Enterocolita este o inflamație care apare în tractul digestiv al unei persoane și afectează atât intestinului

subțire (enterita) cât și colonul (colita). Enterocolita este extrem de contagioasă, necesită izolarea
pacientului la domiciliu și are un debut brusc, manifestat prin crampe abdominale, stări de greață și
diaree apoasă. Atunci când acestor simptome li se adaugă și vărsăturile, diagnosticul este de
gastroenterocolită acută, o formă mai complexă de enterocolită.

La adulți, enterocolita apare ca urmare a unei infecții însă, în cazul enterocolitei la bebeluși, cauzele pot
fi complexe.

Enterocolita se transmite cu ușurință de la o persoană la alta, mai ales în cazul în care nu sunt respectate
regulile de igienă, sau la o persoana cu un sistem imunitar mai scăzut.

Enterocolita se poate transmite oral, prin înghițirea de alimente infectate cu diverse virusuri sau bacterii.
În sezonul cald, la mare, enterocolita apare mai ales din cauzei înghițirii apei de mare, care poate duce la
apariția unor infecții gastrice.

În linii mari, enterocolita este specifică sezonului cald. Ea apare cu precădere vara, din cauza creării unui
mediu favorabil dezvoltării bacteriilor și a alterării mai rapide a alimentelor. Așadar, enterocolita este
provocată de bacterii, fungi (ciuperci), paraziți și virusuri și poate avea manifestări gastrointestinale
agresive.

Enterocolita la copii apare, în primul rând, la cei care au urmat un tratament prelungit cu antibiotic sau
la cei cu un sistem imunitar insuficient dezvoltat. Iar dacă vă întrebați cât durează, ei bine, medicii
specialiști susțin că după o săptămână simptomele ar trebui să dispară de la sine.

Enterocolita în sarcină este o afecțiune comună dar destul de periculoasă din cauza deshidratării și, în
cazuri extreme, poate duce la naștere prematură.

După tipul de manifestare, enterocolita poate fi:

enterocolită acută;

enterocolită cronică.

Tipuri de enterocolită existente

În funcție de sursa declanșatoare a bolii, enterocolita poate fi:

enterocolită bacteriană (provocată de bacteriile menționate mai sus: Salmonella, Shigella, E.coli,
Campylobacter și Clostridium difficile);

enterocolită cauzată de agenți fungici (provocată de Candida);

enterocolită virală (provocată de virusuri precum rotavirusuri, adenovirusuri, virusul Norwalk și de

astrovirusuri);

enterocolită parazitară (provocată de paraziți precum Giardia, Balantidium coli, Cryptosporidium,

Blastocystis hominis și Entamoeba);

enterocolită toxică (provocată de medicamente, droguri sau de alte substanțe toxice din diferite
produse);

enterocolită mecanică (apare ca urmare a unor leziuni ale intestinelor).

În funcție de manifestările sale, enterocolita poate fi:

enterocolită necrozantă (apare atunci când inflamația intestinului este însoțită de moartea unor celule
din mucoasa intestinală; acest tip de enterocolită apare mai ales la bebelușii care au un sistem imunitar
slab dezvoltat);

enterocolită pseudomembranoasă (apare atunci când mucoasa intestinală este afectată de o infecție
provocată de antibiotice);

enterocolită asociată cu antibioticele (acest tip de enterocolită se instalează după administrarea unui
tratament mai îndelungat cu antibiotice care distruge mucoasa și flora intestinală și duce la inflamație
intestinală);

enterocolită hemoragică (este cauzată mai ales de bacteria E. coli și se manifestă prin scaune cu sânge).