ ه‬în‫ ه‬calitate‫ ه‬de‫ ه‬subiect.‫ ه‬Această‫ه‬
teză,‫ه‬trebuie‫ه‬prea‫ه‬bine‫ه‬reamintit‫ه‬de‫ه‬unde‫ه‬ea‫ه‬îi vine lui Lacan, asta vine de la
Rumi.‫ه‬Voalul‫ه‬eului‫ه‬și‫ه‬moartea‫ه‬eului,‫ه‬acestea‫ه‬sunt‫ه‬metafore‫ه‬care‫ه‬sunt‫ه‬cele‫ه‬ale‫ه‬
lui Rumi.

35
Jacques Lacan, Ecrits I, La psychanalyse et son enseignement, Paris, Seuil, 1966, p. 451.
36
Jacques Lacan, Ecrits I, Paris, Seuil,1966, p. 347.
20
Atunci‫ ه‬când‫ ه‬Lacan,‫ ه‬mai‫ ه‬târziu,‫ ه‬articulează‫ ه‬finalul analizei pornind de la
dezindentificarea‫ ه‬falică37,‫ ه‬pornind‫ ه‬de‫ ه‬la‫ ه‬renunțarea‫ ه‬la‫ ه‬a‫ ه‬se lua drept falusul,
putem‫ه‬spune‫ه‬că‫ه‬o‫ه‬regăsim‫ه‬mereu‫ه‬acolo‫ه‬aceeași‫ه‬metodă.
În mod egal, pornind‫ه‬de‫ه‬la‫ه‬această‫ه‬aceeași‫ه‬logică, Lacan,‫ه‬în‫ه‬Etica psihanalizei,
semnalează‫ه‬existența‫ه‬a‫ه‬două‫ه‬bariere,‫ه‬cu‫ه‬privire‫ه‬la‫ه‬real,‫ه‬care‫ه‬corespund‫ه‬la‫ه‬funcția‫ه‬
binelui38 și‫ه‬a‫ه‬frumosului.39
Cu‫ ه‬fantasma,‫ ه‬noi‫ ه‬regăsim‫ ه‬o‫ ه‬nouă‫ ه‬versiune‫ ه‬a‫ ه‬acestei‫ ه‬aceleiași‫ ه‬metode.40
Fantasma‫ ه‬este‫ ه‬considerată‫ ه‬ca‫ ه‬și‫ ه‬un‫ ه‬obstacol‫ ه‬de‫ ه‬traversat‫ ه‬pentru‫ ه‬a‫ ه‬accede‫ ه‬la‫ه‬
garanție,‫ه‬de‫ه‬unde‫ه‬noțiunea‫ه‬de‫ه‬traversare‫ه‬a‫ه‬fantasmei.‫„ه‬Expresia‫ه‬de‫ه‬traversare‫ه‬a‫ه‬
fantasmei nu‫ه‬ia‫ه‬valoarea‫ه‬sa‫ه‬decât‫ه‬din‫ه‬faptul‫ه‬că‫ه‬există‫ه‬o‫ه‬barieră.”41 Este vorba
despre‫ه‬a‫ه‬gândi‫ه‬fantasma‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬o‫ه‬barieră‫ه‬despre‫ه‬care‫ه‬este‫ه‬vorba‫ه‬de‫ه‬a‫ه‬o‫ه‬traversa.‫ه‬
Fantasma‫ه‬în‫ه‬ea‫ه‬însăși‫ه‬este‫ه‬o‫ه‬construcție‫ه‬despre‫ه‬care‫ه‬este‫ه‬vorba‫ه‬de‫ه‬a‫ه‬o‫ه‬deconstrui.‫ه‬
Ea‫ه‬împlinește‫ه‬aceeași‫ه‬funcție‫ه‬de‫ه‬barieră,‫ه‬de‫ه‬voal,‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬eul.‫ه‬Ce‫ه‬anume‫ه‬au‫ه‬ele‫ه‬în‫ه‬
comun‫ه‬eul‫ه‬și‫ه‬fantasma?‫ه‬Ceea‫ه‬ce‫ه‬ele‫ه‬au‫ه‬în‫ه‬comun este‫ه‬că‫ه‬sunt‫ه‬semeni,‫ه‬semeni‫ه‬
de a fi, semeni de identitate, de libertate, de autonomie.
Că‫ ه‬este‫ ه‬vorba‫ ه‬despre‫ ه‬regresie‫ ه‬imaginară,‫ ه‬despre‫ ه‬mortificare,‫ ه‬despre
dezindentificare,‫ه‬despre‫ه‬traversare‫ه‬a‫ه‬fantasmei,‫ه‬sau‫ه‬despre‫ه‬cădere‫ه‬a‫ه‬subiectului‫ه‬
presupus‫ه‬a‫ه‬ști,‫ه‬toate‫ه‬aceste‫ه‬diferite‫ه‬expresii‫ه‬se‫ه‬raportează‫ه‬la‫ه‬o‫ه‬singură‫ه‬și‫ه‬aceeași‫ه‬
metodă.‫ه‬Ceea‫ه‬ce‫ه‬Lacan‫ه‬numește‫ه‬căderea‫ه‬subiectului‫ه‬presupus‫ه‬a‫ه‬ști‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬decât‫ه‬
o‫ ه‬altă variantă‫ ه‬a‫ ه‬acestei‫ ه‬aceleiași‫ ه‬metode‫ ه‬de‫ ه‬deconstrucție.‫ ه‬Trebuie‫ ه‬știut‫ ه‬că‫ه‬
psihanalistul‫ه‬în‫ه‬el‫ه‬însuși‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬decât‫ه‬un‫ه‬seamăn.‫ه‬E‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬acolo‫ه‬decât‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬
artificiu,‫ه‬necesar‫ه‬experienței.‫ه‬La‫ه‬finalul‫ه‬analizei,‫ه‬o‫ه‬negație‫ه‬trebuie‫ه‬să‫ه‬se‫ه‬aplice‫ه‬
asupra subiectului presupus‫ه‬a‫ه‬ști.‫ه‬El‫ه‬trebuie‫ه‬să‫ه‬cadă42 pentru a nu mai face ecran
la‫ه‬cauză,‫ه‬la‫ه‬garanție.
Dacă‫ه‬comparăm‫ه‬epocile‫ه‬diferite‫ه‬ale‫ه‬învățământului‫ه‬lui‫ه‬Lacan,‫ه‬ne‫ه‬dăm‫ه‬seama‫ه‬
că‫ه‬aceasta‫ه‬este‫ه‬mereu‫ه‬aceeași‫ه‬metodă‫ه‬cea‫ه‬care‫ه‬este‫ه‬reluată.‫ه‬Regăsim‫ه‬peste‫ه‬tot‫ه‬
același‫ ه‬procedeu‫ ه‬care‫ ه‬se‫ ه‬repetă.‫ ه‬Această‫ ه‬recurență‫ ه‬este‫ ه‬suficientă‫ ه‬pentru‫ ه‬a‫ه‬

37
Jacques Lacan, Le séminaire, L’angoisse, Paris, Seuil, 2004, p. 128.
38
Jacques Lacan, L’éthique de la psychanalyse, Paris, Seuil, 1986, p. 257.
39
Jacques Lacan, L’éthique de la psychanalyse, Paris, Seuil, 1986, p. 271.
40
Jacques Lacan, Tous écrits, Proposition sur le psychanalyste de l’école,‫ه‬version‫ه‬numérique,‫ه‬
p. 254.
41
Jacques Alain Miller, Cours 1982-1983, Du symptôme au fantasme,‫ه‬version‫ه‬numérique,‫ه‬p.‫ه‬
93.
http://jonathanleroy.be/2016/02/orientation-lacanienne-jacques-alain-miller/
42
Jacques Lacan, L'acte psychanalytique,‫ه‬version‫ه‬numérique,‫ه‬séminaire‫ه‬non‫ه‬publié,‫ه‬p.‫ه‬87.
21
clarifica‫ه‬lucrurile,‫ه‬și‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬arăta‫ه‬că‫ه‬există‫ه‬prea‫ه‬bine‫ه‬un‫ه‬fir‫ه‬pe‫ه‬care‫ه‬îl‫ه‬urmează‫ه‬
Lacan‫ه‬din‫ه‬seminarii‫ه‬în‫ه‬seminarii.‫ه‬Este‫ه‬întotdeauna‫ه‬o‫ه‬problemă‫ه‬de‫ه‬deconstrucție‫ه‬
pentru‫ه‬a‫ه‬ajunge‫ه‬la‫ه‬garanție.‫ه‬Există‫ه‬de‫ه‬fiecare‫ه‬dată‫ه‬configurații‫ه‬puțin‫ه‬diferite,‫ه‬
însă‫ ه‬ele‫ ه‬se‫ ه‬supune‫ ه‬mereu‫ ه‬aceleiași‫ ه‬logici.‫ ه‬Noi‫ ه‬avem‫ ه‬de‫ ه‬fiecare‫ ه‬dată‫ ه‬termeni‫ه‬
puțin‫ ه‬diferiți,‫ ه‬însă‫ ه‬metoda‫ ه‬rămâne‫ ه‬aceeași.‫ ه‬Toate‫ ه‬acestea,‫ ه‬în‫ ه‬fond,‫ ه‬fac‫ ه‬ecou‫ه‬
profesiunii‫ه‬de‫ه‬credință‫ه‬a‫ه‬islamului.
Sub‫ ه‬forme‫ ه‬diferite,‫ ه‬profesiunea‫ ه‬de‫ ه‬credință‫ ه‬a‫ ه‬islamului‫ ه‬este‫ ه‬în‫ ه‬mod‫ ه‬vizibil‫ه‬
prezentă‫ ه‬pe‫ ه‬tot‫ ه‬parcursul‫ ه‬învățământului‫ ه‬său.‫ ه‬Vedem‫ ه‬prea‫ ه‬bine‫ ه‬că‫ ه‬fundația‫ه‬
reflecției‫ه‬sale‫ه‬este‫ه‬profesiunea‫ه‬de‫ه‬credință‫ه‬a‫ه‬islamului.‫ه‬Vedem‫ه‬prea‫ه‬bine‫ه‬că‫ه‬în‫ه‬
fond‫ه‬aceasta‫ه‬este‫ه‬marea‫ه‬sa‫ه‬teză.‫ه‬Există‫ه‬prea‫ه‬bine‫ه‬între‫ه‬diferitele‫ه‬elaborări‫ه‬ale‫ه‬
lui‫ه‬Lacan‫ه‬o‫ه‬continuitate.‫ه‬Și‫ه‬care‫ه‬se‫ه‬sprijină‫ه‬pe‫ه‬ce?‫ه‬Pe‫ه‬profesiunea‫ه‬de‫ه‬credință‫ه‬a‫ه‬
islamului. Tocmai‫ ه‬acolo‫ ه‬se‫ ه‬găsește‫ ه‬veritabilul‫ ه‬resort‫ ه‬al‫ ه‬experienței‫ ه‬analitice.‫ه‬
Ceea‫ ه‬ce‫ ه‬face‫ ه‬contrast‫ ه‬cu‫ ه‬diferitele‫ ه‬elaborări‫ ه‬ale‫ ه‬lui‫ ه‬Lacan,‫ ه‬aceasta‫ ه‬este‫ه‬
permanența‫ ه‬unei‫ ه‬aceleiași‫ ه‬metode,‫ ه‬o‫ ه‬metodă‫ ه‬pe‫ ه‬care‫ ه‬el‫ ه‬a‫ ه‬luat-o‫ ه‬în‫ ه‬tradiția‫ه‬
islamică.
La‫ه‬fondul‫ه‬învățăturii‫ه‬lui‫ه‬Lacan,‫ه‬există‫ه‬prea‫ه‬bine‫ه‬o‫ه‬logică,‫ه‬iar‫ه‬această‫ه‬logică‫ه‬este‫ه‬
absolut‫ه‬conformă‫ه‬profesiunii‫ه‬de‫ه‬credință‫ه‬a‫ه‬islamului.‫ه‬Regăsim‫ه‬profesiunea‫ه‬de‫ه‬
credință‫ه‬a‫ه‬islamului‫ه‬în‫ه‬operă‫ه‬oricare‫ه‬ar‫ه‬fi‫ه‬diferitele‫ه‬elaborări‫ه‬ale‫ه‬lui‫ه‬Lacan.‫ه‬În
acest mod trebuie‫ه‬abordată‫ه‬experiența‫ه‬analitică.‫ه‬Dacă‫ه‬o‫ه‬vrem‫ه‬sesiza‫ه‬logica‫ه‬care‫ه‬
animă‫ه‬acest‫ه‬învățământ,‫ه‬tocmai‫ه‬în‫ه‬profesiunea‫ه‬de‫ه‬credință‫ه‬a‫ه‬islamului‫ه‬o‫ه‬găsim.‫ه‬
Ca‫ ه‬și‫ ه‬în‫ ه‬islam,‫ ه‬este‫ ه‬vorba‫ ه‬despre‫ ه‬negație‫ ه‬asupra‫ ه‬semenilor‫ ه‬pentru‫ ه‬a‫ ه‬atinge‫ه‬
garanția.‫ه‬Aceasta‫ه‬este‫ه‬simplu,‫ه‬asta‫ه‬permite‫ه‬să‫ه‬situezi‫ه‬acest‫ه‬învățământ‫ه‬într-o
continuitate,‫ه‬asta‫ه‬îi‫ه‬ridică‫ه‬partea‫ه‬sa‫ه‬obscură,‫ه‬și‫ه‬asta‫ه‬permite‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬egal‫ه‬să‫ه‬indici‫ه‬
în‫ه‬ce‫ه‬tradiție‫ه‬el‫ه‬se‫ه‬înscrie,‫ه‬și‫ه‬cum‫ه‬el‫ه‬se‫ه‬poate‫ه‬citi.

Capitolul 3. Distrugerea cogito-ului

Tradiția‫ ه‬islamică servește‫ ه‬drept‫ ه‬manual‫ ه‬învățământului‫ ه‬lui‫ ه‬Lacan.‫ ه‬Lacan‫ ه‬se‫ه‬
servește‫ه‬de‫ه‬ea‫ه‬pentru‫ه‬direcția‫ه‬experienței‫ه‬analitice,‫ه‬însă‫ه‬el‫ه‬se‫ه‬servește‫ه‬de‫ه‬ea‫ه‬de‫ه‬
asemenea pentru conceptul de subiect. Ceea ce este de asemenea islamic la
Lacan‫ه‬este‫ه‬concepția‫ه‬sa‫ه‬a‫ه‬subiectului.‫ه‬Conceptul‫ه‬de‫ه‬subiect‫ه‬pe‫ه‬care‫ه‬îl‫ه‬introduce‫ه‬
Lacan‫ه‬în‫ه‬psihanaliză‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬absolut‫ه‬deloc‫ه‬un‫ه‬concept‫ه‬freudian. Conceptul de
subiect‫ه‬așa‫ه‬cum‫ه‬îl‫ه‬găsim‫ه‬în‫ه‬învățământul‫ه‬lui‫ه‬Lacan,‫ه‬aceasta‫ه‬este‫ه‬un‫ه‬concept‫ه‬care‫ه‬
a‫ه‬fost‫ه‬deja‫ه‬problematizat,‫ه‬de‫ه‬către‫ه‬Ibn‫ه‬Sînâ‫ه‬și‫ه‬Ibn‫ه‬Rushd.

22
Cel‫ه‬mai‫ه‬bine,‫ه‬fără‫ه‬îndoială,‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬aborda‫ه‬această‫ه‬problemă,‫ه‬este‫ه‬de‫ه‬a‫ه‬lua‫ه‬în‫ه‬
seamă‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬Alain‫ه‬de‫ه‬Libera‫ه‬numește‫„ه‬translatio‫ه‬studirum”,‫ه‬căci,‫ه‬într-adevăr,‫ه‬
uităm‫ه‬prea‫ه‬adesea, „este‫ه‬Avicena,‫ه‬nu‫ه‬Aristotel,‫ه‬cel‫ه‬care‫ه‬a‫ه‬inițiat‫ه‬occidentul‫ه‬la‫ه‬
filosofie.”43 Nu trebuie mai ales uitat, așa‫ ه‬cum‫ ه‬o‫ ه‬amintește‫ ه‬Alin‫ ه‬de‫ ه‬Libera,
atunci‫ه‬când‫ه‬Meister‫ه‬Eckhart‫ه‬spune‫ه‬că‫ه‬omul‫„ه‬nu‫ه‬este‫ه‬nimic‫ه‬în‫ه‬el‫ه‬însuși”44 este
pentru‫ ه‬a‫ ه‬spune‫ ه‬același‫ ه‬lucru‫ ه‬ca‫ ه‬și‫ ه‬Ibn‫ ه‬Sînâ,‫ ه‬iar atunci‫ ه‬când‫ ه‬Albert‫ ه‬cel‫ ه‬Mare‫ه‬
afirmă‫ه‬că‫ه‬omul‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬decât‫ه‬pur‫ه‬neant,‫ه‬aceasta‫ه‬este‫ه‬încă‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬spune‫ه‬același‫ه‬
lucru‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬Ibn‫ه‬Sînâ:‫„ه‬Avicena‫ه‬spune‫ه‬și‫ه‬dovedește‫ه‬că‫ه‬tot‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬este‫ه‬neant‫ه‬este‫ه‬
din‫ه‬el‫ه‬însuși‫ه‬neant:‫ه‬dacă‫ه‬într-adevăr‫ه‬el‫ه‬era‫ه‬din‫ه‬el‫ه‬însuși‫ه‬ceva,‫ه‬el‫ه‬nu‫ه‬ar‫ه‬depinde‫ه‬
de‫ه‬un‫ه‬altul‫ه‬după‫ه‬ființă...”45 Și‫ه‬atunci‫ه‬când‫ه‬Lacan‫ه‬vorbește‫ه‬despre‫ه‬lipsa‫ه‬de‫ه‬ființă,‫ه‬
el‫ه‬de‫ه‬asemenea,‫ه‬nu‫ه‬face‫ه‬decât‫ه‬să‫ه‬reia‫ه‬teza‫ه‬lui‫ه‬Ibn‫ه‬Sînâ.‫ه‬Nu‫ه‬există‫ه‬nimic‫ه‬nou‫ه‬
acolo.‫ه‬Termenul‫ه‬lacanian‫ه‬de‫ه‬lipsă‫ه‬de‫ه‬ființă‫ه‬procedă în‫ه‬fapt‫ه‬din‫ه‬această‫ه‬lipsă‫ه‬de‫ه‬
ființă‫ه‬a‫ه‬lui‫ه‬Ibn‫ه‬Sînâ.‫ه‬Trebuie‫ه‬prea‫ه‬bine‫ه‬să‫ه‬ne‫ه‬dăm seama‫ه‬de‫ه‬aceasta,‫ه‬afirmația‫ه‬
că‫ه‬creatura‫ه‬luată‫ه‬în‫ه‬ea‫ه‬însăși‫ه‬nu‫ه‬conține‫ه‬decât‫ه‬neant‫(ه‬in‫ه‬se‫ه‬absolue‫ه‬habet‫ه‬non‫ه‬
esse),‫ه‬că‫ه‬ea‫ه‬este‫ه‬în‫ه‬potență‫ه‬non-fiind,‫ه‬sau‫ه‬mai‫ه‬degrabă‫ه‬că‫ه‬ea‫ه‬este‫ه‬non-fiind‫ه‬în‫ه‬
calitatea‫ ه‬în‫ ه‬care‫ ه‬ea‫ ه‬are‫ ه‬potența‫ ه‬să‫ ه‬nu‫ ه‬fie,‫ ه‬este‫ ه‬o‫ ه‬adaptare‫ ه‬a‫ ه‬anumitor teze
patristice, instrumentalizate de doctrine filosofice precise, derivate de la
Avicena.”46
Într-adevăr,‫ ه‬în‫„ ه‬Metafizica‫ ه‬lui‫ ه‬Sifha”,‫ ه‬ne‫ ه‬spune‫ ه‬Ibn‫ ه‬Sina,‫ ه‬în‫ ه‬afara‫ ه‬Ființei‫ه‬
necesare, altfel spus cauza, „quidditățile‫ه‬tuturor‫ه‬celorlalte‫ه‬lucruri,‫ه‬așa‫ه‬cum‫ه‬tu‫ه‬o
ști,‫ه‬nu‫ه‬merită‫ه‬ființa.‫ه‬Însă‫ه‬din‫ه‬contră‫ه‬prin‫ه‬ele‫ه‬însele,‫ه‬abstracție‫ه‬făcută‫ه‬de‫ه‬relația‫ه‬
lor‫ه‬la‫ه‬ființa‫ه‬necesară,‫ه‬ele‫ه‬merită‫ه‬non-ființa.‫ه‬Aceasta‫ه‬este‫ه‬tocmai‫ه‬pentru‫ه‬ce‫ه‬toate‫ه‬
în‫ه‬ele‫ه‬însele‫ه‬sunt‫ه‬false‫ه‬și‫ه‬adevărul‫ه‬lor‫ه‬este‫ه‬prin‫ه‬ea.”47 De asemenea pentru Ibn
Sina‫„ ه‬Tot‫ ه‬ceea‫ ه‬ce‫ ه‬are‫ ه‬o‫ ه‬quidditate‫ ه‬are‫ ه‬o‫ ه‬gaură,‫ ه‬o‫ ه‬cavitate,‫ ه‬care‫ ه‬este‫ ه‬această‫ه‬
quidditate”48,‫ه‬altfel‫ه‬spus,‫ه‬tot‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬are‫ه‬o‫ه‬quidditate‫ه‬are‫ه‬o‫ه‬formă‫ه‬feminină;‫ه‬în‫ه‬
calitatea‫ه‬în‫ه‬care‫ه‬ea‫ه‬este‫ه‬concepută‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬primi‫ه‬ființa,‫ه‬care‫ه‬nu‫ه‬poate‫ه‬să-i‫ه‬vină‫ه‬

