Stan Lavinia Elena

Stanescu Sofia Maria

Trifonescu Smaranda
Grupa 8

Proiect biochimie-Alimentația în timpul sarcinii

Dieta reprezintă un factor esențial ce influențează în mod direct sănătatea populației.

Conform ipotezei privind originea dezvoltării sănătății și a bolii, majoritatea condițiilor care
apar la maturitate își au originea în viața fetală. Sarcina este o perioada propice pentru
stabilirea condiției de sănătate viitoare. Dieta materna poate influenta anumite aspecte
patologice ce țin de dezvoltarea mamei și a fătului, cum ar fi fertilitatea, hipertensiunea
arterială și nașterea prematură.
În acest material, vom rezuma sfaturile pentru compoziția regimului alimentar în
timpul sarcini si teoriile în curs de dezvoltare pe aceasta tema de actualitate. Scopul acestei
lucrări este de a sintetiza ideile actuale și de a evidenția modul de dezvoltare a regimului
alimentar de-a lungul sarcinii.
Există recomandări specifice pentru diferite tipuri de nutrienți în timpul sarcinii.
Acestea diferă din anumite puncte de vedere, atât în funcție de obiceiurile alimentare, cât și de
starea nutrițională a populației. Alimentația sănătoasă și stilul de viață fizic activ sunt
promovate pentru a preveni creșterea excesivă în greutate gestațională (GWG). În populația
subnutrită, se recomandă consumul echilibrat de energie și proteine pentru a preveni LBW,
SGA și moartea neonatala. Dozele de suplimente de fier și acid folic sunt administrate cu o
posibilă rutină zilnică sau intermitentă. Suplimentarea cu vitamina A trebuie limitată numai la
nivelul zonelor în care deficiența de vitamina A este o problemă substanțială de sănătate
publică. Recomandarea suplimentării cu calciu este limitată la populația cu aport scăzut de
calciu. Evitarea cofeinei este sugerată pentru femeile cu un consum ridicat. Consensul
canadian subliniază necesitatea adoptării unor alimente bogate în nutrienți și adecvate din
punct de vedere energetic, cu o creștere moderată a consumului de energie în timpul sarcinii.
Se acordă o atenție deosebită GWG, folatului , fierului, colinei, acidului gras omega-3 și
aportului de iod, precum și evitării sau limitării alimentelor specifice care conțin bacterii sau
mercur metilic și alcool [1]. Consensul național german este destul de detaliat în anumite
aspecte ale dietei din timpul sarcinii. În primul paragraf, este evidențiată diferența dintre
creșterea ușoară a nevoilor de energie în comparație cu o creștere mult mai mare a vitaminelor
și mineralelor. Conform acestor cerințe, se recomandă consumul de alimente bogate în
nutrienți, mese regulate și exerciții regulate, împreună cu GWG moderat. Recomandările
precedente nu se aplica in următoarele situații :femeile gravide obeze pentru care standardele
de îngrijire și de pierdere în greutate încă nu sunt foarte bine cunoscute, cele care urmează o
nutriție vegetariană si vegană cu posibile suplimente de fier și DHA, caz în care este necesară
consiliere medicală suplimentară din cauza deficienței multor nutrienți [2]. Consensul italian
diferă puțin în ceea ce privește aportul de energie și aportul de proteine în timpul sarcinii,
unde sunt recomandate cantități specifice în anumite perioade. Accentul se pune pe
compoziția proteinelor și grăsimilor, suplimentarea cu fier, precum și furnizarea adecvată de
iod și calciu [3]. Standardele de nutriție pentru populația poloneză, care reflectă
recomandările OMS și EFSA, conțin tabele pentru diferite grupuri în funcție de vârstă, sex și
starea sarcinii, atât pentru micro-, cât și pentru macronutrienți, împreună cu cerințele și
cheltuielile energetice. În afară de recomandări, există un număr substanțial de revizuiri cu
privire la aspecte specifice ale nutriției materne. În ultimii 2 ani, am identificat lucrări
Stan Lavinia Elena
Stanescu Sofia Maria
Trifonescu Smaranda
Grupa 8

importante în acest domeniu legate de dietă și fertilitate, intervenții pentru femeile gravide
diabetice sau obeze, consecințele metabolice ale GWG excesive, impactul dietei bogate în
polifenoli, utilizarea probioticelor și prebioticelor, microbiomul matern și dezvoltarea
sistemului imunitar neonatal, beneficiile dietei mediteraneene și programarea epigenetică.

