Bădărău Violeta

Bibliografie
definiții culese din:
● memorator
psihologie
booklet 2016,
Maria Halmaghi
● Psihologia prin
sinteze și Grile,
ed.SemnE 2019, Etapele
prof. Florica
Dumitrescu și
prof.. Marieta
construirii
Iordan
● Psihologie
Teste-grilă, ed.
unei
Universitară
2016, prof.
motivații
psiholog Diana

●
Ioaneș
Fundamentele
puternice
Psihologiei,
Polirom 2009,
Mielu Zlate

Marina Pavlikovskaya ‘Man_alone’ ilustrație pentru Revista Russian Pioneer

 ✊Motivația este:
● ansamblul factorilor care declanșează
activitatea individului, o orientează către
anumite scopuri și o susține energetic;
● cauza internă a comportamentului, ea îl
orientează și dirijează;
● ‘motorul’ personalității;
● principalul factor ce împinge individul
să facă ceva;
● o pârghie importantă în procesul
autoreglării individului;
● mecanism stimulator energetic alături de
afectivitate;
 Piramida lui A. H Maslow

❗Sistemul motivațional cuprindetrebuințe,

: motive, interese, convingeri,
idealuri, concepția despre lume și viață
📌Trebuințele: sunt structuri motivaționale bazale și autorealizare

fundamentale a personalității; sunt componente care trebuințe

relative la ‘eu’
semnalizează dezechilibre fiziologice sau psihologice. fig.1
stimă de sine,
respect
🔹Se împart în: ◾trebuințe primare (adică cele înnăscute,
comune pentru om și animal, cum ar fi foamea sau cele sexuale)
trebuințe sociale
◾trebuințe secundare: ▪materiale (locuință, unelte); nevoia de
▪spirituale (de cunoaștere); ▪sociale (integrare și cooperare) apartenență 👪

Conform unei alte clasificări trebuințele pot fi de două soiuri:

trebuințe de securitate
inferioare (prezente și la om și la animal) și superioare (care nu (🏠⚕)
pot fi satisfăcute dacă nu au fost satisfăcute măcar parțial cele
inferioare).
trebuințe fiziologice
Când apar obstacole în calea satisfacerii unei trebuințe, apare
(🥛🍽🛏)
și starea de încordare numită frustrare, care determină
*fig.1 o piramidă a lui Maslow nereușită,
diferite răspunsuri, precum agresivitate în plan real sau imaginar. încropită de mâinile mele stângace
🌟 În activitatea sa, fie că e vorba de joacă, învățătură sau muncă, omul este determinat de ceva numit motiv.

📌Motivele: ● motivul, un imbold, un impuls, prin care e declanșat actul

● sunt trebuințe atât de puternice, încât declanșează acțiunile prin care se satisfac;
● pot ocupa o poziție internă sau una externă în raport cu activitatea subiectului;
● dau energie și orientare activității;
● nu se manifestă izolat, ci în grupuri sau ✨constelații de motive✨
● pot pune în evidență relația între intensitatea cu care se manifestă nivelul performanței
într-o activitate și modul de percepere a dificultății unei sarcini, prin ceea ce se numește
optim motivațional și presupune existența unei intensități optime a motivației, care să
permită obținerea unor performanțe înalte;o sarcină subapreciată duce la o
submotivație, iar una supraapreciată duce la supraapreciere, ambele cu un rezultat de
eșec; se mai poate obține și prin obișnuirea indivizilor de a percepe cât mai corect
dificultatea sarcinilor;
● nivelul de aspirație este un factor de diferențiere între oameni; cei care își doresc să
atingă un nivel cât mai înalt de pregătire, în activitatea pe care o realizează , se vor
angaja cu toate forțele, vor ridica mereu ștacheta, nemulțumiți de ce au obținut până la
un moment dat.
📌Interesele: ● sunt orientări relativ stabile și active spre anumite domenii;
● presupune prezența unor motive, stări afective agreabile, calități ale voinței;
● prezența lor se constată prin prioritatea acordată unor activități pe o perioadă
îndelungată, prin plăcerea provocată de activitate, prin rezistența la efort îndelungat,
prin rezultate bune și foarte bune (De exemplu: un student interesat de o anumită
materie, va fi mult mai atent la cursurile respective, va participa cu mai mult interes
și se va pregăti fără reclamarea oboselii);
● se clasifică după: 📌domeniul de activitate (interese științifice, artistice, sportive)
📌după sfera de cuprindere (interese personale, de grup și generale)
● implică organizare, constanță și eficiență
● în structura lor intră elemente cognitive, afective și volitive.