43
Alain de Libera, Penser au Moyen Age, Paris, Seuil, 1980, p.91.
44
Alain de Libera, Métaphysique et noétique Albert le Grand, Paris, Vrin, 2005, p. 97.
45
Alain de Libera, Métaphysique et noétique Albert le Grand, Paris, Vrin, 2005, p. 97.
46
Alain de Libera, Métaphysique et noétique Albert le Grand, Paris, Vrin, 2005, p. 97.
47
Avicenne, La Métaphysique du Shifâ’,‫ه‬Livres‫ه‬de‫ه‬VI‫ه‬à‫ه‬X,‫ه‬Paris,‫ه‬Vrin,‫ه‬p.‫ه‬95.‫ه‬Cf.‫ه‬Amélie-
Marie‫ه‬Goichon,‫ه‬La‫ه‬distinction‫ه‬de‫ه‬l’essence‫ه‬et‫ه‬de‫ه‬l’existence‫ه‬d’après‫ه‬Ibn‫ه‬Sînâ,‫ه‬Paris,‫ه‬Desclée‫ه‬
de Brouwer, 1937, p. 144.
48
Ibn‫ه‬Sînâ,‫ه‬commentaire‫ه‬de‫ه‬la‫ه‬Sourate As-samadiya,‫ه‬cité‫ه‬par‫ه‬Amélie-Marie Goichon, La
distinction‫ه‬de‫ه‬l’essence‫ه‬et‫ه‬de‫ه‬l’existence‫ه‬d’après‫ه‬Ibn‫ه‬Sînâ,‫ه‬Paris,‫ه‬Desclée‫ه‬de‫ه‬Brouwer,‫ه‬1937,‫ه‬p.‫ه‬
147.
23
decât‫ ه‬din‫ ه‬Unul,‫„ ه‬din‫ ه‬singura‫ ه‬Ființă‫ ه‬care‫ ه‬este‫„ ه‬Samad” (Eternă),‫ ه‬adică‫ه‬
impenetrabilă,‫ه‬masivă,‫ه‬și‫ه‬fără‫ه‬nici‫ه‬o‫ه‬gaură.”49
Este‫ ه‬el,‫ ه‬în‫ ه‬mod‫ ه‬egal,‫ ه‬cel‫ ه‬care‫ ه‬este‫ ه‬primul‫ ه‬care‫ ه‬distinge‫ ه‬esența‫ ه‬de‫ ه‬existență.‫ه‬
Distincție‫ه‬la‫ه‬care‫ه‬trebui‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬absolut‫ه‬să‫ه‬te‫ه‬formezi‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬citi‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬corect
Lacan.‫ه‬Imposibil‫ه‬să‫ه‬te‫ه‬regăsești‫ه‬acolo‫ه‬în‫ه‬învățământul‫ه‬lui‫ه‬Lacan‫ه‬fără‫ه‬să‫ه‬distingi‫ه‬
esența‫ ه‬de‫ ه‬existență.‫ ه‬Comentând‫ ه‬unul‫ ه‬dintre‫ ه‬versetele‫ ه‬din‫ ه‬Coran,‫ ه‬ți‫ ه‬în‫ ه‬mod‫ه‬
notabil‫ ه‬versetul‫ ه‬2;255‫„ ه‬Dumnezeu‫ ه‬singur‫ ه‬este‫ ه‬cel‫ ه‬care‫ ه‬este,‫ ه‬cel‫ ه‬viu,‫ ه‬care‫ه‬
subzistă‫ه‬prin‫ه‬el‫ه‬însuși.”‫ه‬Ibn‫ه‬Sina‫ه‬ajunge‫ه‬să‫ه‬concludă‫ه‬că‫ه‬esența‫ه‬și‫ه‬existența‫ه‬se‫ه‬
disting‫ه‬în‫ه‬ființa‫ه‬creată‫ه‬în‫ه‬general‫ه‬însă‫ه‬că‫ه‬ele‫ه‬se‫ه‬identifică‫ه‬în‫ه‬Dumnezeu.‫ه‬Această‫ه‬
distincție‫ه‬între‫ه‬esență‫ه‬și‫ه‬existență,‫ه‬sfârșește‫ه‬în‫ه‬ultimă‫ه‬analiză,‫ه‬la‫ه‬distincția‫ه‬între‫ه‬
cauză‫ ه‬și‫ ه‬efect,‫ ه‬între‫ ه‬creator‫ ه‬și‫ ه‬creatură,‫ ه‬între‫ ه‬adevărata‫ ه‬Ființă‫ ه‬și‫ ه‬falsa‫ ه‬ființă.
Singur‫ ه‬creatorul,‫ ه‬Ființa‫ ه‬necesară,‫ ه‬dispune‫ ه‬de‫ ه‬o‫ ه‬esență‫ ه‬care‫ ه‬se‫ ه‬confundă‫ ه‬cu‫ه‬
existența‫ ه‬sa,‫ ه‬în‫ ه‬ceea‫ ه‬ce‫ ه‬privește‫ ه‬creatura,‫ ه‬ea,‫ ه‬ea‫ ه‬nu‫ ه‬are‫ ه‬ființă,‫ ه‬nu‫ ه‬are‫ ه‬esență‫ه‬
proprie,‫ه‬ea‫ه‬trage‫ه‬existența‫ه‬sa‫ه‬dintr-un‫ه‬Altul‫ه‬decât‫ه‬ea‫ه‬însăși,‫ه‬aceasta‫ه‬este‫ه‬o‫ه‬falsă‫ه‬
ființă,‫ه‬o‫ه‬non-ființă.‫ه‬Este‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬face‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬notabil‫ه‬că‫ه‬omul,‫ه‬pentru‫ه‬Ibn‫ه‬Sina,‫ه‬
nu‫ه‬are‫ه‬esență‫ه‬proprie,‫ه‬ci‫ه‬doar‫ه‬o existență.
Trebuie‫ ه‬de‫ ه‬asemenea‫ ه‬știut‫ ه‬că‫ ه‬Ibn‫ ه‬Sina‫ ه‬este‫ ه‬primul‫ ه‬la‫ ه‬a‫ ه‬defini‫ ه‬adevărul‫ ه‬ca‫ ه‬și‫ه‬
adecvare‫ه‬a‫ه‬vorbirii‫ه‬la‫ه‬lucru.‫ه‬Totuși,‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬este‫ه‬înainte‫ه‬de‫ه‬toate‫ه‬decisiv la el
este‫ه‬acest‫ه‬adevăr‫ه‬ca‫ ه‬și‫ه‬cauză,‫ه‬acest‫ه‬adevăr‫ه‬care‫ه‬atinge‫ه‬la‫ه‬real,‫ه‬și‫ه‬este‫ه‬tocmai‫ه‬
pentru‫ه‬ce‫ه‬doar‫ه‬Ființa‫ه‬necesară,‫ه‬El-haq,‫„ه‬este‫ه‬Adevărul‫ه‬în‫ه‬sine”,‫ه‬iar „tot‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬
este‫ه‬altul‫ه‬decât‫ه‬Ființa‫ه‬necesară‫ه‬este‫ه‬fals‫ه‬în‫ه‬sine”50.‫ه‬Adevărul‫ه‬asta‫ه‬nu‫ه‬poate‫ه‬fi‫ه‬
decât‫ه‬Dumnezeu,‫ه‬căci‫ه‬Dumnezeu‫ه‬singur‫ه‬este‫ه‬agentul,‫ه‬cauza,‫ه‬sursa,‫ه‬însă‫ه‬omul,‫ه‬
el,‫ ه‬nu‫ ه‬este‫ ه‬decât‫ ه‬un‫ ه‬fel‫ ه‬de‫ ه‬nișă,‫ ه‬decât‫ ه‬un‫ ه‬receptacul‫ ه‬vid,‫ ه‬o‫ ه‬falsă‫ ه‬ființă.‫ ه‬Prin‫ه‬
consecință,‫ه‬pentru‫ه‬el,‫ه‬doar‫ه‬Ființa‫ه‬necesară‫ه‬poate‫ه‬spune‫„ه‬Eu”‫„(ه‬Je”).51
Vedem mai bine pornind de acolo‫ ه‬ceea‫ ه‬ce‫ ه‬ordonă‫ ه‬perspectiva‫ ه‬lui‫ ه‬Lacan.‫ه‬
Înțelegem‫ه‬mai‫ه‬bine‫ه‬pentru‫ه‬ce,‫ه‬subiectul,‫ه‬Lacan‫ه‬îl‫ه‬concepe‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬o‫ه‬lipsă-la-ființă,
ca‫ه‬și‫ه‬negativul‫ه‬a‫ه‬tot‫ه‬ceea‫ه‬este‫ه‬ființa,‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬o‫ه‬non-esență.‫ه‬Atunci‫ه‬când‫ه‬Lacan‫ه‬ne‫ه‬
spune‫ه‬că‫ه‬nu‫ه‬există‫ه‬esență‫ه‬a‫ه‬omului,‫ه‬aceasta‫ه‬nu‫ه‬este în‫ه‬fapt‫ه‬decât‫ه‬o‫ه‬reluare‫ه‬a‫ه‬tezei‫ه‬
lui‫ه‬Ibn‫ه‬Sina.‫ه‬Această‫ه‬distincție‫ه‬între‫ه‬esență‫ه‬și‫ه‬existență‫ه‬a‫ه‬lui‫ه‬Ibn‫ه‬Sina,‫ه‬aceasta‫ه‬

49
Ibid.
50
Amélie-Marie Goichon, La distinction de l’essence et de l’existence d’après Ibn Sînâ, Paris,
Desclée‫ه‬de‫ه‬Brouwer,‫ه‬1937,‫ه‬p.‫ه‬36.
51
Amélie-Marie Goichon, La distinction de l’essence et de l’existence d’après Ibn Sînâ, Paris,
Desclée‫ه‬de‫ه‬Brouwer,‫ه‬1937,‫ه‬p.‫ه‬42.
24
este prea bine ceea pe ce Lacan s-a‫ه‬sprijinit‫ه‬în‫ه‬învățământul‫ه‬său.‫ه‬În‫„ه‬Metafizica‫ه‬
lui Shifa”‫ه‬el‫ه‬a‫ه‬găsit‫ه‬din‫ه‬ce‫ه‬anume‫ه‬să‫ه‬conceapă‫ه‬subiectul‫ه‬psihanalizei.
„Existența‫ه‬precedă‫ه‬esența”‫ه‬al‫ه‬lui‫ه‬Sartre‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬decât‫ه‬o‫ه‬altă‫ه‬versiune‫ه‬a‫ه‬tezei‫ه‬lui‫ه‬
Ibn‫ه‬Sina.‫ه‬Cu‫ه‬reculul,‫ه‬sfârșim‫ه‬de‫ه‬asemenea‫ه‬prin‫ه‬a‫ه‬constata‫ه‬faptul‫ه‬că‫ه‬Heidegger,‫ه‬
el de asemenea, s-a‫ه‬sprijinit‫ه‬mult‫ه‬pe‫„ه‬Metafizica‫ه‬lui‫ه‬Shifa”.‫ه‬Sursa‫ه‬comună‫ه‬la‫ه‬
Heidegger,‫ه‬la‫ه‬Sartre‫ه‬și‫ه‬la‫ه‬Lacan,‫ه‬aceasta‫ه‬este‫ه‬Ibn‫ه‬Sina‫ه‬și‫ه‬a‫ه‬sa‫„ه‬Metafizică‫ه‬a‫ه‬lui‫ه‬
Shifa”.
„Returul‫ه‬la‫ه‬Freud”‫ه‬al‫ه‬lui‫ه‬Lacan‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬absolut‫ه‬deloc‫ه‬un‫ه‬retur‫ه‬la‫ه‬Freud.‫ه‬Eu‫ه‬cred‫ه‬
că‫ه‬acest‫ه‬slogan‫ه‬a‫ه‬acoperit‫ه‬ceea‫ه‬despre‫ه‬ce‫ه‬este‫ه‬vorba‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬veritabil.‫ه‬Teza‫ه‬lui‫ه‬
Lacan, teza‫ه‬scandaloasă,‫ه‬cum‫ه‬că‫ه‬subiectul‫ه‬este‫ه‬divizat,‫ه‬este‫ه‬în‫ه‬fapt‫ه‬o‫ه‬teză‫ه‬a‫ه‬lui‫ه‬
Ibn Rushd. Tocmai‫ه‬pe‫ه‬acolo‫ه‬Lacan‫ه‬va‫ه‬ajunge‫ه‬să recunoască‫ه‬faptul‫ه‬că‫ه‬subiectul‫ه‬
nu‫ ه‬este‫ه‬decât‫ ه‬diviziune,‫ه‬că‫ ه‬el‫ ه‬nu‫ ه‬se‫ ه‬constituie‫ ه‬în‫ ه‬mod‫ ه‬primordial‫ه‬decât‫ ه‬ca‫ ه‬și‫ه‬
divizat.‫ه‬Repunerea‫ه‬în‫ه‬chestiune‫ه‬a‫ه‬eului‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬agent‫ه‬al‫ه‬unității‫ه‬psihice,‫ه‬Lacan‫ه‬a‫ه‬
împrumutat-o‫ه‬la‫ه‬Ibn‫ه‬Rushd.‫„ه‬Este‫ه‬el‫ه‬cel‫ه‬care‫ه‬poartă‫ه‬lovitura‫ه‬acestei‫ه‬prime‫ه‬răni‫ه‬
narcisice‫ ه‬făcută‫ ه‬omenirii.”52 În‫ ه‬această‫ ه‬privință,‫ ه‬putem‫ ه‬spune‫ ه‬concepția‫ه‬
subiectului‫ه‬la‫ه‬Lacan‫ه‬are‫ه‬două‫ه‬referințe‫ه‬esențiale,‫ه‬Ibn‫ه‬Sina‫ه‬pentru‫ه‬lipsa‫ه‬de‫ه‬ființă‫ه‬
și‫ه‬Ibn‫ه‬Rushd‫ه‬pentru‫ه‬diviziunea‫ه‬subiectului.‫ه‬Atunci‫ه‬când‫ه‬Lacan‫ه‬formulează‫„ه‬asta‫ه‬
gândește”,‫ه‬el‫ه‬nu‫ه‬face‫ه‬decât‫ه‬să‫ه‬reia‫ه‬teza‫ه‬lui‫ه‬Ibn‫ه‬Rushd.‫ه‬Într-adevăr‫ه‬pentru‫ه‬Ibn‫ه‬
Rushd‫ه‬subiectul‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬stăpân‫ه‬al‫ه‬propriei‫ه‬sale‫ه‬gândiri,‫ه‬există‫ه‬ceva‫ه‬altul‫ه‬care‫ه‬îl‫ه‬
face‫ه‬să‫ه‬gândească.‫ه‬După‫ه‬el‫ه‬aceasta‫ه‬este‫ه‬intelectul‫ه‬unic‫ه‬și‫ه‬separat,‫ه‬comun‫ه‬tuturor‫ه‬
oamenilor‫ه‬cel‫ه‬care‫ه‬gândește‫ه‬în‫ه‬mine‫ه‬atunci‫ه‬când‫ه‬eu‫ه‬gândesc,‫ه‬altfel‫ه‬spus,‫„ه‬asta‫ه‬
gândește‫ه‬în‫ه‬mine.”
Dacă‫ه‬există‫ه‬un‫ه‬punct‫ه‬absolut‫ه‬decisiv,‫ه‬în‫ه‬teza‫ه‬lui‫ه‬Ibn‫ه‬Rushd aceasta este prea
bine‫ ه‬diviziunea‫ ه‬subiectului‫ ه‬între‫ ه‬intelect‫ ه‬agent‫ ه‬și‫ ه‬intelect‫ ه‬material.‫ ه‬Iată‫ ه‬de‫ه‬
exemplu‫ ه‬ceea‫ ه‬ce‫ ه‬el‫ ه‬poate‫ ه‬scrie‫ ه‬în‫ ه‬comentariul‫ ه‬său‫ ه‬despre‫„ ه‬De‫ ه‬anima”‫ ه‬al‫ ه‬lui‫ه‬
Aristotel: „Tu‫ه‬trebuie‫ه‬să‫ه‬știi‫ه‬că‫ه‬raportul‫ه‬intelectului‫ه‬agent‫ه‬la‫ه‬acest‫ه‬intelect‫ه‬este
ca‫ه‬și‫ه‬raportul‫ه‬luminii‫ه‬la‫ه‬diafan‫ه‬și‫ه‬că‫ه‬raportul‫ه‬formelor‫ه‬materiale‫ه‬la‫ه‬acest‫ه‬intelect‫ه‬
este‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬cel‫ه‬al‫ه‬culorii‫ه‬diafanului.‫ه‬În‫ه‬același‫ه‬mod,‫ه‬într-adevăr,‫ه‬în‫ه‬care‫ه‬lumina‫ه‬
este‫ه‬perfecțiunea‫ه‬materialului.‫ه‬Și‫ه‬în‫ه‬același‫ه‬mod‫ه‬în‫ه‬care‫ه‬diafanul‫ه‬nu este mutat
prin culoare,‫ه‬nu‫ه‬revede‫ه‬prin‫ه‬inteligibilii‫ه‬care‫ه‬sunt‫ه‬aici‫ه‬jos‫ه‬decât‫ه‬în‫ه‬calitatea‫ه‬în‫ه‬
care‫ه‬el‫ه‬este‫ه‬perfect‫ه‬prin‫ه‬acest‫ه‬intelect‫ه‬și‫ه‬care‫ه‬el‫ه‬este‫ه‬iluminat‫ه‬de‫ه‬el.‫ه‬Și‫ه‬în‫ه‬același‫ه‬
mod‫ه‬în‫ه‬care‫ه‬lumina‫ه‬face‫ه‬să‫ه‬treacă‫ه‬culoarea‫ه‬de‫ه‬la‫ه‬potență‫ه‬la‫ه‬act‫ه‬pentru‫ه‬ca‫ه‬ea‫ه‬să‫ه‬
poată‫ه‬să‫ه‬pună‫ه‬în‫ه‬mișcare‫ه‬diafanul,‫ه‬în‫ه‬același‫ه‬mod‫ه‬intelectul‫ه‬agent‫ه‬face‫ه‬să‫ه‬treacă‫ه‬
la‫ ه‬act‫„ ه‬intențiile”‫ ه‬inteligibile‫ ه‬în‫ ه‬potență‫ ه‬pentru‫ ه‬ca‫ ه‬intelectul‫ ه‬material‫ ه‬să‫ ه‬le‫ه‬