MACRONUTRIENȚI
Atât cantitatea, cât și compoziția proteinelor sunt vitale în contextul pierderii în
greutate. La șobolani, deficitul de proteine în timpul sarcinii are ca efecte scăderea în greutate
a puiului la naștere, reducerea greutății inimii, creșterea frecvenței cardiace și a tensiunii
arteriale sistolice, efecte asemănătoare ,dar la o scară cu mult redusă, putând fi surprinse și în
sarcina umană.[4] În general, proteinele de origine animală sunt mai bune decât proteinele
vegetale, sugerând ca principala sursă de proteine din timpul sarcinii să fie carnea, însă
amestecarea legumelor de diferite tipuri crește de asemenea substanțial calitatea proteinelor
vegetale.
Cu toate acestea, trebuie să se ia în considerare că anumite tipuri de diete vegetale,
inclusiv dietele vegetariene și vegane, duc la deficiențe de microelemente și minerale și
creează efecte adverse in timpul sarcinii. În acest context, un program vegetarian de pierdere
în greutate poate duce la un aport scăzut de B12 și deficit de fier, precum și la greutatea
scăzută la naștere, în timp ce un program vegan de pierdere în greutate poate duce la un
consum insuficient de DHA, zinc și fier, în plus față de un pericol extins de preeclampsie și
dezvoltare insuficientă a creierului. S-a observat însă că un program de pierdere în greutate
vegetarian bine echilibrat permite în mod obișnuit un aport corect al nutrienților în timpul
sarcinii atunci când este suplimentat cu vitamina D, acid folic, iod, fier, vitamina B12 și zinc
și, în cazul unui program de pierdere în greutate fără pește, cu DHA [5].

În schimb, consumul de carne roz, care a devenit în ultima perioada asociat cu cele
mai multe tipuri de cancer, ridică câteva suspiciuni, fiind recomandată reducerea cantității
acestor tipuri de produse cu conținut proteic ridicat, deși, până acum nu există nicio dovadă că
acest program de pierdere în greutate poate afecta negativ sănătatea copilului .[6]
Aportul de grăsimi în sarcină necesită prezența obligatorie a acizilor grași precum
DHA, EPA si Omega-3. Cel din urma are un rol esențial în dezvoltarea sistemului nervos și a
retinei. Prezența în concentrații mari a DHA-ului în plasma maternă a fost asociată cu
creșterea plasticității, a transmiterii influxului nervos și fluidizarea membranelor. El previne
de asemenea inflamația, contribuind la răspunsul împotriva bacteriilor și a altor
microorganisme. DHA este un precursor al mediatorului lipidic cu rol antiinflamator, numit
RVD, care previne inflamația. [7]

CARBOHIDRAȚI
Carbohidrații asigura energia necesara întreținerii funcțiilor vitale ale organismului
uman, fiind sursa preferențiala de degradare metabolica. Aceștia asigura rezervele energetice
Stan Lavinia Elena
Stanescu Sofia Maria
Trifonescu Smaranda
Grupa 8

și contribuie la funcționarea optima a sistemului nervos și muscular. Cu toate acestea,

consumul excesiv de carbohidrați și grăsimi a fost asociat cu adipozitatea neonatala. Dietele
ce urmează un consum crescut de carbohidrați, grăsimi saturate și alimente fastfood au fost
identificate ca factori în apariția astmului în timpul sarcinii, afectând astfel indirect și
sănătatea copilului. Pe de altă parte, scăderea aportului de carbohidrați și implicit modificarea
dietei materne poate determina apariția obezității și a stării de inflamație a organismului.[8]