📌Convingerile: ● sunt idei adânc implantate în structura personalității, puternic trăite afectiv, care
împing spre acțiune;
● sunt idei-valoare, idei-forță care intră în funcțiune în împrejurări de alegere sau conflict
valoric și pot determina persoana să acționeze chiar împotriva instinctului de conservare;
● se conturează începând cu adolescența.
📌Idealurile: ● sunt proiecții ale individului în sisteme de imagini și idei care îi ghidează
întreaga existență;
● se formează pornind de la exemplele oferite de persoane din anturaj,
personalități literare, artistice, sportive, prin analiza critică a modelelor;
● include trei elemente: sensul și semnificația vieții, scopul vieții, modelul de
viață;
● reprezintă un gen de ‘stea călăuzitoare’ și dau forță spirituală celor antrenați de
ele;
● este important ca fiecare om să-și definească idealurile în consens cu
posibilitățile reale de care dispune;
Idealuri formate:
stagnare și chiar involuție a
sub nivelul posibilităților personalității
submotivarea
mult peste limitele proprii epuizare, decepție, inadaptare
supramotivarea
 Yoshitomo Nara
📌 Concepția ● cuprinde ansamblul părerilor, ideilor și teoriilor
despre despre om, natură și societate;
lume și viață: ● se formează în cadrul unor condiții de viață, dar
și al culturii și educației;
● reunește cognitivul cu valoricul și se împlinește
în acțiune.
● este o structură globală cu rol strategic în
orientarea comportamentului.

🌟 Efectele ce se pot manifesta în procesul funcționalității

concrete a tipurilor motivației: ● Frustarea
● Conflictul motivațional
● Saturația
● Substituția
Formele motivației:
(care se clasifică în perechi contrare)

📌Motivație pozitivă Motivația negativă

și ❗produsă de stimuli
Motivația pozitivă aversivi
motivație negativă. 🌟produsă de stimulări
❗pedeapsă; amenințare
premiale
❗efecte precum refuzul,
🌟 laudă; încurajare
evitarea, abținerea
🌟efecte benefice
 Motivația intrinsecă

Motivația intrinsecă

💖se află în subiect

💖își are sursa în nevoile și trebuințele
subiectului, satisfacerea ei se face prin
însăși îndeplinirea acțiunii adecvate
🌟Independență
🌟Foamea de cunoaștere
🌟Dorința de perfecționare
🌟Scopul
🌟Pasiunea
🌟Mândrie
 Motivația extrinsecă
💧Recompens 💧Faimă
e 🥕Își are sursa
💧Pedepse generatoare în
afara
subiectului
💰 🥕Activitatea
desfășurată
fiind doar
mijloc pentru
📌sursa motivației
un alt scop
vine din exterior
📌De exemplu, cazul unui
student
ce își alege profilul
sau universitatea
sub îndemnul părinților deși
domeniul respectiv nu-l interesează
 Experiment. ‘Despre costurile recompensei’ ‘Munca reprezintă ceea ce un corp este obligat să facă, în timp ce joacă constă în
ceea ce un corp nu este obligat să facă’ Mark Twain
Mark Lepper, David Green și Richard Nisbett (1973)
● au recrutat 51 de preșcolari cu vârste cuprinse între 3 și 4 ani
● au urmărit comportamentul lor când desenează în pauzele de joacă, pentru a observa cât de des desenează.
● preșcolarii au fost împărțiți în 3 grupuri
● au introdus recompensele de ‘good player’,cele surpriză și feedback pozitiv tuturor, multumindu-le pentru participare
● au întrerupt recompensele
● au continuat să urmărească comportamentul lor vizavi de desenat postrecompense
● cei din grupul A au ajuns să privească desenul ca pe o muncă în schimbul căreia primesc ceva, plata fiind recompensa promisă de la
început
● Rezultatele relevate de experiment au fost efectul ironic al recompensei exterioare, pierderea recompensei intrinseci, a motivației.

Grupul A Grupul B Grupul C

● au fost aunțați că la sfârșitul jocului cu ● grupul de control
cariocile vor primi o recompensă, ● nu li s-a spus că vor primi
recompensă ci abia la finele ● nu li s-a oferit nicio
aceasta constând într-un certificat de
‘good player’ jocului au primit una surpriză recompensă pentru
rezultate desenele realizate
☹ au petrecut mult mai puțin timp
observate desenând, iar desenele nu au fost atât de 😀 nu s-a schimbat nimic, au desenat
🙂 au desenat mai mult decât cei din
la repetarea reușite
primul grup însă mai puțin timp la fel în cadrul ambelor ședințe
ședinței, ❗recompensa a diminuat interesul
comparativ cu cel acordat desenelor în
pentru desen în a doua ședință
după 2 ❗s-au străduit să facă desene cât mai prima ședință
săptămâni frumoase pt recompensă însă când
întărirea a dispărut, a scăzut și motivația
grupului.
 Experimentul Walter Mischel, Universitatea Stanford 1972

bezelelor ● a fost testată capacitatea

unor preșcolari (între 4 și
5 ani) de a rezista
tentației de a mânca o
bezea pentru 15 minute
pentru a obține încă una
● un copil din 3 a reușit să
reziste tentației și să
aștepte timpul stabilit
pentru a obține o a doua
bezea