52
Jean- Baptiste Brenet, Averroès l’inquiétant, Paris, Les belles lettres, 2015, p. 11.
25
primească. Iată‫ه‬cum‫ه‬anume‫ه‬trebuie‫ه‬înțeles‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬sunt‫ه‬intelectul‫ه‬material‫ه‬și‫ه‬
intelectul‫ ه‬agent.”53 Așa‫ ه‬cum‫ ه‬diafanul‫ ه‬care‫ ه‬nu‫ ه‬vede,‫ ه‬care‫ ه‬nu‫ ه‬este‫ ه‬decât‫ ه‬un‫ه‬
receptor,‫ه‬în‫ه‬același‫ه‬mod‫ه‬omul‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬asta‫ه‬însăși‫ه‬care‫ه‬gândește,‫ه‬ci‫ه‬asta‫ه‬gândește‫ه‬
în‫ه‬el.
Trebuie știut că‫ه‬această‫ه‬teză‫ه‬a‫ه‬diviziunii‫ه‬subiectului‫ه‬inaugurată‫ه‬de‫ه‬Ibn‫ه‬Rushd,
aceasta‫ ه‬este‫ ه‬tocmai‫ ه‬teza‫ ه‬pe‫ ه‬care‫ ه‬se‫ ه‬fondează‫ ه‬învățământul‫ ه‬lui‫ ه‬Lacan.‫ ه‬Ea‫ ه‬va‫ه‬
marca‫ه‬de‫ه‬manieră‫ه‬iremediabilă‫ه‬concepția‫ه‬sa‫ه‬a‫ه‬subiectului.‫ه‬Este‫ه‬tocmai‫ه‬pentru‫ه‬
ce, pentru el „cel‫ه‬care‫ه‬este‫ه‬din‫ه‬natura‫ه‬însăși‫ه‬a‫ه‬subiectului‫ه‬uman,‫ه‬dacă‫ه‬el‫ه‬nu‫ه‬mai‫ه‬
este un subiect divizat,‫ ه‬el‫ ه‬este‫ ه‬nebun.”54 Tot‫ ه‬ca‫ ه‬și‫ ه‬Ibn‫ ه‬Rushd,‫ ه‬ceea‫ ه‬ce‫ ه‬el‫ه‬
consideră‫ ه‬ca‫ ه‬și‫ ه‬fiind‫ ه‬fundamentul‫ ه‬subiectului,‫ ه‬aceasta‫ ه‬este‫ ه‬diviziunea‫ ه‬și‫ ه‬nu‫ه‬
identitatea.‫ ه‬Este‫ ه‬în‫ ه‬mod‫ ه‬veritabil‫ ه‬punctul‫ ه‬de‫ ه‬sprijin‫ ه‬al‫ ه‬lui‫ ه‬Lacan.‫ ه‬Diviziunea‫ه‬
subiectului‫ ه‬este‫ ه‬conceptul‫ ه‬fundamental‫ ه‬care‫ ه‬îl va conduce la a trece de la
psihiatrie‫ ه‬la‫ ه‬psihanaliză.‫ ه‬Aceasta‫ ه‬este‫ ه‬teza‫ ه‬care‫ ه‬va‫ ه‬influența‫ ه‬întregul‫ ه‬său‫ه‬
învățământ.‫ه‬Aceasta‫ه‬este‫ه‬calea‫ه‬pe‫ه‬care‫ه‬el‫ه‬o‫ه‬va‫ه‬lua‫ه‬și‫ه‬nu‫ه‬o‫ه‬va‫ه‬mai‫ه‬părăsi.
În‫ ه‬geneza‫ ه‬subiectului‫ ه‬modern,‫ ه‬Ibn‫ ه‬Rushd ocupă‫ ه‬un‫ ه‬loc‫ ه‬central,‫ ه‬căci‫ ه‬tocmai‫ه‬
contra acestei teze, „asta‫ه‬gândește‫ه‬în‫ه‬mine”, s-a‫ه‬dezvoltat‫ه‬concepția‫ه‬omului‫ه‬ca‫ه‬
și‫ه‬agent‫ه‬al‫ه‬gândirii‫ه‬sale.‫„ه‬Nu la Ibn Rushd, ci contra lui Averroes, apoi contra
averroiștilor,‫ه‬apoi‫ه‬la‫ه‬ei,‫ه‬în‫ه‬răspuns‫ه‬criticilor,‫ه‬mai presus de toate, s-a elaborat
problematica‫ ه‬omului‫ ه‬ca‫ ه‬și‫ ه‬subiect‫ ه‬agent‫ ه‬al‫ ه‬gândirii.”55 Istoria subiectului
modern‫ه‬este‫ه‬așadar‫ه‬fondată‫ه‬pe‫ه‬respingerea‫ه‬tezei‫ه‬lui‫ه‬Ibn‫ه‬Rushd,‫ه‬și‫ه‬este‫ه‬tocmai‫ه‬
așa‫ه‬că‫ه‬ajungem‫ه‬la‫„ه‬eu‫ه‬gândesc‫ه‬deci‫ه‬eu‫ه‬sunt”‫ه‬al‫ه‬lui‫ه‬Descartes.‫„ه‬Este‫ه‬Thomas‫ه‬cel
care,‫ ه‬primul,‫ ه‬indică‫ ه‬exigența‫ ه‬vocii‫ ه‬active‫ ه‬contra‫ ه‬transformării‫ ه‬pasive‫ ه‬la‫ ه‬care‫ه‬
Averroes‫ ه‬era‫ ه‬presupus‫ ه‬a‫ ه‬vrea‫ ه‬să‫ ه‬supună‫ ه‬fiecare‫ ه‬om‫ ه‬care‫ ه‬vorbește‫ ه‬și‫ ه‬care‫ه‬
gândește.‫ ه‬Hic‫ ه‬homo‫ ه‬intelligit.‫ ه‬Eu‫ ه‬nu‫ ه‬sunt‫ ه‬gândit.‫ ه‬Eu‫ ه‬gândesc.‫ ه‬Noi‫ ه‬gândim.‫ه‬
Astfel este credo-ul, cum nu se‫ه‬poate‫ه‬mai‫„ه‬modern”‫ه‬pentru‫ه‬că‫ه‬anti-averroist, al
lui‫ ه‬Thomas.”56 Opera‫ ه‬sa‫„ ه‬Unitatea‫ ه‬intelectului,‫ ه‬contra‫ ه‬lui‫ ه‬Averroes”,‫ ه‬se‫ه‬
deschide‫ ه‬astfel:‫„ ه‬Este‫ ه‬deja‫ ه‬ceva‫ ه‬timp‫ ه‬de‫ ه‬când‫ ه‬o‫ ه‬eroare‫ ه‬asupra‫ ه‬intelectului‫ ه‬a‫ه‬
început‫ه‬să‫ه‬se‫ه‬răspândească.‫ه‬Ea‫ه‬își‫ه‬trage‫ه‬originea‫ه‬sa‫ه‬din tezele lui Averroes, care
încearcă‫ ه‬să‫ ه‬susțină‫ ه‬că‫ ه‬intelectul‫„ ه‬...”‫ ه‬este‫ ه‬o‫ ه‬substanță‫ ه‬separată‫ ه‬de‫ ه‬corp‫ ه‬după‫ه‬
ființă,‫ه‬care‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬în‫ه‬nici‫ه‬un‫ه‬mod‫ه‬unită‫ه‬corpului‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬formă.”57 După‫ه‬Thomas‫ه‬
intelectul, prin care omul este om nu mai este la‫ه‬Averroes‫ه‬în‫ه‬om,‫ه‬el‫ه‬este‫ه‬în‫ه‬afară,‫ه‬

53
Averroès,‫ه‬L’intelligence et la pensée, Paris, Flammarion, 1998, p. 80.
54
Jacques Lacan, Les formations de l'inconscient, Paris, Seuil, 1998, p. 431.
55
Alain de Libera, Archéologie du sujet,‫ه‬La‫ه‬Double‫ه‬Révolution,‫ه‬Paris,‫ه‬Vrin,‫ه‬2014,‫ه‬p.‫ه‬245.
56
Alain de Libera, Archéologie du sujet,‫ه‬La‫ه‬Double‫ه‬Révolution,‫ه‬Paris,‫ه‬Vrin,‫ه‬2014,‫ه‬p.‫ه‬247.
57
Thomas‫ه‬d’Aquin,‫ه‬Contre Averroès, Paris, Flammarion, 1994, p. 77.
26
el‫ه‬îi‫ه‬este‫ه‬retras.‫ه‬Omul‫ه‬rushdian‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬subiectul‫ه‬agent‫ه‬al‫ه‬gândirii,‫ه‬el‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬
decât‫ه‬furnizorul‫ه‬de‫ه‬imagini‫ه‬sau‫ه‬de‫ه‬fantasme‫ه‬pentru‫ه‬intelectul‫ه‬agent.‫ه‬Constatarea‫ه‬
lui‫ه‬Thomas‫ه‬este‫ه‬clară:‫ه‬omul‫ه‬după‫ه‬Averroes‫ه‬nu‫ه‬înțelege,‫ه‬el‫ه‬nu‫ه‬gândește,‫ه‬el‫ه‬este‫ه‬
gândit.‫„ه‬Cuplajul‫ه‬intelectului‫ه‬posibil‫ه‬cu‫ه‬omul‫ه‬în‫ه‬care‫ه‬sunt‫ه‬imaginile‫ه‬ale‫ه‬căror‫ه‬
specii‫ه‬sunt‫ه‬în‫ه‬intelectul‫ه‬posibil‫ه‬este‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬cuplajul‫ه‬zidului,‫ه‬în‫ه‬care‫ه‬este‫ه‬culoarea,‫ه‬
și‫ه‬a‫ه‬vederii,‫ه‬în‫ه‬care‫ه‬este‫ه‬specia‫ه‬culorii‫ه‬sale.‫ه‬Dacă‫ه‬deci‫ه‬ar‫ه‬exista‫ه‬acest‫ه‬cuplaj,‫ه‬în‫ه‬
același mod‫ه‬în‫ه‬care‫ه‬zidul‫ه‬nu‫ه‬vede,‫ه‬însă‫ه‬culoarea‫ه‬sa‫ه‬este‫ه‬văzută,‫ه‬ar‫ه‬rezulta‫ه‬de‫ه‬
acolo‫ه‬că‫ه‬omul‫ه‬nu‫ه‬ar‫ه‬gândi,‫ه‬ci‫ه‬imaginile‫ه‬sale‫ه‬ar‫ه‬fi‫ه‬gândite‫ه‬de‫ه‬intelectul‫ه‬posibil.‫ه‬
Este‫ه‬deci‫ه‬prea‫ه‬bine‫ه‬imposibil‫ه‬să‫ه‬salvezi‫ه‬teza‫ه‬pe‫ه‬care‫ه‬acest‫ه‬om‫ه‬aici‫ه‬o‫ه‬gândește‫ه‬
dacă‫ه‬adoptăm‫ه‬poziția‫ه‬lui‫ه‬Averroes.”58
Este‫ ه‬această‫ ه‬aceeași‫ ه‬polemică‫ ه‬anti-Ibn‫ ه‬Rushd‫ ه‬cea‫ ه‬pe‫ ه‬care‫ ه‬o‫ ه‬vom‫ ه‬regăsi‫ ه‬la‫ه‬
Descartes.‫ه‬Descartes‫ه‬nu‫ه‬face,‫ه‬într-un‫ه‬anumit‫ه‬mod,‫ه‬decât‫ه‬să‫ه‬continue‫ه‬lupta lui
Thomas‫ه‬d’Aquin‫ه‬contra‫ه‬tezei‫ه‬lui‫ه‬Ibn‫ه‬Rushd.‫ه‬Trebuie‫ه‬știut,‫ه‬contra‫ه‬lui‫ه‬Ibn‫ه‬Rushd,‫هه‬
la fel ca și‫ ه‬Thomas‫ ه‬d’Aquin,‫ ه‬Descartes‫ ه‬utilizează‫ ه‬cogito-ul. Cogito-ul,
Descartes‫ه‬îl‫ه‬împrumută‫ه‬de‫ه‬la‫ه‬Sfântul‫ه‬Augustin‫ه‬și‫ه‬îl‫ه‬utilizează‫ه‬contra‫ه‬subiectului‫ه‬
rushdian‫ ه‬întru-cât‫ ه‬el‫ ه‬stipulează‫ ه‬că‫ ه‬gândirea‫ ه‬aparține‫ ه‬subiectului.‫ ه‬Tocmai‫ ه‬în‫ه‬
acest mod s-a elaborat subiectul modern‫ه‬în‫ه‬filosofie,‫ه‬subiectul‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬agent‫ه‬al‫ه‬
gândirii‫ه‬sale.‫„ه‬Ceea‫ه‬ce‫(ه‬...)‫ه‬definește‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬intrinsec‫ه‬modernitatea,‫ه‬aceasta‫ه‬este‫ه‬
fără‫ ه‬îndoială maniera‫ ه‬în‫ ه‬care‫ ه‬ființa‫ ه‬umană‫ ه‬se‫ ه‬găsește‫ ه‬acolo‫ ه‬concepută‫ ه‬și‫ه‬
afirmată‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬sursa‫ه‬reprezentărilor‫ه‬sale‫ه‬și‫ه‬a‫ه‬actelor sale,‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬fondamentul lor
sau‫ه‬încă‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬autorul‫ه‬lor.”59
Putem‫ه‬spune‫ه‬că‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬comportă‫ه‬cogito-ul‫ه‬lui‫ه‬Descartes‫ه‬este‫ه‬înainte‫ه‬de‫ه‬toate‫ه‬
suprimarea‫ ه‬diviziunii‫ ه‬subiectului.‫ ه‬Cartezianismul,‫ ه‬aceasta‫ ه‬este‫ ه‬o‫ ه‬reacție‫ ه‬la‫ه‬
diviziunea subiectului, aceasta este o luptă,‫ ه‬un‫ ه‬război‫ ه‬contra‫ ه‬teoriei‫ ه‬lui‫ ه‬Ibn‫ه‬
Rushd.‫ه‬Argumentul‫ه‬pilotului‫ه‬și‫ه‬navei‫ه‬este‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬esențial‫ه‬utilizat‫ه‬contra‫ه‬tezei‫ه‬
rushdiene:‫„ه‬Natura‫ه‬mă‫ه‬învață‫ه‬de‫ه‬asemenea, prin aceste sentimente de durere,
foame,‫ه‬sete,‫ه‬etc.,‫ه‬că‫ه‬eu‫ه‬nu‫ه‬sunt‫ه‬doar‫ه‬lojat‫ه‬în‫ه‬corpul‫ه‬meu,‫ه‬astfel‫ه‬ca‫ه‬un‫ه‬pilot‫ه‬în‫ه‬
nava‫ه‬sa,‫ه‬ci,‫ه‬în‫ه‬afară‫ه‬de‫ه‬aceasta,‫ه‬că‫ه‬eu‫ه‬îi‫ه‬sunt‫ه‬unit‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬foarte‫ه‬strâns,‫ه‬și‫ه‬într-
atât‫ ه‬de‫ ه‬confundat‫ ه‬și‫ ه‬amestecat‫ ه‬încât‫ ه‬eu‫ ه‬compun‫ ه‬ca‫ ه‬și‫ ه‬un‫ ه‬singur‫ ه‬tot‫ ه‬cu‫ ه‬el.”60
Argumentul‫ه‬pilotului‫ه‬și‫ه‬al‫ه‬navei‫ه‬este‫ه‬un‫ه‬clasic,‫ه‬îl‫ه‬găsim‫ه‬deja‫ه‬la‫ه‬Ibn‫ه‬Rushd:‫„ه‬Pe‫ه‬
acolo, Alexandru‫ ه‬infirmă‫( ه‬teza)‫ ه‬afirmând‫ ه‬că‫ ه‬printre‫ ه‬perfecțiunile‫ ه‬prime‫ ه‬ale‫ه‬
sufletului‫ه‬există‫ه‬o‫ه‬perfecțiune‫ه‬separată,‫ه‬așa‫ه‬cum‫ه‬o‫ه‬spunem‫ه‬despre‫ه‬pilot‫ه‬și‫ه‬despre‫ه‬

58
Thomas‫ه‬d’Aquin,‫ه‬Contre‫ه‬Averroès,‫ه‬Flammarion,‫ه‬Paris,‫ه‬1994,‫ه‬p.‫ه‬141.
59
Alin‫ه‬Renault,‫ه‬L’individu.‫ه‬Réflexion‫ه‬sur‫ه‬la‫ه‬philosophie du sujet, Paris, Hatier, 1998, p. 6.
60
René‫ه‬Descartes,‫ه‬Méditations‫ه‬métaphysiques,‫ه‬méditation‫ه‬sixième,‫ه‬Paris,‫ه‬Flammarion,‫ه‬1992,‫ه‬
p. 193.
27
navă,...”61 O regăsim‫ ه‬de‫ ه‬asemenea‫ ه‬la‫ ه‬Thomas‫ ه‬d’Aquin‫ ه‬contra‫ ه‬Ibn‫ ه‬Rushd:‫ه‬
„Așadar,‫ه‬odată‫ه‬stabilit‫ه‬că‫ه‬sufletul‫ه‬este‫ه‬caracterizat‫ه‬prin‫ه‬activitatea‫ه‬vegetativă,‫ه‬
senzitivă,‫ه‬intelectivă‫ه‬și‫ه‬prin‫ه‬mișcare,‫ه‬el‫ه‬întreprinde‫ه‬să‫ه‬arate‫ه‬că,‫ه‬în‫ه‬toate‫ه‬aceste‫ه‬
părți,‫ه‬sufletul‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬unit‫ه‬corpului‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬pilotul‫ه‬navei,‫ه‬ci‫ه‬ca‫ه‬o‫ه‬formă.”62
Ceea‫ه‬ce‫ه‬este‫ه‬mai‫ه‬uimitor,‫ه‬este‫ه‬că,‫ه‬pe‫ه‬de‫ه‬altă‫ه‬parte,‫ه‬Descartes,‫ه‬vu riscul de a se
contrazice,‫ ه‬reia‫ ه‬argumentul‫„ ه‬omului‫ ه‬zburător”63 al lui Ibn Sina pentru a se
opune‫ه‬lui‫ه‬Ibn‫ه‬Rushd.‫ه‬Această‫ه‬ficțiune‫ه‬care‫ه‬servește,‫ه‬la‫ه‬început,‫ه‬lui‫ه‬Ibn‫ه‬Sina‫ه‬la‫ه‬
a‫ ه‬arăta‫ ه‬existența‫ ه‬sufletului‫ ه‬ca‫ ه‬și‫ ه‬separată‫ ه‬de‫ ه‬corp,‫ ه‬Descartes‫ ه‬o‫ ه‬reia‫ ه‬ca‫ ه‬și‫ه‬
argument‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬combate‫ه‬partizanii‫ه‬tezei‫ه‬rushdiene:‫ه‬Iată‫ه‬această‫ه‬ficțiune,‫ه‬să‫ه‬
presupunem, spune Ibn Sina,‫„ه‬că‫ه‬unul‫ه‬dintre‫ه‬noi‫ه‬ar‫ه‬creat‫ه‬dintr-o‫ه‬dată‫ه‬și‫ه‬creat
perfect.‫ه‬Însă‫ه‬ochii‫ه‬săi‫ه‬sunt‫ه‬voalați‫ه‬și‫ه‬nu‫ه‬pot‫ه‬vedea‫ه‬lucrurile‫ه‬exterioare.‫ه‬El‫ه‬a‫ه‬fost‫ه‬
creat‫ ه‬în‫ ه‬aer,‫( ه‬sau‫ ه‬mai‫ ه‬degrabă)‫ ه‬în‫ ه‬vid‫ ه‬astfel‫ ه‬încât‫ ه‬să‫ ه‬nu-l‫ ه‬rănească‫ ه‬rezistența‫ه‬
aerului pe care el ar putea-o‫ ه‬simți.‫ ه‬Membrele‫ ه‬sale‫ ه‬sunt‫ ه‬separate,‫ ه‬deci‫ ه‬nu‫ ه‬se‫ه‬
întâlnesc‫ه‬și‫ه‬nici‫ه‬nu‫ه‬se‫ه‬ating.‫ه‬Apoi‫ه‬el‫ه‬reflectează‫ه‬și‫ه‬se‫ه‬întreabă‫ه‬dacă‫ه‬propria‫ه‬sa‫ه‬
existența‫ه‬este‫ه‬dovedită.‫ه‬Fără‫ه‬să‫ه‬aibă‫ه‬nici‫ه‬o‫ه‬îndoială,‫ه‬el‫ه‬ar‫ه‬afirma‫ه‬că‫ه‬el‫ه‬există;‫ه‬în‫ه‬
ciuda‫ه‬a‫ه‬aceasta‫ه‬el‫ه‬nu‫ه‬ar‫ه‬dovedi‫ه‬mâinile‫ه‬sale,‫ه‬nici‫ه‬picioarele‫ه‬sale,‫ه‬nici‫ه‬intimitatea‫ه‬
intestinelor sale,‫ه‬nici‫ه‬o‫ه‬inimă,‫ه‬nici‫ه‬un‫ه‬creier,‫ه‬nici‫ه‬orice‫ه‬lucru‫ه‬exterior,‫ه‬însă‫ه‬el‫ه‬ar‫ه‬
afirma‫ه‬că‫ه‬el‫ه‬există,‫ه‬fără‫ه‬a‫ه‬stabili‫ه‬că‫ه‬există‫ه‬o‫ه‬lungime,‫ه‬o‫ه‬lățime,‫ه‬o‫ه‬adâncime (...)
EL‫ه‬ar‫ه‬ignora‫ه‬existența‫ه‬tuturor‫ه‬membrelor‫ه‬sale,‫ه‬însă‫ه‬ar‫ه‬ști‫ه‬că‫ه‬existența‫„ه‬eului”‫ه‬
său,‫ه‬a‫ه‬sa‫„ه‬anniya”‫(ه‬intenție),‫ه‬este‫ه‬ceva.”64 Acest‫ه‬argument‫ه‬al‫„ه‬omului‫ه‬zburător”‫ه‬
Descartes‫ه‬îl‫ه‬reia‫ه‬și-l‫ه‬utilizează‫ه‬contra‫ه‬lui‫ه‬Ibn‫ه‬Rushd.‫„ه‬...,‫ه‬și‫ه‬văzând‫ه‬că‫ه‬eu‫ه‬puteam‫ه‬
să‫ه‬disimulez‫ه‬că‫ه‬eu‫ه‬nu‫ه‬aveam‫ه‬nici‫ه‬un‫ه‬corp,‫ه‬și‫ه‬că‫ه‬nu‫ه‬exista‫ه‬nici‫ه‬o‫ه‬lume‫ه‬și‫ه‬nici‫ه‬un‫ه‬
loc‫ه‬în‫ه‬care‫ه‬eu‫ه‬să‫ه‬fi‫ه‬fost;‫ه‬însă‫ه‬că‫ه‬eu‫ه‬nu‫ه‬puteam‫ه‬disimula‫ه‬pentru‫ه‬aceasta‫ه‬că‫ه‬eu‫ه‬nu‫ه‬
eram‫ه‬deloc;‫ه‬și‫ه‬că‫ه‬din‫ه‬contră,‫ه‬din‫ه‬aceasta‫ه‬însăși‫ه‬că‫ه‬eu‫ه‬gândeam‫ه‬la‫ه‬pune‫ه‬la‫ه‬îndoială‫ه‬
adevărul‫ه‬celorlalte‫ه‬lucruri,‫ه‬urma‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬foarte‫ه‬evident‫ه‬și‫ه‬foarte‫ه‬cert‫ه‬că‫ه‬eu‫ه‬eram;‫ه‬
în‫ه‬loc‫ه‬ca,‫ه‬dacă‫ه‬eu‫ه‬aș‫ه‬fi‫ه‬încetat‫ه‬doar să‫ه‬gândesc,‫ه‬chiar‫ه‬dacă‫ه‬tot‫ه‬restul‫ه‬a‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬
imaginasem‫ه‬ar‫ه‬fi‫ه‬fost‫ه‬adevărat, eu‫ه‬nu‫ه‬aveam‫ه‬nici‫ه‬un‫ه‬motiv‫ه‬să‫ه‬cred‫ه‬că‫ه‬eu‫ه‬aș‫ه‬fi‫ه‬
fost;‫ه‬eu‫ه‬am‫ه‬cunoscut‫ه‬de‫ه‬acolo‫ه‬că‫ه‬eu‫ه‬eram‫ه‬o‫ه‬substanță‫ه‬a‫ه‬cărei‫ه‬întreagă‫ه‬esență‫ه‬sau‫ه‬
natură‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬decât‫ه‬de‫ه‬a‫ه‬gândi,‫ه‬și‫ه‬care,‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬fi, nu are nevoie de nici un loc,