FIBRE
Funcția esențială a fibrelor este de a modula microbiomul intestinului. Un plan
alimentar bogat în fibre s-a dovedit a preveni astmul prin transfer epigenetic și prin impactul
microbiotei intestinului. Experimental, un plan alimentar care diferă doar prin cantitatea de
fibre cu același aport de grăsimi, proteine, carbohidrați și aceeași creștere în greutate
influențează bolile de natura alergica a căilor respiratorii. Se presupune că mecanismul este
asociat cu microbiota specifica și cu nivelul de acizi grași cu lanț scurt (SCFAs) din fecale și
ser. Mai exact, SCFAs (acetat, propionat și butirat) reglează acetilarea Foxp3 și Treg și, ca
urmare, au un impact antiinflamator si efect asupra integrității epiteliale. Propionatul de
SCFA influențează suplimentar biologia celulelor dendritice (DC) și capacitatea de a promova
reacția T helper 2 (TH2) și reglează expresia genelor NPPA în interiorul plămânilor. Toate
aceste fenomene se manifestă numai în perioada fetală, probabil în intervalele timpurii de
dezvoltare, cu toate acestea, chiar și mai târziu în timpul sarcinii poate avea un impact redus,
în care planul alimentar bogat in fibre s-a dovedit a se corela cu mai puține vizite la medicul
de familie în primele 12 luni de viața din cauza tusei și a respirației șuierătoare. [9]

FIERUL
Fierul reprezintă unul dintre micronutrienții ce au un rol esențial în dieta gestaționala.
În general absorbția preferențiala a fierului este din carne, deoarece absorbția din plante este
redusa de polifenoli și fitați ce se găsesc în unele produse de origine vegetala.
A fost descoperit faptul ca un consum inadecvat de fier în timpul sarcinii poate duce la
creșterea riscului apariției unor boli cardiovasculare. În testele realizate pe animale, scăderea
aportului de fier matern a fost asociată cu hipertensiunea arteriala și obezitatea.

IODUL
Iodul este un oligoelement cunoscut pentru proprietățile sale de sintetizare a
hormonilor tiroidieni. Deficitul de iod a fost astfel corelat cu mortalitatea perinatală, apariția
ulterioara a hipertiroidismului la mama și a hipotiroidismului la copil. De asemenea, un aport
necorespunzător de iod crește riscul apariției avortului spontan și a tulburărilor neurologice.
Alimentele ce reprezintă o sursa importantă de iod sunt: algele, legumele, peștele, scoicile,
carnea de pui, fructele.
Stan Lavinia Elena
Stanescu Sofia Maria
Trifonescu Smaranda
Grupa 8

CALCIU SI VITAMINA D
Principalele surse de calciu preluate din alimente sunt laptele, produsele lactate (iaurt,
brânză, cașcaval), semințele si legumele.Calciul este crucial pentru metabolismul osos,
greutatea fătului la naștere, prevenirea riscului de travaliu prematur și menținerea tensiunii
arteriale adecvată [10].
Studiile timpurii privind vitamina D în timpul sarcinii au arătat o asociere cu preeclampsia și
cezariana, dar și toleranța la glucoză, modelul anormal de creștere fetală, nașterea prematură
și insuficiența reproductivă. În primele săptămâni de sarcină, nivelul metabolitului vitaminei
D 1,25 (OH)D3 crește de 2 până la 3 ori, indiferent de nivelul de aport, dar semnificația
acestui fenomen nu este cunoscută. Acest mecanism ar putea menține, eventual, nivelul
necesar în timpul sarcinii dacă stocarea privind preconcepția ar fi normale. Nivelurile
neadecvate de 25(OH)D3 (< 20 ng/ml) sunt legate de rezultatele adverse întâlnite apoi de-a
lungul vieții, cum ar fi astmul, scleroza multiplă, tulburările neurologice și afecțiunile
autoimune.