❗ Se pare că un
📌după aproximativ 15 ani element cheie în a
psihologul și-a căutat obține succes este
participanții pentru a vedea cum capacitatea de
s-au descurcat aceștia în viață și
bineînțeles cei ce au reușit să
autocontrol care are
reziste tentației au înregistrat mai la bază așteptarea
multe succese în viață, pe toate pentru o
planurile (viața personală, socială recompensă
și profesională) comparativ cu întârziată
ceilalți.
 ● care este cea mai bună și longevivă
motivație?
● care este cea ce ne împinge să facem
ceva chiar și atunci când simțim că nu
ne putem dezlipi dosul de pe canapea?
● există ‘cură’ pentru procrastinare?
● ce ne facem atunci când avem de făcut
fig.2
ceva plictisitor sau ceva ce nu ne
atrage sau trebuie făcut dar nu vrem
să-l facem
● ce te faci atunci când ești captiv în
ghearele depresiei și motivația îți
lipsește cu desăvârșire? (mi-aș dori să am un
răspuns aici…)

*fig.2 cartof de canapea în mediul său natural

 Concluzii
● cred că este evident că motivația optimă este cea ce izvorăște
din interior.
● deci ce trebuie să facem pentru a stimula această motivație
interioară? trebuie să ne întrebăm ce ne place, ce este important
sau semnificativ pentru noi, ce vrem să realizăm și să ne lăsăm
ghidați de motivația intrinsecă pentru a ne îndeplini scopul.
● bineînțeles că nu putem fi mereu motivați din interior și atunci
putem apela la unele dintre metodele motivației extrinseci
● trebuie să ne creăm un sistem de recompense și pedepse să ne
ajute să ne motivăm comportamentul și câteodată trebuie să
depunem efort fără să primim o recompensă imediată, acesta
fiind nivelul de aspirație, ca și în testul cu bezelele, ne
propunem să ne sacrificăm acum pentru o viitoare răsplată
● spre exemplu în experimentul ‘despre costurile recompensei’
s-a demonstrat că recompensa exterioară o poate ruina pe cea
interioară, dar aici este vorba despre o recompensă tangibilă
ceea ce exclude feedback-ul pozitiv, deci el poate fi folosit ca
întărire pozitivă însă doar dacă e ceva concret
● de exemplu la job este cel mai greu să-ți găsești motivația
intrinsecă, dar te poți focusa pe ceea ce-ți place la jobul tău sau
poate îți face plăcere să-ți ajuți colegii sau să rezolvi probleme
● obiectiv Drumul spre o motivație puternică este pavat cu dârzenie
● nivelul de
aspirație ● este imperios necesar să ne stabilim niște obiective pe care să le
● stimularea urmăm, ce motivează și ne inspiră, iar cele mai importante sunt
intereselor cele aflate în strânsă legătură cu noi și cu dorințele noastre cele
cognitive, a mai arzătoare.
curiozității ● provocările scot la lumină ce e mai bun din noi și este foarte
● autoprovocare autonomie important să ne propunem să fim în continuă competiție mai
este important să ai degrabă cu noi înșine decât cu ceilalți, să ne concentrăm pe
● determinare control asupra muncii
● perseverență
autodepășire (totuși să nu uităm că nivelul de aspirație trebuie să
tale, să ai posibilitatea
fie cu puțin peste posibilitățile de moment, o discrepanță prea
● organizare să-ți gestionezi singur
timpul și munca depusă mare dintre capacități și aspirații poate duce la eșec).
● realizare
● determinarea presupune să acționezi și să fi dispus să depășești
obstacolele ce-ți stau în cale
=Motivație cel care anticipă ● motivația este molipsitoare deci (cu riscul să pară un clișeu)
competiție cu tine rezultatul ‘înconjoară-te de oameni motivați’
însuți, să-ți să îți propui să ● când ne lovim de un task plicticos, monoton, putem să-l
hrănești foamea de faci o schimbare și reîncadrăm într-un tablou mai interesant și chiar distractiv de
cunoaștere să înțelegi că ceea exemplu, putem schimba abonamentul la sală împăienjenit, de
ce faci contează
cunoa nefolosit cu un altul la un curs de dans sau altceva ce implică
ștere
scop mișcare dar îți face și plăcere un fel de ‘îmbină utilul cu plăcutul.'