61
Averroès,‫ه‬L’intelligence‫ه‬et‫ه‬la‫ه‬pensée,‫ه‬Flammarion,‫ه‬Paris,‫ه‬1998,‫ه‬p.‫ه‬66.
62
Thomas‫ه‬d’Aquin,‫ه‬Contre Averroès, Flammarion, Paris, 1994, p. 87.
63
Etienne‫ه‬Gilson,‫ه‬Les‫ه‬sources‫ه‬gréco-arabes‫ه‬de‫ه‬l’Augustinisme‫ه‬avicennisant,‫ه‬Paris,‫ه‬Vrin,‫ه‬1981,‫ه‬
p. 41.
64
Amélie-Marie‫ه‬Goichon,‫ه‬La‫ه‬distinction‫ه‬de‫ه‬l’essence‫ه‬et‫ه‬de‫ه‬l’existence‫ه‬d’après‫ه‬Ibn‫ه‬Sînâ,‫ه‬Paris,‫ه‬
Desclée‫ه‬de‫ه‬Brouwer,‫ه‬1937,‫ه‬p.‫ه‬14.‫ه‬Etienne‫ه‬Gilson,‫ه‬Les‫ه‬sources‫ه‬gréco-arabes‫ه‬de‫ه‬l’Augustinisme‫ه‬
avicennisant, Paris, Vrin, 1981, p. 40.
28
nici‫ه‬nu‫ه‬depinde‫ه‬de‫ه‬vreun‫ه‬lucru‫ه‬material.‫ه‬Astfel‫ه‬încât‫ه‬acest‫ه‬eu,‫ه‬adică‫ه‬sufletul,‫ه‬
prin‫ه‬care‫ه‬eu‫ه‬sunt‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬eu‫ه‬sunt,‫ه‬este‫ه‬în‫ه‬întregime‫ه‬distinct‫ه‬de‫ه‬corp.”65
Ceea‫ ه‬ce‫ ه‬trebuie‫ ه‬văzut‫ ه‬în‫ ه‬mod‫ ه‬egal‫ ه‬este‫ ه‬că‫ ه‬Descartes‫ ه‬folosește‫ ه‬în‫ ه‬mod‫ ه‬exact
aceeași‫ه‬metodă‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬Al-Ghazali.‫ه‬Este‫ه‬suficient‫ه‬să‫ه‬compari‫„ه‬Al-munqidh min
al-dalal”‫ه‬cu‫„ه‬Meditațiile‫ه‬Metafizice”‫ه‬pentru‫ه‬a-ți‫ه‬da‫ه‬seama‫ه‬de‫ه‬evidență.
Mult‫ ه‬înainte‫ ه‬de‫ ه‬Descartes,‫ ه‬Al-Ghazali,‫ ه‬se‫ ه‬angajează‫ ه‬într-o‫ ه‬întreprindere‫ ه‬de‫ه‬
refondare‫ه‬a‫ه‬științei,‫ه‬deconstruiește,‫ه‬pune‫ه‬la‫ه‬îndoială,‫ه‬toate‫ه‬diferitele‫ه‬metode‫ه‬ale‫ه‬
epocii‫ه‬sale‫ه‬pretinzând‫ه‬la‫ه‬certitudine.‫ه‬El‫ه‬revine‫ه‬mai‫ه‬întâi‫ه‬asupra‫ه‬copilăriei‫ه‬sale‫ه‬
și‫ه‬a‫ه‬anilor‫ه‬săi‫ه‬de‫ه‬studii.‫ه‬El‫ه‬povestește‫ه‬că‫ه‬foarte‫ه‬tânăr,‫ه‬el‫ه‬avea‫ه‬deja‫ه‬o‫ه‬mare‫ه‬sete‫ه‬
de‫ه‬cunoaștere,‫ه‬că‫ه‬el‫ه‬a‫ه‬obținut‫ه‬în‫ه‬tinerețea‫ه‬sa‫ه‬o‫ه‬anumită‫ه‬cantitate‫ه‬de‫ه‬cunoștințe‫ه‬
pe‫ه‬care‫ه‬el‫ه‬le‫ه‬considera‫ه‬atunci‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬certe,‫ه‬însă‫ه‬că‫ه‬toate‫ه‬aceste‫ه‬cunoștințe‫ه‬pe‫ه‬care‫ه‬
el le-a‫ه‬moștenit‫ه‬în‫ه‬copilăria‫ه‬sa‫ه‬au‫ه‬sfârșit‫ه‬prin‫ه‬a‫ه‬se‫ه‬sparge.‫ه‬El‫ه‬ar‫ه‬fi‫ه‬putut‫ه‬într-
adevăr‫ه‬să‫ه‬se‫ه‬oprească‫ه‬acolo,‫ه‬și‫ه‬să‫ه‬concludă că‫ه‬spiritul‫ه‬uman‫ه‬nu‫ه‬poate‫ه‬atinge‫ه‬nici‫ه‬
o‫ ه‬certitudine.‫ ه‬Însă‫ ه‬din‫ ه‬contră,‫„ ه‬mișcat‫ ه‬de‫ ه‬o‫ ه‬forță‫ ه‬interioară”66,‫ ه‬el‫ ه‬a‫ ه‬decis‫ ه‬să‫ه‬
continue.‫ه‬Neputând‫ه‬să‫ه‬se‫ه‬satisfacă‫ه‬din‫ه‬această‫ه‬incertitudine,‫ه‬el‫ه‬decide‫ه‬să‫ه‬facă‫ه‬
tabula‫ ه‬rasa‫ ه‬de‫ ه‬trecut,‫ ه‬să‫ ه‬deconstruiască‫ ه‬totul,‫ ه‬pentru‫ ه‬a‫ ه‬reîncepe‫ ه‬totul‫ ه‬și‫ ه‬a‫ه‬
reconstrui‫ه‬știința‫ه‬pe‫ه‬baze‫ه‬solide.‫„ه‬Eu‫ه‬mi-am spus atunci: tocmai‫ه‬asupra‫ه‬realității‫ه‬
lucrurilor‫ ه‬eu‫ ه‬trebuie‫ ه‬să‫ ه‬anchetez.‫ ه‬Îmi‫ ه‬era‫ ه‬deci‫ ه‬indispensabil‫ ه‬să‫ ه‬cunosc‫( ه‬mai‫ه‬
întâi)‫ه‬esența‫ه‬veritabilă‫ه‬a‫ه‬științei‫ه‬și‫ه‬atunci‫ه‬mi-a‫ه‬apărut‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬clar‫ه‬că‫ه‬știința‫ه‬certă‫ه‬
era‫ه‬cea‫ه‬al‫ه‬cărei‫ه‬obiect‫ه‬de‫ه‬cunoaștere‫ه‬se‫ه‬devoala‫ه‬fără‫ه‬a‫ه‬fi‫ه‬murdărit‫ه‬de‫ه‬îndoială‫ه‬și‫ه‬
fără‫ه‬ca‫ه‬vreo‫ه‬posibilitate‫ه‬de‫ه‬eroare‫ه‬și‫ه‬iluzie‫ه‬să‫ه‬poată‫ه‬să‫ه‬i‫ه‬se‫ه‬asocieze‫ه‬și‫ه‬fără‫ه‬ca‫ه‬
inima‫ه‬să‫ه‬poată‫ه‬să‫ه‬contemple‫ه‬o‫ه‬astfel‫ه‬de‫ه‬eventualitate.‫(ه‬...)‫ه‬Astfel eu‫ه‬am‫ه‬înțeles
că‫ه‬orice‫ه‬lucru‫(ه‬miraculos)‫ه‬pe‫ه‬care‫ه‬eu‫ه‬îl‫ه‬ignoram‫ه‬și‫ه‬despre‫ه‬care‫ه‬eu‫ه‬nu‫ه‬aveam‫ه‬nici‫ه‬
o‫ه‬cogniție‫ه‬certă‫ه‬releva‫ه‬de‫ه‬o‫ه‬știință‫ه‬puțin‫ه‬fiabilă‫ه‬și‫ه‬incertă,‫ه‬și‫ه‬orice‫ه‬știință‫ه‬lipsită‫ه‬
de‫ه‬fiabilitate‫ه‬nu‫ه‬poate‫ه‬fi‫ه‬o‫ه‬știință‫ه‬certă.”67
În‫ه‬întreprinderea‫ه‬sa‫ه‬de‫ه‬refondare‫ه‬a‫ه‬științei,‫ه‬Al-Ghazali‫ه‬începe‫ه‬mai‫ه‬întâi prin a
pune‫ ه‬la‫ ه‬îndoială‫ ه‬cunoașterile‫ ه‬ieșite‫ ه‬din‫ ه‬simțurile‫ ه‬sale.‫„ ه‬Făcând‫ ه‬apel‫ ه‬la‫ ه‬toată‫ه‬
energia mea, eu m-am‫ه‬pus‫ه‬să‫ه‬reflectez‫ه‬asupra‫ه‬lucrurilor‫ه‬percepute‫ه‬de‫ه‬simțuri‫ه‬și‫ه‬
asupra‫ه‬adevărurilor‫ه‬necesare,‫ه‬și‫ه‬dacă‫ه‬îmi‫ ه‬era‫ه‬posibil‫ه‬să‫ه‬fac‫ه‬să‫ه‬apară‫ه‬în‫ ه‬mine‫ه‬
câteva‫ ه‬îndoieli‫ ه‬cu‫ ه‬privire‫ ه‬la‫ ه‬subiectul‫ ه‬lor.‫ ه‬Îndoiala‫ ه‬persistentă‫ ه‬a‫ ه‬zdrobit‫ه‬
asigurarea‫ه‬pe‫ه‬care‫ه‬eu‫ه‬o‫ه‬aveam‫ه‬în‫ه‬lucrurile‫ه‬percepute‫ه‬de‫ه‬simțuri.‫ه‬Ea‫ه‬s-a insinuat
atât‫ه‬de‫ه‬profund‫ه‬în‫ه‬mine‫ه‬încât‫ه‬eu‫ه‬am‫ه‬sfârșit‫ه‬prin‫ه‬a-mi spune: cum‫ه‬să‫ه‬te‫ه‬încrezi‫ه‬

65
René‫ه‬Descartes,‫ه‬Discours‫ه‬de‫ه‬la‫ه‬méthode,‫ه‬Paris,‫ه‬Flammarion,‫ه‬2016,‫ه‬p.‫ه‬67.
66
Al-Ghazâlî,‫ه‬La‫ه‬délivrance‫ه‬de‫ه‬l’erreur,‫ه‬Paris,‫ه‬Albouraq,‫ه‬p.‫ه‬25.
67
Ibid.
29
în‫ه‬lucruri‫ه‬sensibile‫ه‬atunci‫ه‬când‫ه‬vederea,‫ه‬unul‫ه‬dintre‫ه‬principalele‫ه‬simțuri,‫ه‬când‫ه‬
ea‫ه‬fixează‫ه‬o‫ه‬umbră,‫ه‬o‫ه‬vede‫ه‬fixă,‫ه‬imobilă‫ه‬și‫ه‬o‫ه‬declară‫ه‬privată‫ه‬de‫ه‬mișcare?‫ه‬După‫ه‬
o‫ه‬oră‫ه‬de‫ه‬observație,‫ه‬vederea‫ه‬realizează‫ه‬mobilitatea‫ه‬acestei‫ه‬umbre‫ه‬care‫ه‬în‫ه‬fapt‫ه‬
se‫ ه‬deplasează,‫ ه‬nu‫ ه‬în‫ ه‬mod‫ ه‬instantaneu‫ ه‬nici‫ ه‬dintr-o‫ ه‬dată‫ ه‬ci‫ ه‬în‫ ه‬mod‫ ه‬progresiv,
încetișor,‫ ه‬de‫ ه‬o‫ ه‬manieră‫ ه‬în‫ ه‬care‫ ه‬ea‫ ه‬nu‫ ه‬este‫ ه‬niciodată‫ ه‬imobilă.‫ ه‬Și‫ ه‬încă,‫ ه‬ochiul
observă‫ ه‬o‫ ه‬stea‫ ه‬și‫ ه‬o‫ ه‬vede‫ ه‬atât‫ ه‬de‫ ه‬mică‫ ه‬cât‫ ه‬o‫ ه‬monedă‫ ه‬de‫ ه‬aur,‫ ه‬apoi‫ ه‬calculele‫ه‬
geometrice‫ ه‬demonstrează‫ ه‬că‫ ه‬acest‫ ه‬astru‫ ه‬este‫ ه‬în‫ ه‬fapt‫ ه‬mult‫ ه‬mai‫ ه‬mare‫ ه‬decât‫ه‬
pământul.”68
El‫ ه‬pune‫ ه‬apoi‫ ه‬la‫ ه‬îndoială‫ ه‬imaginarul,‫ ه‬iar acolo el ia drept exemplu visul.
„Sufletul‫ه‬meu‫ه‬ezită să‫ه‬răspundă‫ه‬apoi‫ه‬făcu‫ه‬recurgând‫ه‬la‫ه‬problema‫ه‬complicată‫ه‬a‫ه‬
visului,‫ه‬el‫ه‬spuse‫ه‬atunci:‫„ه‬Nu‫ه‬vezi‫ه‬tu‫ه‬că‫ه‬visul‫ه‬te‫ه‬poartă‫ه‬la‫ه‬a‫ه‬crede‫ه‬anumite‫ه‬lucruri‫ه‬
și‫ه‬a‫ه‬imagina‫ه‬anumite‫ه‬altele‫ه‬pe‫ه‬care‫ه‬tu‫ه‬le‫ه‬reții‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬sigure‫ه‬și‫ه‬ferme.‫ه‬În‫ه‬această‫ه‬
stare,‫ه‬tu‫ه‬nu‫ه‬ai‫ه‬nici‫ه‬o‫ه‬îndoială‫ه‬în‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬privește‫ه‬validitatea‫ه‬lor‫ه‬însă‫ه‬la‫ه‬trezirea‫ه‬
sa,‫ ه‬tu‫ ه‬iei‫ ه‬conștiință‫ ه‬că‫ ه‬tot‫ ه‬ceea‫ ه‬ce‫ ه‬imaginaseși‫ ه‬și‫ ه‬crezuseși‫ ه‬este‫ ه‬nefondat‫ ه‬și‫ه‬
inconsistent.”69
El‫ه‬sfârșește‫ه‬prin‫ه‬a‫ه‬face‫ه‬tabula‫ه‬rasa‫ه‬de‫ه‬tot‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬el‫ه‬însuși‫ه‬putuse‫ه‬preda:‫ه‬teologie,‫ه‬
filosofie, matematici,‫ ه‬pentru‫ ه‬a‫ ه‬regăsi‫ ه‬adevărata‫ ه‬cale‫ ه‬a‫ ه‬științei,‫ ه‬vindecarea‫ه‬
inimii,‫ه‬și‫ه‬care‫ه‬presupune‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬precis‫ه‬faptul‫ه‬ca‫ه‬să‫ه‬nu‫ه‬considerăm‫ه‬că‫ه‬această‫ه‬
cale‫ه‬esențială‫ه‬ar‫ه‬fi‫ه‬cea‫ه‬care‫ه‬procedă‫ه‬prin‫ه‬demonstrație‫ه‬sau‫ه‬argumentație,70 ci
calea‫ه‬care‫ه‬procedă‫ه‬prin‫ه‬negația, prin aneantizarea tuturor formelor de obstacole.
Este‫ه‬această‫ه‬metodă‫ه‬acolo‫ه‬cea‫ه‬pe‫ه‬care‫ه‬o‫ه‬regăsim‫ه‬la‫ه‬Descartes.‫ه‬Descartes‫ه‬se‫ه‬va‫ه‬
servi‫ه‬de‫ه‬Sfântul‫ه‬Augustin,‫ه‬de‫ه‬Toma‫ه‬de‫ه‬Aquino,‫ه‬însă‫ه‬și‫ه‬de‫ه‬Ibn‫ه‬Sina‫ه‬și‫ه‬Al-Ghazali
pentru a combate teza lui Ibn Rushd.
Iată‫ه‬veritabilul‫ه‬cadru istoric,‫ه‬în‫ه‬care‫ه‬trebuie‫ه‬resituat‫ه‬Lacan.‫ه‬Este‫ه‬tocmai‫ه‬acolo‫ه‬
unde‫ه‬trebuie‫ه‬reînscrisă‫ه‬psihanaliza‫ه‬lacaniană.‫ه‬Trebuie s-o‫ه‬reînscrii‫ه‬în‫ه‬această‫ه‬
lungă‫ه‬istorie.‫ه‬Această‫ه‬teorie‫ه‬a‫ه‬lui‫ه‬Ibn‫ه‬Rushd‫ه‬care‫ه‬a‫ه‬fost‫ه‬atât‫ه‬timp‫ه‬combătută,‫ه‬
care s-a‫ه‬vrut‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬absolut‫ه‬să‫ه‬fie‫ه‬stinsă,‫ه‬se‫ه‬regăsește‫ه‬în‫ه‬fapt‫ه‬la‫ه‬fundamentul‫ه‬
învățământului‫ ه‬lui‫ ه‬Lacan.‫ ه‬Ne-am‫ ه‬întrebat‫ ه‬mult,‫ ه‬pentru‫ ه‬ce‫ ه‬anume‫ ه‬Lacan‫ه‬
reintrodusese‫ ه‬această‫ ه‬veche‫ ه‬noțiune‫ ه‬de‫ ه‬subiect. Există‫ ه‬un‫ ه‬răspuns‫ ه‬la‫ ه‬asta,‫ه‬

68
Al-Ghazâlî,‫ه‬La‫ه‬délivrance‫ه‬de‫ه‬l’erreur,‫ه‬Paris,‫ه‬Albouraq,‫ه‬p.‫ه‬29
69
Ibid.
70
„Vindecarea‫ه‬mea”‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬rezultatul‫ه‬aranjamentului‫ه‬convenabil‫ه‬al‫ه‬unei‫ه‬demonstrații‫ه‬sau‫ه‬al‫ه‬
ordinii‫ه‬sistematice‫ه‬stabilite‫ه‬la‫ه‬un‫ه‬discurs,‫ه‬ea‫ه‬este‫ه‬datorată‫ه‬luminii‫ه‬pe‫ه‬care‫ه‬Dumnezeu‫ه‬a
proiectat-o‫ه‬în‫ه‬inima‫ه‬mea‫(ه‬...)‫ه‬Cel‫ه‬care‫ه‬consideră‫ه‬că‫ه‬descoperirea‫ه‬adevărului‫ه‬stă‫ه‬pe‫ه‬argumente‫ه‬
bine‫ه‬definite,‫ه‬limitează‫(ه‬deseori‫ه‬fără‫ه‬a‫ه‬o‫ه‬ști)‫ه‬amplitudinea‫ه‬Misericordiei‫ه‬divine.”‫ه‬Al-Ghazali,
„Eliberarea‫ه‬de‫ه‬eroare”,‫ه‬Paris,‫ه‬Albouraq,‫ه‬p.33.
30
aceasta‫ه‬este‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬precis‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬face‫ه‬retur‫ه‬la‫ه‬subiectul‫ه‬rushdian‫ه‬și a se opune
cogito-ului cartezian.
Trebuie s-o‫ه‬ști,‫ه‬cogito-ul,‫ه‬Descartes‫ه‬îl‫ه‬împrumută‫ه‬de‫ه‬la‫ه‬Sfântul‫ه‬Augustin‫ه‬și‫ه‬îl‫ه‬
utilizează‫ ه‬în‫ ه‬mod‫ ه‬esențial‫ ه‬pentru‫ ه‬a‫ ه‬combate‫ ه‬subiectul‫ ه‬rushdian.‫ ه‬Cogito-ul,
Descartes‫ ه‬și-l‫ ه‬însușește‫ ه‬pentru‫ ه‬a‫ ه‬face‫ ه‬de‫ ه‬acolo‫ ه‬antiteza‫ ه‬tezei‫ ه‬lui Ibn Rushd.
Trebuie să-l consideri,‫ه‬înainte‫ه‬de‫ه‬toate,‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬inversul‫ه‬subiectului‫ه‬rushdian,‫ه‬ca‫ه‬
și‫ه‬o‫ه‬inversiune,‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬o‫ه‬negație‫ه‬a‫ه‬diviziunii‫ه‬subiectului.‫ه‬Cogito-ul,‫ه‬Descartes‫ه‬îl‫ه‬
utilizează‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬esențial‫ه‬în‫ه‬reacție‫ه‬la‫ه‬diviziunea‫ه‬subiectului.‫„ه‬Eu‫ه‬gândesc‫ه‬deci
eu‫ه‬sunt”‫ه‬la‫ه‬Descartes‫ه‬presupune‫ه‬că‫ه‬eu‫ه‬sunt‫ه‬proprietarul‫ه‬gândurilor‫ه‬mele,‫ه‬și‫ه‬este‫ه‬
întocmai‫ ه‬aceasta‫ ه‬ceea‫ ه‬ce‫ ه‬este‫ ه‬pus‫ ه‬în‫ ه‬chestiune‫ ه‬de‫ ه‬către‫ ه‬Ibn‫ ه‬Rushd.‫ ه‬Istoria‫ه‬
subiectului‫ه‬modern,‫ه‬inițiată‫ه‬de‫ه‬Toma‫ه‬de‫ه‬Aquino,‫ه‬la‫ه‬care‫ه‬aparține‫ه‬de‫ه‬asemenea‫ه‬
cogito-ul cartezian,‫ه‬trebuie‫ه‬concepută‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬o‫ه‬luptă contra subiectului rushdian,
în‫ه‬mod‫ه‬precis‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬o‫ه‬renegare‫ه‬de‫ه‬dependența‫ه‬și‫ه‬diviziunea‫ه‬subiectului.‫ه‬Trebuie‫ه‬
să‫ه‬treci‫ه‬pe‫ه‬acolo‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬putea‫ه‬înțelege‫ه‬pentru‫ه‬ce‫ه‬anume‫ه‬Lacan‫ه‬deconstruiește‫ه‬
cogito-ul cartezian. Tocmai‫ ه‬în‫ ه‬acest context acolo devine mai inteligibil
sloganul‫ه‬lacanian‫ه‬al‫„ه‬returului‫ه‬la‫ه‬Freud”.‫„ه‬Returul‫ه‬la‫ه‬Freud”‫ه‬al‫ه‬lui‫ه‬Lacan‫ه‬este‫ه‬
înainte‫ه‬de‫ه‬toate‫ه‬un‫ه‬retur‫ه‬la‫ه‬scandalul‫ه‬teoriei‫ه‬lui‫ه‬Ibn‫ه‬Rushd.
Iată‫ ه‬pentru‫ ه‬ce‫ ه‬Jacques‫ ه‬Lacan‫ ه‬va‫ ه‬căuta‫ ه‬să‫ ه‬deconstruiască‫ ه‬cogito-ul cartezian.
Dacă‫ه‬la‫ه‬întrebarea‫„ه‬Cine‫ه‬sunt‫ه‬eu?”,‫ه‬răspunsul‫ه‬cogito-ului lui Descartes este :
Eu‫ه‬sunt‫ه‬stăpânul‫ه‬gândurilor‫ه‬mele,‫ه‬răspunsul‫ه‬lui‫ه‬Lacan,‫ه‬tot‫ه‬așa‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬Ibn‫ه‬Rushd,‫ه‬
este‫ه‬mai‫ه‬degrabă:‫ه‬eu‫ه‬sunt‫ه‬la‫ه‬locul‫ه‬sclavului.‫ه‬Toate‫ه‬elaborările‫ه‬succesive‫ه‬ale‫ه‬lui‫ه‬
Lacan asupra cestui subiect conduc la a relativiza, suveranitatea cogito-ului‫ه‬și‫ه‬
la‫ه‬a‫ه‬dezuni‫„ه‬eu‫ه‬gândesc‫ه‬deci‫ه‬eu‫ه‬sunt”.‫ه‬Este‫ه‬absolut‫ه‬clar‫ه‬pentru‫ه‬Lacan‫ه‬că‫ه‬această‫ه‬
formulă‫ه‬nu‫ه‬ține‫ه‬în‫ه‬picioare,‫ه‬în‫ه‬măsura‫ه‬în‫ه‬care‫„ه‬eu nu sunt, acolo unde eu sunt
jucăria‫ه‬gândirii‫ه‬mele”71.‫ه‬În‫ه‬toate‫ه‬reluările‫ه‬pe‫ه‬care‫ه‬el‫ه‬le‫ه‬va‫ه‬face‫ه‬ale‫ه‬cogito-ului,
Lacan‫ ه‬întotdeauna‫ ه‬se‫ ه‬va‫ ه‬forța‫ ه‬întocmai‫ ه‬de‫ ه‬a‫ ه‬dezuni‫ ه‬eu‫ ه‬gândesc‫ ه‬de‫ ه‬eu‫ ه‬sunt,‫ه‬
considerând‫ه‬că‫ه‬aceasta‫ه‬este‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬implică‫ه‬experiența‫ه‬clinică.‫ه‬Iată‫ه‬de‫ه‬ce‫ه‬el‫ه‬va‫ه‬
scrie‫ ه‬mai‫ ه‬degrabă,‫„ ه‬Eu‫ ه‬gândesc:‫„ ه‬Deci‫ ه‬eu‫ ه‬sunt.”72 El‫ ه‬va‫ ه‬pune‫ ه‬acolo‫ ه‬altă‫ه‬
punctuație,‫ه‬în‫ه‬acest‫ه‬mod,‫ه‬el‫ه‬va‫ه‬putea‫ه‬relativiza‫ه‬legătura‫ه‬între‫„ه‬eu‫ه‬gândesc‫ه‬deci‫ه‬
eu sunt”‫ه‬și‫ه‬instaura‫ه‬la‫ه‬locul‫ه‬acestei‫ه‬legături‫ه‬de‫ه‬adecvare‫ه‬și‫ه‬identitate,‫ه‬o‫ه‬tăietură.‫ه‬
Ceea‫ه‬ce‫ه‬Lacan‫ه‬va‫ه‬împlini‫ه‬aceasta‫ه‬este‫ه‬în fapt distrugerea cogito-ului.‫ه‬Această‫ه‬
demolare‫ه‬are‫ه‬drept‫ه‬scop,‫ه‬înainte‫ه‬de‫ه‬toate,‫ه‬de‫ه‬a‫ه‬reinstaura‫ه‬diviziunea‫ه‬subiectului.

71
Jacques‫ه‬Lacan,‫ه‬Ecrits‫ه‬I,‫ه‬L’instance‫ه‬de‫ه‬la‫ه‬lettre‫ه‬dans‫ه‬l’inconscient,‫ه‬Paris,‫ه‬Seuil,‫ه‬1966,‫ه‬p.‫ه‬515.
72
Jacques‫ه‬Lacan,‫ه‬Ecrits‫ه‬II,‫ه‬La‫ه‬science‫ه‬et‫ه‬la‫ه‬vérité,‫ه‬Paris,‫ه‬Seuil,‫ه‬1966,‫ه‬p.‫ه‬345.
31
Tocmai‫ ه‬pentru‫ ه‬că‫ ه‬subiectul‫ ه‬cartezian‫ ه‬este‫ ه‬inversiunea‫ ه‬subiectului‫ ه‬rushdian,‫ه‬
Lacan va face inversiunea subiectului cartezian. Tocmai astfel‫ه‬învățământul‫ه‬lui‫ه‬
Lacan‫ ه‬trebuie‫ ه‬închipuit,‫ ه‬înainte‫ ه‬de‫ ه‬toate,‫ ه‬ca‫ ه‬și‫ ه‬o‫ ه‬inversiune‫ ه‬a‫ ه‬inversiunii‫ه‬
carteziene.
În‫ه‬realitate,‫ه‬prin‫ه‬returul‫ه‬la‫ه‬Freud‫ه‬al‫ه‬lui‫ه‬Lacan,‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬decât‫ه‬inspirația‫ه‬inaugurală‫ه‬
a‫ه‬lui‫ه‬Ibn‫ه‬Rushd‫ه‬cea‫ه‬care‫ه‬în‫ه‬fapt‫ه‬continuă‫ه‬să‫ه‬fie‫ه‬urmărită.‫ه‬Lacan‫ه‬nua‫ه‬făcut‫ه‬decât‫ه‬
să‫ه‬reintroducă,‫ه‬în‫ه‬psihanaliză,‫ه‬polemicile‫ه‬averroiste‫ه‬și‫ه‬anti-averroiste. Pe fondul
acestor‫ه‬polemici‫ه‬putem‫ه‬pune‫ه‬puțin‫ه‬mai‫ه‬multă‫ه‬lumină‫ه‬asupra‫ه‬învățământului‫ه‬lui‫ه‬
Lacan.‫ ه‬Aceasta‫ ه‬este‫ ه‬încă‫ ه‬ecoul‫ ه‬acestor‫ ه‬polemici‫ ه‬ceea‫ ه‬ce‫ ه‬rezonează‫ ه‬în‫ه‬
învățământul‫ه‬său.‫ه‬Aceste‫ه‬polemici‫ه‬durează‫ه‬încă,‫ه‬ele‫ه‬sunt‫ه‬mereu‫ه‬de‫ه‬actualitate.‫ه‬
Teza‫ه‬lui‫ه‬Ibn‫ه‬Rushd‫ه‬acompaniază‫ه‬și‫ه‬caracterizează‫ه‬încă‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬face‫ه‬psihanaliza‫ه‬
de‫ه‬azi.‫ه‬Este‫ه‬tocmai‫ه‬pentru‫ه‬ce‫ه‬el‫ه‬este‫ه‬încă‫ه‬contemporanul‫ه‬nostru.
Punctul‫ه‬de‫ه‬plecare‫ه‬al‫ه‬lui‫ه‬Lacan‫ه‬în‫ه‬psihanaliză‫ه‬este‫ه‬înainte‫ه‬de‫ه‬toate‫ه‬marcat‫ه‬de‫ه‬
faptul‫ ه‬că‫ ه‬el‫ ه‬a‫ ه‬adoptat‫ ه‬teza‫ ه‬lui‫ ه‬Ibn‫ ه‬Rushd și‫ ه‬a‫ ه‬lui‫ ه‬Ibn‫ ه‬Sina‫ ه‬contra‫ ه‬ortodoxiei‫ه‬
carteziene.‫ه‬Și‫ه‬tocmai‫ه‬așa‫ه‬returul‫ه‬la‫ه‬Freud‫ه‬al‫ه‬lui‫ه‬Lacan‫ه‬s-a prezentat, printr-o
negație‫ه‬a‫ه‬cogito-ului‫ ه‬cartezian,‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬o‫ ه‬deconstrucție‫ ه‬a‫ ه‬subiectivității,‫ه‬ca‫ ه‬și‫ه‬o‫ه‬
repunere‫ه‬în‫ه‬chestiune‫ه‬a‫ه‬tuturor‫ه‬acestor‫ه‬noțiuni,‫ه‬de‫ه‬ego,‫ه‬de‫ه‬identitate,‫ه‬de‫ه‬unitate,‫ه‬
de‫ ه‬eu,‫ ه‬de‫ ه‬conștiință‫ ه‬de‫ ه‬sine.‫ ه‬Ceea‫ ه‬ce‫ ه‬face‫ ه‬particularitatea‫ ه‬învățământului‫ ه‬lui‫ه‬
Lacan,‫ه‬aceasta‫ه‬este‫ه‬întocmai‫ه‬efortul‫ه‬de‫ه‬a‫ه‬deconstrui‫ه‬toate‫ه‬aceste‫ه‬categorii care
aparțin‫ه‬tradiției‫ه‬carteziene.‫ه‬Învățământul‫ه‬lui‫ه‬Lacan‫ه‬s-a‫ه‬născut‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬o rezistență‫ه‬
la subiectul modern. Aceasta‫ه‬este‫ه‬întocmai‫ه‬o‫ه‬revoltă,‫ه‬în‫ه‬numele‫ه‬dependenței‫ه‬și‫ه‬
supunerii‫ه‬subiectului,‫ه‬contra‫ه‬conștiinței‫ه‬de‫ه‬sine,‫ه‬contra‫ه‬eului,‫ه‬contra‫ه‬identității
și‫ه‬a‫ه‬tuturor‫ه‬acestor‫ه‬valori‫ه‬de‫ه‬libertate‫ه‬și‫ه‬de‫ه‬autonomie.‫ه‬Dacă‫ه‬Lacan‫ه‬a‫ه‬preferat‫ه‬să‫ه‬
păstreze‫ه‬această‫ه‬veche‫ه‬noțiune‫ه‬de‫ه‬subiect,‫ه‬aceasta‫ه‬este‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬precis‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬
o‫ ه‬opune‫ ه‬la‫ ه‬subiectul‫ ه‬modern,‫ ه‬subiectului‫ ه‬ca‫ ه‬și‫ ه‬agent.‫ ه‬Această‫ ه‬noțiune‫ ه‬de‫ه‬
subiect, el a mers s-o‫ ه‬caute,‫ ه‬în‫ ه‬tradiția‫ ه‬islamică,‫ ه‬și‫ ه‬așa‫ ه‬el‫ ه‬a‫ ه‬putut‫ ه‬elibera‫ه‬
psihanaliza‫ه‬de‫ه‬noțiunea‫ه‬de‫ه‬eu. Aceasta este ceea ce i-a‫ه‬permis,‫ه‬între‫ه‬altele,‫ه‬să‫ه‬
se‫ ه‬opună‫ ه‬la‫„ ه‬l’ego‫ ه‬psychology”‫ه‬pentru‫ ه‬care‫ ه‬cuvântul‫ ه‬maestru‫ ه‬era‫ ه‬autonomia‫ه‬
eului.
Așadar‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬evident‫ه‬acest‫ه‬retur‫ه‬la‫ه‬Ibn‫ه‬Rushd‫ه‬și‫ه‬la‫ه‬Ibn‫ه‬Sina‫ه‬a‫ه‬fost‫ه‬prezentat‫ه‬
de‫ه‬Lacan‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬un‫ه‬retur‫ه‬la‫ه‬Freud.‫ه‬Returul‫ه‬la‫ه‬Freud‫ه‬al‫ه‬lui‫ه‬Lacan‫ه‬nu‫ه‬a‫ه‬fost‫ه‬decât‫ه‬
un‫ه‬voal,‫ه‬un‫ه‬voal‫ه‬al‫ه‬veritabilei‫ه‬referințe.‫ه‬Promovarea‫ه‬returului‫ه‬la‫ه‬Freud‫ه‬nu‫ه‬a‫ه‬fost‫ه‬
decât‫ه‬o‫ه‬mască,‫ه‬o‫ه‬deghizare,‫ه‬căci‫ه‬acest‫ه‬retur‫ه‬a‫ه‬mobilizat‫ه‬înainte‫ه‬de‫ه‬toate‫ه‬resursele‫ه‬
lui‫ه‬Ibn‫ه‬Sina‫ه‬și‫ه‬ale‫ه‬lui‫ه‬Ibn‫ه‬Rushd.‫ه‬Este‫ه‬prea‫ه‬bine‫ه‬de‫ه‬tezele‫ه‬lor‫ه‬faptul‫ه‬că‫ه‬Lacan‫ه‬s-
a‫ ه‬împroprietărit‫ ه‬pentru‫ ه‬a‫ ه‬defini‫ ه‬subiectul‫ ه‬psihanalizei.‫ ه‬Dacă‫ ه‬o‫ ه‬vrem‫ ه‬să‫ه‬

32
înțelegem‫ه‬Lacan,‫ه‬trebuie‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬evident‫ه‬să‫ه‬citim‫ه‬Freud,‫ه‬însă‫ه‬nu‫ه‬trebuie mai
presus‫ ه‬de‫ ه‬toate‫ ه‬să‫ ه‬uităm,‫ ه‬Ibn‫ ه‬Sina‫ ه‬și‫ ه‬Ibn‫ ه‬Rushd.‫ ه‬Dacă‫ ه‬ne‫ ه‬limităm‫ ه‬la‫ه‬
învățământul‫ه‬lui‫ه‬Freud,‫ه‬nu‫ه‬putem‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬veritabil‫ه‬să‫ه‬înțelegem.‫ه‬Învățământul‫ه‬
lui‫ه‬Lacan‫ه‬devine‫ه‬mult‫ه‬mai‫ه‬clar,‫ه‬situat‫ه‬într-o‫ه‬istorie‫ه‬mai‫ه‬lungă.

Capitolul 4. Experiența analitică

Supunerea‫ ه‬Lacan‫ ه‬nu‫ ه‬o‫ ه‬tratează‫ ه‬ca‫ ه‬pe‫ ه‬o‫ ه‬deficiență,‫ ه‬din‫ ه‬contră,‫ ه‬el‫ ه‬definește‫ه‬
subiectul‫ ه‬prin‫ ه‬supunere.‫ ه‬Ceea‫ ه‬ce‫ ه‬pune‫ ه‬problemă‫ ه‬pentru‫ ه‬el este‫ ه‬mai‫ ه‬degrabă‫ه‬
libertatea. Nebunia,‫ه‬cum‫ه‬anume‫ه‬este‫ه‬ea‫ه‬definită‫ه‬de‫ه‬Lacan?‫ه‬Ca‫ه‬și‫ه‬un‫ه‬delir‫ه‬de‫ه‬
libertate.‫ه‬Pentru‫ه‬el‫„ه‬oamenii‫ه‬liberi,‫ه‬adevărații,‫ه‬sunt‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬precis‫ه‬nebunii.”73
Nebunia este forcluziunea supunerii. Aceasta este respingerea semnificantului
primordial, semnificant față‫ ه‬de care, subiectul a ajuns „pentru‫ه‬prima‫ ه‬oară‫ ه‬în‫ه‬
poziția de‫ه‬a‫ه‬se‫ه‬supune‫ه‬acolo.”74 Pentru‫ه‬Lacan,‫ه‬credința‫ه‬în‫ه‬libertate‫ه‬este‫ه‬un‫ه‬delir.‫ه‬
De aceea diferența‫ ه‬căreia‫ ه‬Lacan‫ ه‬îi‫ ه‬acordă‫ ه‬o‫ ه‬mare‫ ه‬importanță este cea dintre
supunere și libertate. Libertatea este‫ ه‬contrariul‫ ه‬întocmai‫ ه‬al‫ ه‬supunerii, este
contrariul‫ ه‬dependenței.‫ ه‬De aceea pentru el subiectul este mereu efectul unei
cauze,‫ ه‬în‫ ه‬timp‫ ه‬ce,‫ ه‬a‫ ه‬se‫ ه‬lua‫ ه‬drept‫ ه‬cauza‫ ه‬de‫ ه‬sine este nebunia. În‫ ه‬nebunie,‫ه‬
supunerea‫ه‬este‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬forclusă,‫ه‬respinsă‫ه‬prin‫ه‬credința‫ه‬în‫ه‬libertate.‫ه‬Pentru‫ه‬Lacan,‫ه‬
a‫ه‬crede‫ه‬că‫ه‬ești‫ه‬liber‫ه‬este‫ه‬de ordinul delirului.
Deci nu în‫ ه‬termeni‫ ه‬de‫ ه‬deficit,‫ ه‬de‫ ه‬fragilitate,‫ ه‬de‫ ه‬tulburare,‫ ه‬sau‫ ه‬de‫ ه‬alterare‫ ه‬de‫ه‬
funcții‫ ه‬psihice, trebuie‫ ه‬concepută‫ ه‬nebunia,‫ ه‬ci‫ ه‬în‫ ه‬termeni‫ ه‬de‫ ه‬credință.‫ ه‬Este‫ه‬
credința‫ه‬în‫ه‬libertate‫ه‬cea‫ه‬care‫ه‬este‫ه‬considerată‫ه‬de‫ه‬Lacan‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬cauzalitate‫ه‬esențială‫ه‬
a nebuniei.
În‫ه‬1946,‫ه‬la‫ه‬zilele‫ه‬psihiatriei‫ه‬la‫ه‬Bonneval,‫ه‬atunci‫ه‬când‫ه‬Henri‫ه‬Ey,‫ه‬fidel‫ه‬tradiției‫ه‬
carteziene, care „face‫ه‬din‫ه‬fiecare‫ه‬individ‫ه‬autorul‫ه‬lumii‫ه‬sale”,‫ه‬este‫ه‬condus‫ه‬la‫ه‬a‫ه‬
considera‫ه‬bolile‫ه‬mentale‫ه‬ca‫ه‬și‫„ه‬insulte‫ه‬și‫ه‬împiedicări‫ه‬ale‫ه‬libertății...”75,‫ه‬Lacan‫ه‬îi‫ه‬
va‫ ه‬răspunde‫ ه‬avansând,‫ ه‬din‫ ه‬contră,‫ ه‬faptul‫ ه‬că‫ ه‬nebunia‫„ ه‬departe‫ ه‬de‫ ه‬a‫ ه‬fi‫ ه‬pentru‫ه‬
libertate‫„ ه‬o‫ ه‬insultă”,‫ ه‬ea‫ ه‬este cea‫ ه‬mai‫ ه‬fidelă‫ ه‬însoțitoare‫ ه‬a‫ ه‬sa,‫ ه‬ea‫ ه‬îi‫ ه‬urmează‫ه‬
mișcarea‫ه‬sa‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬o‫ه‬umbră.”76 Fenomenul nebuniei nu este, pentru el, separabil

73
Jacques‫ه‬Lacan,‫ه‬Tous‫ه‬Ecrits,‫ه‬Conférence‫ه‬sur‫ه‬la‫ه‬psychanalyse‫ه‬et‫ه‬la‫ه‬formation‫ه‬du‫ه‬psychiatre‫ه‬à‫ه‬
Ste‫ه‬Anna,‫ه‬version‫ه‬numérique,‫ه‬Association‫ه‬lacanienne‫ه‬internationale,‫ه‬p.‫ه‬1104.
74
Jacques Lacan, Les quatre concepts fondamentaux de la psychanalyse, Paris, Seuil, 1973, p.
307.
75
Henri‫ه‬Ey,‫ه‬cité‫ه‬par‫ه‬Lacan,‫ه‬Propos‫ه‬sur‫ه‬la‫ه‬causalité‫ه‬psychique
76
Jacques‫ه‬Lacan,‫ه‬Ecrits‫ه‬I,‫ه‬Propos‫ه‬sur‫ه‬la‫ه‬causalité‫ه‬psychique,‫ه‬Paris,‫ه‬Seuil,‫ه‬1966,‫ه‬p.‫ه‬175.
33
de libertate. Ceea‫ه‬ce‫ه‬este‫ه‬pus‫ه‬în‫ه‬chestiune este‫ه‬întocmai‫ه‬credința‫ه‬în‫ه‬libertate.‫ه‬
Este‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬el‫ه‬confirmă‫ه‬câțiva‫ه‬ani‫ه‬mai‫ه‬târziu‫ه‬în seminarul‫ه‬său‫ه‬despre‫ه‬psihoze:‫ه‬
„Eu‫ه‬am‫ه‬încercat‫ه‬ultima‫ه‬dată‫ه‬să‫ه‬vă‫ه‬arăt‫ه‬că‫ه‬eul,‫ه‬orice‫ه‬noi‫ه‬am‫ه‬gândi‫ه‬despre‫ه‬funcția‫ه‬
sa,‫ه‬și‫ه‬eu‫ه‬nu‫ه‬voi‫ه‬merge‫ه‬mai‫ه‬departe‫ه‬decât‫ه‬de‫ه‬a‫ه‬i-o da pe cea a unui discurs al
realității,‫ه‬comportă‫ه‬mereu‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬corelat‫ه‬un‫ه‬discurs‫ه‬care,‫ه‬el,‫ه‬nu‫ه‬are nimic de-a
face‫ه‬cu‫ه‬realitatea.‫ه‬Cu‫ه‬impertinența‫ه‬care,‫ه‬așa‫ه‬cum‫ه‬fiecare‫ه‬știe,‫ه‬mă‫ه‬caracterizează,‫ه‬
eu l-am‫ ه‬desemnat‫ ه‬ca‫ ه‬și‫ ه‬discursul‫ ه‬de‫ ه‬libertate,‫ ه‬esențial‫ ه‬omului‫ ه‬modern‫ ه‬în‫ه‬
calitatea‫ه‬în‫ه‬care‫ه‬el‫ه‬este‫ه‬structurat‫ه‬de‫ه‬o‫ه‬anumită‫ه‬concepție‫ه‬a‫ه‬autonomiei‫ه‬sale.‫ه‬Eu‫ه‬
v-am indicat‫ه‬despre‫ ه‬asta‫ه‬caracterul‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬fundamental‫ه‬parțial,‫ه‬inexplicabil,‫ه‬
parcelar,‫ه‬diferențiat‫ه‬și‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬profund‫ه‬delirant.”77
„Sănătatea‫ه‬mentală”,‫ه‬eu‫ه‬pun‫ه‬acolo‫ه‬de‫ه‬bună‫ه‬voie‫ه‬ghilimele,‫ه‬dacă‫ه‬putem‫ه‬folosi‫ه‬
acest termen,‫ه‬se‫ه‬măsoară‫ه‬la‫ه‬distanța‫ه‬păstrată‫ه‬cu‫ه‬identificarea‫ه‬la‫ه‬sine‫ه‬însuși,‫ه‬cel
care‫ه‬se‫ه‬numește‫ه‬eul.”78 Eul‫ه‬ca‫ه‬atare,‫ه‬pentru‫ه‬Lacan,‫ه‬este‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬profund‫ه‬delirant.‫ه‬
Aceasta‫ه‬este‫ه‬o‫ه‬teză‫ه‬pe‫ه‬care‫ه‬o‫ه‬găsim‫ه‬deja‫ه‬în‫ه‬chiar‫ه‬primul‫ه‬său‫ه‬învățământ în‫ه‬care‫ه‬
el‫ه‬reperează‫ه‬paranoia‫ه‬ca‫ه‬fiind‫ه‬intimă‫ه‬funcției‫ه‬eului‫ه‬însuși.‫ه‬Din contră,‫ه‬conceptul‫ه‬
de‫ه‬subiect,‫ه‬putem‫ه‬spune‫ه‬că‫ه‬aceasta‫ه‬este‫ه‬un‫ه‬concept‫ه‬anti-delirant. Ceea ce Lacan
numește‫ه‬subiect‫ه‬sau‫ه‬lipsă‫ه‬de‫ه‬ființă,‫ه‬aceasta‫ه‬este‫ه‬mai‫ه‬degrabă‫ه‬un‫ه‬indicator‫ه‬de‫ه‬
„sănătate‫ه‬mentală”.
Fenomenul nebuniei, pentru Lacan, nu este separabil de problema‫„ه‬ființei‫ه‬în‫ه‬
general”79.‫ه‬Cauza‫ه‬esențială‫ه‬a‫ه‬nebuniei‫ه‬este‫ه‬legată‫ه‬la‫ه‬credința‫ه‬subiectului‫ه‬despre‫ه‬
ființa‫ه‬sa.‫ه‬Este‫ه‬tocmai‫ه‬raportul‫ه‬la‫ه‬ființă‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬este‫ه‬determinant.‫„ه‬Departe‫ه‬așadar‫ه‬
ca‫ه‬nebunia‫ه‬să‫ه‬fie‫ه‬faptul‫ه‬contingent‫ه‬al‫ه‬fragilităților‫ه‬organismului”80, nebunia‫„ه‬se‫ه‬
măsoară‫ه‬mai‫ه‬degrabă‫ه‬la‫ه‬atracția‫ه‬însăși‫ه‬a‫ه‬identificărilor‫ه‬în‫ه‬care‫ه‬omul‫ه‬angajează‫ه‬
totodată‫ه‬adevărul‫ه‬său‫ه‬și‫ه‬ființa‫ه‬sa.”81 Nu‫ه‬este‫ه‬într-atât‫ه‬fragilitatea‫ه‬organismului‫ه‬
cea‫ه‬care‫ه‬cauzează‫ه‬nebunia,‫ه‬cât‫ه‬faptul‫ه‬de‫ه‬a‫ه‬se‫ه‬lua‫ه‬drept‫ه‬ființa.‫ه‬Nebunia‫ه‬relevă‫ه‬de‫ه‬
delirul‫ه‬ființei,‫ه‬și‫ه‬nu‫ه‬de‫ه‬o‫ه‬deficiență‫ه‬organică‫ه‬sau‫ه‬de‫ه‬un‫ه‬defect‫ه‬de‫ه‬funcții‫ه‬psihice.‫ه‬
De aceea Lacan va spune că‫„ه‬dacă‫ه‬un‫ه‬om‫ه‬care‫ه‬se‫ه‬crede‫ه‬un‫ه‬rege‫ه‬este‫ه‬nebun,‫ه‬un‫ه‬
rege‫ه‬care‫ه‬se‫ه‬crede‫ه‬rege‫ه‬nu‫ه‬o‫ه‬este‫ه‬mai‫ه‬puțin.”82 Lacan ia de asemenea exemplul
figurii filfizonului care crede că nu‫ه‬depinde‫ه‬decât‫ه‬de‫ه‬el‫ه‬însuși,‫ه‬care‫„ه‬se‫ه‬crede‫ه‬în‫ه‬

77
Jacques Lacan, Les Psychoses, Paris, Seuil, 1981, p. 165.
78
Jacques‫ه‬Alain‫ه‬Miller,‫ه‬Vie‫ه‬de‫ه‬Lacan,‫ه‬Cours‫ه‬n°9‫ه‬du‫ه‬14/04/2010,‫ه‬p.5.‫ه‬
http://jonathanleroy.be/2016/02/orientation-lacanienne-jacques-alain-miller/
79
Jacques‫ه‬Lacan,‫ه‬Ecrits‫ه‬I,‫ه‬Propos‫ه‬sur‫ه‬la‫ه‬causalité‫ه‬psychique,‫ه‬Paris,‫ه‬Seuil,‫ه‬1966,‫ه‬p.‫ه‬165.
80
Jacques‫ه‬Lacan,‫ه‬Ecrits‫ه‬I,‫ه‬Propos‫ه‬sur‫ه‬la‫ه‬causalité‫ه‬psychique,‫ه‬Paris,‫ه‬Seuil,‫ه‬1966,‫ه‬p.‫ه‬175.
81
Ibid.
82
Jacques‫ه‬Lacan,‫ه‬Ecrits‫ه‬I,‫ه‬Propos‫ه‬sur‫ه‬la‫ه‬causalité‫ه‬psychique,‫ه‬Paris,‫ه‬Seuil,‫ه‬1966,‫ه‬p.‫ه‬170.
34
sumă‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬el‫ه‬este:‫ه‬un‫ه‬fericit‫ه‬ștrengar,‫ه‬însă‫ه‬bunul‫ه‬simț‫ه‬îi‫ه‬dorește‫„ه‬in‫ه‬petto” (în‫ه‬
piept,‫ه‬în‫ه‬secret)‫ه‬încurcătura‫ه‬care‫ه‬îi‫ه‬va‫ه‬revela‫ه‬faptul‫ه‬că‫ه‬el‫ه‬nu‫ه‬o‫ه‬este‫ه‬într-atât‫ه‬cât
o‫ ه‬crede.”83 El‫ ه‬dă‫ ه‬în‫ ه‬mod‫ ه‬egal‫ ه‬exemplul‫ ه‬Napoleon,‫„ ه‬Napoleon‫ ه‬nu‫ ه‬se‫ ه‬credea‫ه‬
absolut deloc Napoleon, pentru a fi făcut știut‫ ه‬prea‫ ه‬bine‫ ه‬prin‫ ه‬ce‫ ه‬mijloace‫ه‬
Bonaparte produsese Napoleon.”84 Napoleon‫ه‬nu‫ه‬se‫ه‬lua‫ه‬drept‫ه‬Napoleon,‫„ه‬căci‫ه‬
el‫ ه‬știa‫ ه‬prin‫ ه‬ce‫ ه‬mijloc‫ ه‬Bonaparte‫ ه‬promovase‫ ه‬Napoleon,‫ ه‬căci el‫ ه‬știa‫ ه‬că‫ ه‬era‫ ه‬o‫ه‬
construcție,‫ه‬un‫ه‬artificiu,‫ه‬că‫ه‬Napoleon‫ه‬era‫ه‬o‫ه‬ficțiune‫ه‬a‫ه‬lui‫ه‬Bonaparte. Și‫ه‬dacă‫ه‬el‫ه‬
s-a‫ه‬crezut‫ه‬Napoleon‫ه‬o‫ه‬dată,‫ه‬aceasta‫ه‬este‫ه‬tocmai‫ه‬la‫ه‬momentul‫ه‬în‫ه‬care‫ه‬el‫ه‬a‫ه‬devenit‫ه‬
nebun,‫ه‬adică‫ه‬la‫ه‬momentul‫ه‬în‫ه‬care‫ه‬el‫ه‬a‫ه‬crezut‫ه‬că‫ه‬totul‫ه‬era‫ه‬posibil,‫ه‬cum‫ه‬ar spune
celălalt.‫ ه‬În‫ ه‬care‫ ه‬el‫ ه‬a‫ ه‬crezut‫ ه‬că‫ ه‬într-adevăr‫ ه‬nimic‫ ه‬nu‫ ه‬îi‫ ه‬rezista.”85 „Tocmai în
inima‫ ه‬dialecticii‫ ه‬ființei”86 Lacan‫ ه‬situează‫„ ه‬necunoașterea‫ ه‬esențială‫ ه‬a‫ه‬
nebuniei”87.‫ ه‬Atunci‫ ه‬când‫ ه‬credem‫ ه‬a‫ ه‬fi‫ ه‬ceea‫ ه‬ce‫ ه‬o‫ ه‬suntem,‫ ه‬acolo‫ ه‬există‫ه‬
necunoaștere,‫ه‬până‫ه‬ce‫ه‬survine‫ه‬un‫ه‬simptom,‫ه‬care‫ه‬ne‫ه‬revelă‫ه‬că‫ه‬nu‫ه‬suntem‫ه‬chiar‫ه‬
așa‫ه‬de‫ه‬liberi‫ه‬pe‫ه‬cât‫ه‬o‫ه‬credem.
Lacan‫ه‬împrumută‫ه‬ontologiei‫ه‬avicenniene această‫ه‬idee‫ه‬de‫ه‬dependență‫ه‬de ființă,‫ه‬
în‫ه‬acest‫ه‬mod‫ه‬el‫ه‬va‫ه‬da‫ه‬seama‫ه‬despre‫ه‬nebunie.‫ه‬Nebunul‫ه‬este‫ه‬cel‫ه‬care‫ه‬se‫ه‬ia‫ه‬drept‫ه‬
ființa,‫ه‬care‫ه‬respinge‫ه‬lipsa‫ه‬sa‫ه‬de‫ه‬ființă‫ه‬și‫ه‬dependența‫ه‬sa‫ه‬de ființă,‫ه‬este‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬
explică‫ه‬de‫ه‬asemenea‫ه‬faptul‫ه‬că‫ه‬în‫ه‬perspectiva‫ه‬lacaniană‫„ه‬omul nebun este omul
liber”.‫ه‬Cel‫ه‬care‫ه‬a‫ه‬împrumutat‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬egal‫ه‬această‫ه‬cale‫ه‬a‫ه‬ontologiei‫ه‬avicenniene,
este‫ه‬numitul‫ه‬Heidegger.‫ه‬Iată‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬el‫ه‬poate‫ه‬scrie‫ه‬de‫ه‬exemplu‫ه‬în‫„ه‬Interpretare‫ه‬
a celei de-a‫ه‬doua‫ه‬considerații‫ه‬intempestive‫ه‬a‫ه‬lui‫ه‬Nietzsche”:‫„ه‬Concepția‫ه‬omului
ca‫ه‬și‫„ه‬subiect”‫ه‬tot‫ه‬atât‫ه‬cât‫ه‬interpretarea‫ه‬anterioară‫ه‬și‫ه‬inamovibilă‫ه‬a‫ه‬omului‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬
animal‫ه‬rațional, ca‫ه‬și‫ه‬trăind‫ه‬acolo‫ه‬în‫ه‬față,‫ه‬fac‫ه‬și‫ه‬una‫ه‬și‫ه‬cealaltă‫ه‬obstacole‫ه‬de‫ه‬o‫ه‬
aceeași‫ه‬manieră,‫ه‬întărindu-se‫ه‬reciproc,‫ه‬la‫ه‬orice‫ه‬chestionare‫ه‬mai‫ه‬originară‫ه‬care‫ه‬
vizează‫ ه‬esența‫ ه‬omului‫ ه‬și‫ ه‬a‫ ه‬ființei-om pornind de la loialitatea sa la ființa
însăși88.”
În‫ه‬acest‫ه‬același‫ه‬fir Lacan‫ه‬concepe‫ه‬experiența‫ه‬analitică.‫ه‬Operația‫ه‬analitică‫ه‬are‫ه‬
mereu drept scop de a rezolva acest obstacol major care este autonomia, pentru
a conduce subiectul‫ه‬la‫ه‬a‫ه‬consimți‫ه‬la‫ه‬lipsa‫ه‬de‫ه‬ființă și‫ه‬la‫ه‬a‫ه‬face‫ه‬loialitate la cauza

83
Ibid.
84
Ibid.
85
Jacques‫ه‬Alain‫ه‬Miller,‫ه‬Vie‫ه‬de‫ه‬Lacan,‫ه‬Cours‫ه‬n°9‫ه‬du‫ه‬14/04/2010, p.5.
http://jonathanleroy.be/2016/02/orientation-lacanienne-jacques-alain-miller/
86
Jacques Lacan, Ecrits I, Propos sur la causalité‫ه‬psychique,‫ه‬Paris,‫ه‬Seuil,‫ه‬1966,‫ه‬p.‫ه‬170.
87
Jacques‫ه‬Lacan,‫ه‬Ecrits‫ه‬I,‫ه‬Propos‫ه‬sur‫ه‬la‫ه‬causalité‫ه‬psychique,‫ه‬Paris,‫ه‬Seuil,‫ه‬1966,‫ه‬p.‫ه‬171.
88
Martin‫ه‬Heidegger,‫ه‬Interprétation‫ه‬de‫ه‬la‫ه‬deuxième‫ه‬considération‫ه‬intempestive‫ه‬de‫ه‬Nietzsche,‫ه‬
traduction Boutot, Paris, Gallimard, 2009, p.185.
35
care‫ه‬îl‫ه‬determină.‫ه‬Subiectul‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬decât‫ه‬efectul‫ه‬unei‫ه‬cauze,‫ه‬în‫ه‬timp‫ه‬ce‫ه‬el‫ه‬are‫ه‬
mai‫ه‬degrabă‫ه‬tendința‫ه‬de‫ه‬a‫ه‬se‫ه‬lua‫ه‬drept‫ه‬cauză de‫ه‬sine.‫ه‬Există‫ه‬deci, înainte‫ه‬de‫ه‬
toate, pentru Lacan, o poziție‫ ه‬a‫ ه‬subiectului‫ ه‬care‫ ه‬este‫ ه‬de‫ ه‬dependență,‫ ه‬de‫ه‬
supunere,‫ه‬prin‫ه‬raport‫ه‬la‫ه‬o‫ه‬cauză,‫ه‬iar din‫ه‬contră,‫ه‬cel‫ه‬care‫ه‬refuză‫ه‬să‫ه‬se‫ه‬supună‫ه‬la‫ه‬
această‫ه‬cauză‫ه‬poate‫ه‬atunci‫ه‬să‫ه‬fie‫ه‬considerat‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬liber,‫ه‬însă‫ه‬de‫ه‬asemenea‫ه‬nebun.‫ه‬
Pentru a-l‫ه‬face‫ه‬să‫ه‬iasă‫ه‬din‫ه‬delirul‫ه‬său,‫ه‬scopul analizei este deci de a conduce la
a‫ه‬accepta‫ه‬lipsa‫ه‬sa‫ه‬de‫ه‬ființă‫ه‬și‫ه‬a‫ه‬se‫ه‬supune‫ه‬la‫ه‬cauza‫ه‬care‫ه‬îl‫ه‬determină.‫ه‬Experiența‫ه‬
analitică,‫ ه‬Lacan,‫ ه‬o‫ ه‬concepe‫ ه‬mereu‫ ه‬ca‫ ه‬și‫ ه‬inversul‫ ه‬unei‫ ه‬eliberări,‫ ه‬pentru‫ ه‬că‫ ه‬ea‫ه‬
vizează‫ ه‬întotdeauna‫ ه‬supunerea.‫ ه‬Interpretarea‫ ه‬nu‫ ه‬este‫ ه‬deschisă‫ ه‬tuturor‫ه‬
sensurilor. Ea nu este nu‫ ه‬contează‫ ه‬care, ea este o‫ ه‬interpretare‫ ه‬semnificativă,
care‫ه‬nu‫ه‬trebuie‫ه‬ratată. Asta‫ه‬nu‫ه‬împiedică‫ه‬faptul‫ه‬că‫ه‬nu‫ه‬această‫ه‬semnificație‫ه‬este‫ه‬
cea‫ ه‬care‫ ه‬este‫ ه‬pentru‫ ه‬advenirea‫ ه‬subiectului‫ ه‬esențială.‫ ه‬Esențialul‫ ه‬este‫ ه‬ca‫ ه‬el‫ ه‬să‫ه‬
vadă,‫ه‬dincolo‫ه‬de‫ه‬această‫ه‬semnificație,‫ه‬la‫ه‬ce‫ه‬semnificant‫ه‬non-sens, ireductibil,
traumatic,‫ه‬el‫ه‬îi‫ه‬este,‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬subiect,‫ه‬supus. Esențialul‫ه‬experienței‫ه‬analitice este o
muncă‫ ه‬care‫ ه‬este‫ ه‬făcută‫ ه‬asupra‫ ه‬autonomiei,‫ ه‬pentru‫ ه‬a‫ ه‬obține‫ ه‬deconstrucția‫ ه‬sa.‫ه‬
Scopul este de a readuce subiectul la S-ul‫ه‬său‫ه‬barat.‫ه‬Subiectul‫ه‬barat,‫ه‬aceasta‫ه‬
este‫ه‬întocmai‫ه‬cel‫ه‬care‫ه‬recunoaște‫ه‬dependența‫ه‬sa.
Obiectivul‫ه‬experienței‫ه‬analitice‫ه‬este‫ه‬de‫ه‬a‫ه‬reveni‫ه‬la‫ه‬poziția‫ه‬subiectului‫ه‬anterioară
respingerii‫ ه‬cauzei,‫ ه‬respingerii‫ ه‬inconștientului.‫ ه‬Ea‫ ه‬vizează‫ ه‬o‫ ه‬poziție‫ ه‬a‫ه‬
subiectului,‫ ه‬anterioară‫ ه‬forcluziunii‫ ه‬supunerii‫ ه‬la‫ ه‬cauză,‫ ه‬a‫ ه‬supunerii‫ ه‬la‫ه‬
semnificantul primordial. Oricare‫ه‬ar‫ه‬fi‫ه‬modul‫ه‬de‫ه‬a‫ه‬aborda‫ه‬acest‫ه‬învățământ,‫ه‬ne‫ه‬
dăm‫ ه‬seama‫ ه‬că‫ ه‬el‫ ه‬merge‫ ه‬mereu‫ ه‬contra‫ ه‬autonomiei,‫ ه‬contra‫ ه‬libertății,‫ ه‬contra‫ه‬
identității.‫ ه‬Experiența‫ ه‬analitică‫ ه‬este,‫ ه‬înainte‫ ه‬de‫ ه‬toate,‫ ه‬făcută‫ ه‬pentru‫ ه‬a‫ ه‬contra‫ه‬
această‫ه‬falsă‫ه‬credință‫ه‬care‫ه‬consistă‫ه‬la‫ه‬a‫ه‬se‫ه‬lua‫ه‬drept‫ه‬cauză‫ه‬de‫ه‬sine.‫ه‬Tocmai‫ه‬în‫ه‬
aceasta‫ ه‬psihanaliza‫ ه‬vizează‫ ه‬subiectul‫ ه‬ca‫ ه‬și‫ ه‬non-credul. Subiectul non-credul
este‫ه‬cel‫ه‬care‫ه‬recunoaște‫ه‬S-ul‫ه‬său‫ه‬barat,‫ه‬care‫ه‬asumă‫ه‬lipsa‫ه‬sa‫ه‬de‫ه‬ființă,‫ه‬dependența‫ه‬
sa, supunerea sa. Aceasta este un parcurs care este inversul psihoterapiei. Care
este‫ ه‬scopul‫ ه‬oricărei‫ ه‬terapii?‫ ه‬Este‫ ه‬afirmarea‫ ه‬de‫ ه‬sine,‫ ه‬scopul‫ ه‬este‫ ه‬de‫ ه‬a‫ ه‬vă‫ ه‬face‫ه‬
stăpân‫ه‬al‫ه‬vostru‫ه‬înșivă,‫ه‬în‫ه‬timp‫ه‬ce‫ه‬operația‫ه‬analitică‫ه‬are‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬esențial‫ه‬drept‫ه‬
funcție‫ه‬de‫ه‬a‫ه‬vă‫ه‬reconduce‫ه‬la‫ه‬statutul‫ه‬vostru‫ه‬de‫ه‬sclav.‫ه‬Ceea‫ه‬despre‫ه‬ce‫ه‬este‫ه‬vorba‫ه‬
în‫ه‬experiența‫ه‬analitică,‫ه‬aceasta‫ه‬este‫ه‬întotdeauna‫ه‬o‫ه‬ordonanțare subiectivă‫ه‬prin‫ه‬
raport‫ه‬la‫ه‬cauză,‫ه‬care‫ه‬este‫ه‬întotdeauna‫ه‬corelativă‫ه‬unei‫ه‬supuneri.‫ه‬Sfârșitul‫ه‬analizei‫ه‬
apare‫ ه‬întotdeauna‫ ه‬ca‫ ه‬și‫ ه‬un‫ ه‬retur‫ ه‬la‫ ه‬starea‫ ه‬originală‫ ه‬a‫ ه‬subiectului‫ ه‬care‫ ه‬este‫ه‬
supunerea.‫ه‬Pentru‫ه‬că‫ه‬la‫ه‬originea‫ه‬subiectului‫ه‬există‫ه‬supunerea,‫ه‬atunci‫ه‬la‫ه‬sfârșitul‫ه‬
analizei‫ه‬regăsim‫ه‬de‫ه‬asemenea‫ه‬supunere.

36
Subiectul‫ ه‬care‫ ه‬vine‫ ه‬în‫ ه‬analiză‫ ه‬este‫ ه‬cel‫ ه‬mai‫ ه‬adesea‫ ه‬un‫ ه‬subiect,‫ ه‬care‫ ه‬crede‫ ه‬în‫ه‬
libertatea‫ ه‬sa,‫ ه‬care‫ ه‬crede‫ ه‬la‫ ه‬propria‫ ه‬sa‫ ه‬ființă.‫ ه‬El‫ ه‬aspiră‫ ه‬la‫ ه‬o‫ ه‬analiză‫ ه‬întocmai
pentru‫ ه‬că‫ ه‬el‫ ه‬se‫ ه‬simte‫ ه‬supus,‫ ه‬străin‫ ه‬lui‫ ه‬însuși,‫ ه‬pentru‫ ه‬că‫ ه‬el‫ ه‬nu‫ ه‬suportă‫ه‬
inconștientul,‫ه‬pentru‫ه‬că‫ه‬el‫ه‬resimte‫ه‬că‫ه‬el‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬stăpânul‫ه‬lui‫ه‬însuși.‫ه‬Plângerea‫ه‬
care‫ه‬conduce‫ه‬la‫ه‬intrarea‫ه‬în‫ه‬analiză‫ه‬nu‫ه‬are‫ه‬alt‫ه‬scop‫ه‬decât‫ه‬de‫ه‬a‫ه‬vrea‫ه‬să‫ه‬fii‫ه‬stăpân‫ه‬
de‫ه‬sine‫ه‬însuși.‫ه‬În‫ه‬spatele‫ه‬plângerii,‫ه‬există‫ه‬întotdeauna‫ه‬acest‫ه‬ideal‫ه‬de‫ه‬stăpânire,‫ه‬
iar, de asemenea, din cauza acestui ideal se constituie simptomul. Respingerea
supunerii‫ ه‬revine‫ ه‬în‫ ه‬simptom.‫ ه‬Supunerea‫ ه‬este‫ ه‬întotdeauna‫ ه‬prezentă‫ ه‬în‫ه‬
simptomuri,‫ ه‬însă‫ ه‬pentru‫ ه‬că‫ ه‬ea‫ ه‬a‫ ه‬fost‫ ه‬negată.‫ ه‬Aceasta este returul refulatului.
Supunerea‫ه‬care‫ه‬nu‫ه‬se‫ه‬înscrie‫ه‬în‫ه‬simbolic,‫ه‬revine‫ه‬în‫ه‬real.‫ه‬Supunerea,‫ه‬nu‫ه‬putem‫ه‬
niciodată‫ه‬s-o excludem, s-o‫ه‬respingem.‫ه‬Atunci‫ه‬când‫ه‬supunerea‫ه‬ia‫ه‬din‫ه‬ce‫ه‬în‫ه‬ce‫ه‬
mai‫ه‬mult‫ه‬loc,‫ه‬atunci‫ه‬când‫ه‬un‫ه‬subiect‫ه‬se‫ه‬simte‫ه‬din‫ه‬ce‫ه‬în‫ه‬ce‫ه‬mai‫ه‬mult‫ه‬deposedat
de‫ه‬el‫ه‬însuși,‫ه‬până‫ه‬la‫ه‬punctul‫ه‬de‫ه‬a‫ه‬pierde‫ه‬orice‫ه‬posibilitate,‫ه‬aceasta‫ه‬este‫ه‬pentru‫ه‬
că‫ه‬supunerea‫ه‬a‫ه‬fost‫ه‬respinsă.‫ه‬Putem‫ه‬să‫ه‬ne‫ه‬scoatem‫ه‬cu‫ه‬supunerea‫ه‬doar‫ه‬dându-i
dreptate.‫ه‬Singurul‫ه‬răspuns‫ه‬posibil‫ه‬la‫ه‬supunere,‫ه‬este‫ه‬de‫ه‬a‫ه‬o‫ه‬accepta.‫ه‬Supunerea‫ه‬
la‫ه‬inconștient,‫ه‬la‫ه‬cauză,‫ه‬este‫ه‬singura‫ه‬condiție‫ه‬a‫ه‬dezrobirii‫ه‬noastre,‫ه‬a‫ه‬eliberării‫ه‬
noastre.
Așadar,‫ه‬subiectul‫ه‬guvernat‫ه‬de‫ه‬acest‫ه‬ideal,‫ه‬ajunge‫ه‬cu‫ه‬această‫ه‬credință‫ه‬în‫ه‬ființa‫ه‬
sa,‫ه‬în‫ه‬libertatea‫ه‬sa,‫ه‬însă‫ه‬respingând‫ه‬inconștientul.‫ه‬Prin‫ه‬intermediul‫ه‬experienței‫ه‬
analitice el‫ه‬trebuie‫ه‬să‫ه‬ajungă‫ه‬să‫ه‬deconstruiască acest‫ه‬ideal,‫ه‬această‫ه‬fantasmă,‫ه‬și‫ه‬
să‫ه‬se‫ه‬recunoască‫ه‬în‫ه‬calitate‫ه‬de‫ه‬subiect‫ه‬al‫ه‬inconștientului.‫ه‬El‫ه‬ajunge‫ه‬cu‫ه‬cogito-ul
său,‫ ه‬persuadat‫ ه‬de‫ ه‬a‫ ه‬fi‫ ه‬stăpân‫ ه‬al‫ ه‬său‫ ه‬însuși,‫ ه‬iar‫ ه‬analiza‫ ه‬are‫ ه‬drept‫ ه‬scop‫ ه‬de‫ ه‬a-l
conduce la a deconstrui‫ه‬această‫ه‬falsă‫ه‬credință‫ه‬și‫ه‬la‫ه‬a‫ه‬consimți‫ه‬la‫ه‬supunerea‫ه‬sa,‫ه‬
ca‫ه‬și‫ه‬subiect‫ه‬al‫ه‬inconștientului.‫ه‬Scopul‫ه‬este‫ه‬de‫ه‬a-l‫ه‬face‫ه‬să‫ه‬renunțe‫ه‬la‫ه‬libertatea‫ه‬
sa‫ه‬și‫ه‬a‫ه‬consimți‫ه‬la‫ه‬cauza‫ه‬care‫ه‬îl‫ه‬determină.‫ه‬Subiectul‫ه‬este‫ه‬determinat‫ه‬de‫ه‬o‫ه‬cauză‫ه‬
și‫ه‬este‫ه‬această‫ه‬cauză‫ه‬la‫ه‬sfârșitul analizei pe care el va trebui din nou s-o asume.
Cum‫ ه‬anume‫ ه‬subiectul‫ ه‬trece‫ ه‬el‫ ه‬de‫ ه‬la‫ ه‬această‫ ه‬falsă‫ ه‬credință‫ ه‬în‫ ه‬libertatea‫ ه‬sa‫ ه‬la‫ه‬
poziția‫ه‬de‫ه‬subiect‫ه‬al‫ه‬inconștientului?‫ه‬Ei‫ه‬bine‫ه‬prin‫ه‬negația‫ه‬asupra‫ه‬libertății‫ه‬sale.‫ه‬
El‫ه‬trebuie‫ه‬să‫ه‬facă‫ه‬negația‫ه‬asupra‫ه‬eului‫ه‬său. Cu‫ه‬această‫ه‬singură‫ه‬condiție‫ه‬el‫ه‬poate‫ه‬
regăsi‫ه‬accesul‫ه‬la‫ه‬dorința‫ه‬sa.‫ه‬Subiectul‫ه‬nu‫ه‬poate‫ه‬să‫ه‬se‫ه‬pună‫ه‬în‫ه‬raport‫ه‬cu‫ه‬cauza‫ه‬
decât‫ه‬renunțând‫ه‬la‫ه‬libertatea‫ه‬sa.‫ه‬În‫ه‬această‫ه‬privință,‫ه‬experiența‫ه‬analitică‫ه‬vizează‫ه‬
în‫ه‬mod‫ه‬esențial‫ه‬deconstrucția‫ه‬libertății.‫ه‬Aceasta‫ه‬este‫ه‬în‫ه‬ideea‫ه‬că,‫ه‬cauza‫ه‬este‫ه‬deja‫ه‬
la‫ه‬început,‫ه‬însă‫ه‬voalată‫ه‬de‫ه‬eu.‫ه‬Scopul‫ه‬experienței‫ه‬analitice‫ه‬este‫ه‬de‫ه‬a‫ه‬deconstrui‫ه‬
acest‫ه‬obstacol‫ه‬major,‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬permite‫ه‬cauzei‫ه‬să‫ه‬se‫ه‬devoaleze‫ه‬în‫ه‬modul‫ه‬cel‫ه‬mai‫ه‬
pur posibil.

37
Lacan‫ ه‬distinge‫ ه‬stări‫ ه‬diferite‫ ه‬ale‫ ه‬subiectului,‫ ه‬o‫ ه‬stare‫ ه‬anterioară‫ ه‬și‫ ه‬o‫ ه‬stare‫ه‬
posterioară‫ ه‬experienței‫ه‬analitice.‫ه‬Avem‫ه‬deci‫ه‬la‫ ه‬intrarea‫ه‬în‫ه‬analiză‫ه‬un‫ه‬subiect‫ه‬
care‫ ه‬crede‫ ه‬în‫ ه‬autonomia‫ ه‬sa,‫ ه‬care‫ ه‬crede‫ ه‬la‫ ه‬libertatea‫ ه‬sa,‫ ه‬apoi‫ ه‬de-a lungul
experienței‫ه‬analitice‫ه‬acest‫ه‬subiect‫ه‬sfârșește‫ه‬prin‫ه‬a‫ه‬traversa, deconstrui această‫ه‬
fantasmă,‫ه‬și‫ه‬a‫ه‬realiza‫ه‬că‫ه‬el‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬stăpân‫ه‬al‫ه‬lui‫ه‬însuși,‫ه‬ci‫ه‬supus‫ه‬inconștientului.‫ه‬
El‫ه‬trebuie‫ه‬să‫ه‬treacă‫ه‬prin‫ه‬moarte‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬recunoaște‫ه‬dependența‫ه‬sa,‫ه‬și‫ه‬a‫ه‬accepta‫ه‬
supunerea‫ه‬sa.‫ه‬Ceea‫ه‬ce‫ه‬pentru‫ه‬el,‫ه‬înainte,‫ه‬era‫ه‬total‫ه‬inacceptabil.
Scopul este de a obține‫ه‬o‫ه‬transformare,‫ه‬o‫ه‬schimbare‫ه‬a‫ه‬poziției‫ه‬subiectului‫ه‬prin‫ه‬
raport‫ه‬la‫ه‬cauză.‫ه‬El‫ه‬trebuie‫ه‬să‫ه‬treacă‫ه‬de‫ه‬la‫ه‬iluzia‫ه‬de‫ه‬autonomie‫ه‬la‫ه‬dependență,‫ه‬de‫ه‬
la‫ ه‬impotență‫ ه‬la‫ ه‬imposibil,‫ ه‬de‫ ه‬la‫ ه‬identitate‫ ه‬la‫ ه‬diviziune,‫ ه‬de‫ ه‬la‫ ه‬libertate‫ ه‬la‫ه‬
supunere.‫ه‬Aceasta‫ه‬implică‫ه‬moartea‫ه‬eului.‫ه‬Trebuie‫ه‬să‫ه‬treci‫ه‬pe‫ه‬acolo‫ه‬pentru‫ه‬ca‫ه‬
această‫ه‬mutație‫ه‬să‫ه‬se‫ه‬poată‫ه‬facă.
Asta‫ه‬vrea‫ه‬să‫ه‬spună‫ه‬că‫ه‬cel‫ه‬care‫ه‬ajunge‫ه‬deja‫ه‬să‫ه‬se‫ه‬pună‫ه‬în‫ه‬chestiune,‫ه‬care‫ه‬ajunge‫ه‬
să‫ه‬realizeze‫ه‬în‫ه‬fond‫ه‬că‫ه‬el‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬nimic,‫ه‬care‫ه‬ajunge‫ه‬să‫ه‬facă‫ه‬negația‫ه‬asupra‫ه‬lui‫ه‬
însuși,‫ه‬să‫ه‬moară‫ه‬lui însuși,‫ه‬se‫ه‬găsește‫ه‬pe‫ه‬buna‫ه‬cale,‫ه‬spre‫ه‬cauză,‫ه‬spre‫ه‬real,‫ه‬însă‫ه‬
aceasta nu este totul. Aceasta‫ ه‬implică‫ ه‬în‫ ه‬mod‫ ه‬egal‫ ه‬sacrificiul‫ ه‬subiectului‫ه‬
presupus‫ه‬a‫ه‬ști.‫ه‬Fără‫ه‬sacrificiul‫ه‬subiectului‫ه‬presupus‫ه‬a‫ه‬ști,‫ه‬nu‫ه‬ar‫ه‬exista‫ه‬sfârșit‫ه‬de‫ه‬
analiză.
Nu‫ه‬trebuie‫ه‬niciodată‫ه‬uitată‫ه‬poziția‫ه‬de‫ه‬seamăn‫ه‬a‫ه‬psihanalistului.‫ه‬Psihanaliza‫ه‬ca‫ه‬
și‫ ه‬experiență‫ ه‬de‫ ه‬trăit‫ ه‬nu‫ ه‬poate‫ ه‬niciodată‫ ه‬să‫ ه‬se‫ ه‬reducă‫ ه‬la‫ ه‬un‫ ه‬a‫ ه‬ști‫ ه‬a‫ ه‬face‫ ه‬al‫ه‬
psihanalistului.‫ه‬El‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬acolo‫ه‬decât‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬artificiu,‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬un‫ه‬subterfugiu‫ه‬necesar‫ه‬
experienței.‫ه‬Psihanalistul‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬decât‫ه‬un‫ه‬mijloc,‫ه‬el‫ه‬este‫ه‬acolo‫ه‬mai‫ه‬întâi‫ه‬pentru‫ه‬
a‫ه‬face‫ه‬crezut‫ه‬că‫ه‬o‫ه‬satisfacție‫ه‬este‫ه‬posibilă.‫ه‬Vizarea‫ه‬subiectului‫ه‬presupus‫ه‬a‫ه‬ști‫ه‬
este‫ ه‬inducția‫ ه‬la‫ ه‬muncă.‫ ه‬El‫ ه‬este‫ ه‬iluzia‫ ه‬necesară‫ ه‬experienței,‫ ه‬el‫ ه‬susține‫ ه‬iluzia‫ه‬
satisfacției‫ه‬pentru‫ه‬ca‫ه‬o‫ه‬analiză‫ه‬să‫ه‬poată‫ه‬să‫ه‬înceapă.‫ه‬El‫ه‬nu‫ه‬face‫ه‬decât‫ه‬să‫ه‬se‫ه‬ofere‫ه‬
„ca‫ه‬și‫ه‬punct‫ه‬de‫ه‬țintire”89 pentru‫ه‬oricine‫ه‬este‫ه‬mușcat‫ه‬de‫ه‬cultul‫ه‬științei.‫ه‬El‫ه‬nu‫ه‬face‫ه‬
decât‫ه‬să‫ه‬dea‫ه‬un‫ه‬suport‫ه‬la‫ه‬acest‫ه‬transfer,‫ه‬la‫ه‬acest‫ه‬fapt‫ه‬de‫ه‬iubire,‫ه‬la‫ه‬această‫ه‬credință‫ه‬
făcută‫ ه‬științei,‫ ه‬în‫ ه‬timp‫ ه‬ce‫ ه‬le‫ ه‬știe‫ ه‬foarte‫ ه‬bine‫ ه‬că‫ ه‬această‫ ه‬credință‫ ه‬nu‫ ه‬este‫ه‬
sustenabilă.‫ه‬Cel‫ه‬care‫ه‬intră‫ه‬în‫ه‬analiză‫ه‬intră‫ه‬pentru‫ه‬că‫ه‬vrea‫ه‬să‫ه‬știe,‫ه‬însă‫ه‬la‫ه‬sfârșitul‫ه‬
parcursului,‫ه‬el‫ه‬trebuie‫ه‬să‫ه‬realizeze‫ه‬faptul‫ه‬că‫ه‬din‫ه‬știință,‫ه‬în‫ه‬acest‫ه‬domeniu,‫ه‬nu‫ه‬
există‫ه‬nimic‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬veritabil‫ه‬de‫ه‬atins.‫ه‬El‫ه‬trebuie‫ه‬să‫ه‬ajungă‫ه‬în‫ه‬sfârșit‫ه‬de‫ه‬parcurs‫ه‬
la‫ه‬sacrificiu,‫ه‬cel‫ه‬al‫ه‬subiectului‫ه‬presupus‫ه‬a‫ه‬ști.‫„ه‬Termenul‫ه‬analizei‫ه‬consistă‫ه‬în‫ه‬
căderea‫ ه‬subiectului‫ ه‬presupus‫ ه‬a‫ ه‬ști...”90 Cel‫ ه‬care‫ ه‬rămâne‫ ه‬prea‫ ه‬fascinat‫ ه‬și‫ ه‬nu‫ه‬

89
Jacques Lacan, L'envers de la psychanalyse, Paris, Seuil, 1991, p.122.
90
Jacques‫ه‬Lacan,‫ه‬L'acte‫ه‬psychanalytique,‫ه‬version‫ه‬numérique,‫ه‬séminaire‫ه‬non‫ه‬publié,‫ه‬p.‫ه‬87.
38
poartă‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬suficient‫ه‬bănuieli‫ه‬și‫ه‬îndoieli‫ه‬cu‫ه‬privire‫ه‬la‫ه‬psihanalist‫ه‬nu‫ه‬va‫ه‬putea‫ه‬
să‫ه‬se‫ه‬servească‫ه‬de‫ه‬acolo.‫ه‬În‫ه‬fapt‫ه‬psihanalistul‫ه‬nu‫ه‬devine‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬veritabil‫ه‬util‫ه‬
decât‫ه‬pornind‫ه‬din‫ه‬momentul‫ه‬în‫ه‬care‫ه‬am‫ه‬reușit‫ه‬să‫ه‬ne‫ه‬trecem‫ه‬de‫ه‬el.‫ه‬Atât‫ه‬timp‫ه‬cât‫ه‬
rămânem‫ه‬atașați‫ه‬la‫ه‬subiectul‫ه‬presupus‫ه‬a‫ه‬ști‫ه‬ne‫ه‬găsim‫ه‬în‫ه‬infracțiune‫ه‬prin‫ه‬raport‫ه‬
la‫ه‬cauză.
Experiența‫ه‬trebuie‫ه‬să‫ه‬conducă‫ه‬la‫ه‬real,‫ه‬și‫ه‬nu‫ه‬există‫ه‬alte‫ه‬mijloace‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬accede‫ه‬
acolo‫ ه‬decât‫ ه‬negația,‫ ه‬distrugerea,‫ ه‬sacrificiul‫ ه‬semenilor,‫ ه‬și‫ ه‬inclusiv sacrificiul
subiectului‫ه‬presupus‫ه‬a‫ه‬ști.‫ه‬La‫ه‬sfârșitul‫ه‬analizei,‫ه‬subiectul‫ه‬presupus‫ه‬a‫ه‬ști,‫ه‬trebuie‫ه‬
să‫ه‬cadă,‫ه‬întocmai‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬nu‫ه‬mai‫ه‬face‫ه‬ecran,‫ه‬la‫ه‬real.‫ه‬La instituirea subiectului
presupus‫ه‬a‫ه‬ști,‫ه‬corespunde‫ه‬la‫ه‬finalul‫ه‬analizei‫ه‬destituirea‫ه‬sa.‫ه‬Căderea subiectului
presupus‫ه‬a‫ه‬ști‫ه‬nu‫ه‬se‫ه‬reduce‫ه‬doar‫ه‬prin‫ه‬separarea‫ه‬cu‫ه‬un‫ه‬analist‫ه‬în‫ه‬particular,‫ه‬ci‫ه‬
prea‫ ه‬bine‫ ه‬prin‫ ه‬sfârșitul‫ ه‬cultului‫ ه‬devotat‫ ه‬științei.‫ ه‬Doar‫ ه‬pornind‫ ه‬de‫ ه‬la‫ ه‬această‫ه‬
reversare‫ ه‬un‫ ه‬sfârșit‫ ه‬de‫ ه‬analiză‫ ه‬este‫ ه‬conceptibil.‫ ه‬Aceasta‫ ه‬vrea‫ ه‬să‫ ه‬spună că‫ ه‬la‫ه‬
finalul‫ه‬analizei,‫ه‬subiectul‫ه‬trebuie‫ه‬să‫ه‬realizeze că‫ ه‬el‫ه‬nu‫ه‬poate‫ه‬conta‫ه‬pe‫ ه‬nimic,‫ه‬
decât‫ه‬pe‫ه‬real.‫ه‬El‫ه‬trebuie‫ه‬să‫ه‬ajungă‫ه‬să‫ه‬realizeze‫ه‬că‫ه‬el‫ه‬nu‫ه‬poate‫ه‬nici‫ه‬conta‫ه‬pe‫ه‬el‫ه‬
însuși,‫ ه‬nici‫ ه‬pe‫ ه‬un‫ ه‬analist‫ ه‬în‫ ه‬particular,‫ ه‬nici‫ ه‬pe‫ ه‬psihanaliza‫ ه‬ea‫ ه‬însăși.‫ ه‬Tocmai
acolo‫ه‬ia‫ه‬sensul‫ه‬său‫„ه‬nu‫ه‬există‫ه‬Altul‫ه‬lui‫ه‬Altul”.‫ه‬Aceasta‫ه‬este‫ه‬o‫ه‬negație‫ه‬radicală,‫ه‬
generalizată‫ه‬cea‫ه‬care‫ه‬trebuie‫ه‬să‫ه‬se‫ه‬producă.‫ه‬Trebuie‫ه‬notat‫ه‬că‫ه‬itinerarul‫ه‬aici‫ه‬al‫ه‬
subiectului‫ه‬în‫ه‬analiză‫ه‬nu‫ه‬face‫ه‬decât‫ه‬să‫ه‬repete‫ه‬pe‫ه‬cel‫ه‬al‫ه‬lui‫ه‬Al-Ghazali care face
tabula rasa a tot, care nu mai crede‫ه‬la‫ه‬nimic,‫ه‬decât‫ه‬la‫ه‬Unul.
În‫ ه‬final‫ه‬de‫ ه‬analiză‫ ه‬trebuie‫ ه‬dat‫ه‬mărturie,‫ه‬și‫ه‬despre‫ه‬ce‫ ه‬anume dăm‫ ه‬mărturie în‫ه‬
final‫ ه‬de‫ ه‬analiză?‫ ه‬Dăm‫ ه‬mărturie că‫ ه‬nu există Altul lui Altul, altfel spus, dăm‫ه‬
mărturie că‫ ه‬nu‫ ه‬există‫ ه‬altă‫ ه‬garanție‫ ه‬decât‫ ه‬Unul.‫ ه‬Aceasta‫ ه‬presupune‫ ه‬să‫ ه‬faci
negația‫ه‬asupra‫ه‬ansamblului‫ه‬de‫ه‬semeni‫ه‬și‫ه‬să‫ه‬iei‫ه‬act‫ه‬că‫ه‬nu‫ه‬există‫ه‬decât‫ه‬o‫ه‬singură‫ه‬
și‫ه‬unică‫ه‬garanție‫ه‬care‫ه‬este‫ه‬Unul.‫ه‬La‫ه‬sfârșit‫ه‬de‫ه‬analiză,‫ه‬trebuie‫ه‬să‫ه‬realizezi‫ه‬că‫ه‬nu
există Altul lui Altul,‫ه‬că‫ه‬nu‫ه‬există‫ه‬altă‫ه‬garanție‫ه‬decât‫ه‬Unul și‫ه‬că‫ه‬tot‫ه‬restul‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬
decât‫ه‬seamăn.‫ه‬Tocmai‫ه‬la‫ه‬aceasta‫ه‬Lacan‫ه‬face‫ه‬aluzie‫ه‬atunci‫ه‬când‫ه‬el‫ه‬face‫ه‬referință‫ه‬
la‫ه‬indexul‫ه‬ridicat‫ه‬al‫ه‬Sfântului‫ه‬Ioan‫ه‬al‫ه‬lui‫ه‬Leonardo‫ه‬da‫ه‬Vinci.91 Trebuie‫ه‬știut‫ه‬că‫ه‬
aceasta‫ ه‬face‫ ه‬în‫ ه‬mod‫ ه‬egal‫ ه‬ecou‫ ه‬la‫ ه‬islam,‫ ه‬când‫ ه‬dăm‫ ه‬mărturie,‫ ه‬pronunțăm‫ه‬
profesiunea‫ه‬de‫ه‬credință‫ه‬și în‫ه‬același‫ه‬timp‫ه‬ridicăm‫ه‬indexul‫ه‬mâinii‫ه‬drepte,‫ه‬tocmai‫ه‬
pentru‫ه‬a‫ه‬indica‫ه‬faptul‫ه‬că‫ه‬nu‫ه‬există‫ه‬altă‫ه‬garanție‫ه‬decât‫ه‬Unul.‫ه‬Lacan‫ه‬ne‫ه‬dă‫ه‬multe‫ه‬
indicii, importantul este să vezi la‫ه‬ce‫ه‬se‫ه‬raportează ele.

91
Jacques Lacan, Ecrits II, La direction de la cure, Paris, Seuil, 1966, p. 119.
39
 Concluzie
Pentru‫ه‬a‫ه‬putea‫ه‬citi‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬corect‫ه‬Lacan‫ه‬trebuie‫ه‬deja‫ه‬să‫ه‬izolezi‫ه‬această‫ه‬formulă:‫ه‬
Nu există Altul lui Altul,‫ه‬căci‫ه‬ea‫ه‬este,‫ه‬prin‫ه‬raport‫ه‬la‫ه‬tot‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬el‫ه‬a‫ه‬putut‫ه‬enunța,‫ه‬
de‫ ه‬o‫ ه‬importanță‫ ه‬capitală.‫ ه‬Este‫ ه‬formula‫ ه‬cea‫ ه‬mai‫ ه‬importantă‫ ه‬de‫ ه‬reținut.‫ ه‬Lacan‫ه‬
este‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬principal‫ه‬ghidat‫ه‬de‫ه‬această‫ه‬formulă.‫ه‬Ea‫ه‬guvernează‫ه‬învățământul‫ه‬
său‫ه‬de‫ه‬la‫ه‬un‫ه‬capăt‫ه‬la‫ه‬altul.‫ه‬Doar luarea‫ه‬în‫ه‬seamă‫ه‬a‫ه‬acestei‫ه‬formule‫ه‬permite‫ه‬să‫ه‬
dai seama de‫ه‬logica‫ه‬lacaniană. Ceea ce este decisiv în‫ه‬învățământul‫ه‬lui‫ه‬Lacan‫ه‬
este: Nu există Altul lui Altul.
Mai‫ه‬apoi,‫ه‬trebuie‫ه‬bine‫ه‬să‫ه‬vezi‫ه‬la‫ه‬ce‫ه‬anume‫ه‬ea‫ه‬se‫ه‬raportează.‫ه‬Această‫ه‬formulă‫ه‬
nu‫ه‬vine‫ه‬ca‫ه‬atare‫ه‬de‫ه‬la‫ه‬psihanaliză.‫ه‬Lacan‫ه‬nu‫ه‬a‫ه‬găsit-o‫ه‬la‫ه‬Freud,‫ه‬ci‫ه‬în‫ه‬tradiția‫ه‬
islamică.‫ه‬Când‫ه‬Lacan‫ه‬ne‫ه‬spune‫ه‬că‫ه‬nu există Altul lui Altul,‫ه‬în‫ه‬fapt‫ه‬el‫ه‬nu‫ه‬face‫ه‬
decât‫ه‬să‫ه‬retraducă‫ه‬nu există alt Dumnezeu decât Dumnezeu al islamului, care
semnifică‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬precis‫ه‬că‫ه‬nu există altă garanție decât Unul.
Pornind de acolo, putem degaja, principiul, metoda Lacan. Metoda‫ه‬Lacan,‫ه‬în‫ه‬
ordonanțarea sa‫ه‬este‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬exact‫ه‬similară‫ه‬profesiunii‫ه‬de‫ه‬credință‫ه‬a‫ه‬islamului.‫ه‬
Regăsim‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬exact‫ه‬aceeași‫ه‬logică‫ه‬în‫ه‬operă.‫ه‬Aceasta‫ه‬se‫ه‬sprijină‫ه‬pe‫ه‬negația‫ه‬
semenilor,‫ه‬pentru‫ه‬a‫ه‬ajunge‫ه‬la‫ه‬garanție.‫ه‬Este‫ه‬simplu,‫ه‬asta‫ه‬permite‫ه‬să‫ه‬situezi‫ه‬acest‫ه‬
învățământ‫ه‬într-o continuitate,‫ه‬asta‫ه‬îi‫ه‬ridică‫ه‬de‫ه‬asemenea‫ه‬partea‫ه‬sa‫ه‬obscură,‫ه‬și‫ه‬
asta‫ه‬permite‫ه‬în‫ه‬mod‫ه‬egal‫ه‬să‫ه‬indici‫ه‬în‫ه‬ce‫ه‬tradiție‫ه‬se‫ه‬înscrie‫ه‬și‫ه‬cum poate fi citit.
Dacă‫ه‬vrem‫ه‬să‫ه‬sesizăm‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬animă‫ه‬acest‫ه‬învățământ,‫ه‬punctul‫ه‬cheie‫ه‬al‫ه‬acestui‫ه‬
învățământ,‫ ه‬în‫ ه‬profesiunea de credință‫ ه‬a‫ ه‬islamului‫ ه‬îl‫ ه‬găsim.‫ ه‬Acolo‫ ه‬îi‫ ه‬găsim‫ه‬
axioma,‫ ه‬fundamentul,‫ ه‬baza.‫ ه‬Prin‫ ه‬profesiunea‫ ه‬de‫ ه‬credință‫ ه‬a‫ ه‬islamului‫ ه‬putem,‫ه‬
într-adevăr,‫ ه‬rezuma‫ ه‬reflecția‫ ه‬lui‫ ه‬Lacan‫ ه‬privind‫ ه‬experiența‫ ه‬analitică.‫ ه‬Iată‫ه‬
veritabilul punct de sprijin pornind de la care Lacan a construit‫ه‬învățământul‫ه‬
său.
Chiar‫ه‬dacă‫ه‬învățământul‫ه‬lui‫ه‬Lacan‫ه‬se‫ه‬propune‫ه‬ca‫ه‬și‫ه‬un‫ه‬retur‫ه‬la‫ه‬Freud,‫ه‬ceea‫ه‬ce‫ه‬îl‫ه‬
animă,‫ ه‬în‫ ه‬mod‫ ه‬mai‫ ه‬secret,‫ ه‬este‫ ه‬tradiția‫ ه‬islamică.‫ ه‬Lacan‫ ه‬procedă‫ ه‬astfel,‫ ه‬el‫ه‬
izvorăște‫ه‬în‫ه‬tradiția‫ه‬islamică,‫ه‬dar a atribuit-o lui Freud. Este tocmai pentru ce,
dacă‫ ه‬căutăm‫ ه‬marele‫ ه‬secret‫ ه‬al‫ ه‬psihanalizei,‫ ه‬nu‫ ه‬la‫ ه‬Freud‫ ه‬îl‫ ه‬putem‫ ه‬găsi,‫ ه‬ci‫ ه‬în‫ه‬
tradiția‫ه‬islamică.‫ه‬Lacan‫ه‬nu‫ه‬este‫ه‬chiar‫ه‬atât‫ه‬de‫ه‬freudian,‫ه‬el‫ه‬se‫ه‬inspiră‫ه‬mult‫ه‬mai‫ه‬
mult‫ه‬din‫ه‬islam‫ه‬decât‫ه‬o‫ه‬credem.
Nu reușim să‫ه‬înțelegem‫ه‬Lacan‫ه‬pentru‫ه‬că‫ه‬tocmai‫ه‬această‫ه‬referință‫ه‬acolo nu a fost
niciodată‫ ه‬dată‫ ه‬de‫ ه‬el.‫ ه‬El‫ ه‬chiar‫ ه‬a‫ ه‬făcut‫ ه‬totul‫ ه‬pentru‫ ه‬a‫ ه‬ne‫ ه‬refuza‫ ه‬accesul‫ ه‬la‫ ه‬ea.‫ه‬
Islamul‫ه‬în‫ه‬inima‫ه‬psihanalizei‫ه‬este‫ه‬absolut‫ه‬esențial‫ه‬de‫ه‬sesizat,‫ه‬în‫ه‬lipsa‫ه‬căruia‫ه‬nu‫ه‬
înțelegem‫ه‬mare‫ه‬lucru.
După,‫ ه‬toate‫ ه‬acestea‫ ه‬nu‫ ه‬înlătură‫ ه‬absolut‫ ه‬nimic‫ ه‬geniului‫ ه‬lui‫ ه‬Lacan.‫ ه‬Islamul‫ ه‬ne‫ه‬
ajută‫ه‬să‫ه‬citim‫ه‬Lacan.‫ه‬Pornind‫ه‬de‫ه‬la‫ه‬islam,‫ه‬putem‫ه‬înțelege‫ه‬mai‫ه‬bine‫ه‬Lacan,‫ه‬însă‫ه‬
40
Lacan‫ه‬permite‫ه‬de‫ه‬asemenea‫ه‬în‫ه‬retur‫ه‬să‫ه‬înțelegem‫ه‬mai‫ه‬bine‫ه‬islamul‫ه‬și‫ه‬să‫ه‬evităm‫ه‬
să‫ ه‬confundăm‫ ه‬islamul‫ ه‬cu‫ ه‬perversiunea‫ ه‬islamului‫ ه‬care‫ ه‬consistă,‫ ه‬în‫ ه‬mod‫ه‬
principal,‫ه‬să‫ه‬vrei‫ه‬să‫ه‬impui‫ه‬islamul.

41