CREȘTEREA ÎN GREUTATE
Gestațional, conform datelor epidemiologice din SUA, 69% din populație este
supraponderală și 35% este obeză. Această schimbare a prevalenței este legată de schimbările
în stilul de viață, dar unele evenimente prenatale sunt, de asemenea relevante. GWG a fost
demonstrat a fi un predictor al complicațiilor sarcinii și a problemelor de sănătate viitoare la
copil. GWG este puternic asociat cu greutatea la naștere și valorile care depășesc 4000 g sunt
asociate cu un risc de 2 ori mai mare de obezitate mai târziu în viață. Consumul excesiv de
calorii în timpul sarcinii a fost asociat cu avortul spontan, diabetul și preeclampsia la mame și
obezitatea și diabetul de tip 2 la copii. Acest efect diabetic pare să fie transgenerațional.
Mecanismul este posibil legat de schimbările de expresie a genelor placentare.
În mod surprinzător, efectul opus a fost descris de Barker și asociații săi care au
observat că insuficiența nutrițională în perioada fetală reflectată de LBW sau SGA este, de
asemenea, legată de intoleranța la glucoză, diabet, hipertensiune arterială și boală coronariană
mai târziu în viață. Aceste observații stau la baza așa-numitei ipoteze a fenotipului ”însetat”,
care reflectă schimbările în metabolism pe măsură ce crește eficiența.
Recomandările enunțate în aceasta lucrare au fost extrase pe baza unor studii detaliate
în ceea ce privește alimentația în timpul sarcinii. Raportându-ne la întreaga populație este
evident ca vor apărea diferențe legate de recomandările unei diete adecvate, acestea fiind
influențate de obiceiurile alimentare, tradițiile si mentalitatea fiecărei persoane. Cu toate
acestea, se pare că este dificil pentru o femeie însărcinată obișnuită să conceapă o dietă
adecvată. Putem spera ca promovarea alimentației sănătoase va avea un impact asupra
creșterii calității vieții pentru viitoarele generații.
Stan Lavinia Elena
Stanescu Sofia Maria
Trifonescu Smaranda
Grupa 8

Bibliografie
1. O’Connor DL, Blake J, Bell R, et al. Canadian consensus on female nutrition: adolescence,
reproduction, menopause, and beyond. J Obstet Gynaecol Can. 2016
2. Koletzko B, Bauer CP, Bung P, et al. German national consensus recommendations on
nutrition and lifestyle in pregnancy by the “Healthy Start - Young Family Network” Ann Nutr
Metab. 2013
3. Marangoni F, Cetin I, Verduci E et al (2016) Maternal diet and nutrient requirements in
pregnancy and breastfeeding. An Italian consensus document. Nutrients.
4. Amer MG, Mohamed NM, Shaalan AAM (2017) Gestational protein restriction: study of
the probable effects on cardiac muscle structure and function in adult rats. Histol Histopathol
5. Melina RDVM, Craig MPHWR, Levin RDCSSDSM. Position of the academy of nutrition
and dietetics: vegetarian diets. J Acad Nutr Diet. 2016
6. O’Callaghan-Gordo C, Kogevinas M, Pedersen M et al (2016) Maternal diet during
pregnancy and micronuclei frequency in peripheral blood T lymphocytes in mothers and
newborns (Rhea cohort, Crete
7. Rogers LK, Valentine CJ, Keim SA. DHA supplementation: current implications in
pregnancy and childhood. Pharmacol Res. 2013
8. Maslova E, Halldorsson TI, Astrup A, Olsen SF. Dietary protein-to-carbohydrate ratio and
added sugar as determinants of excessive gestational weight gain: a prospective cohort study.
BMJ Open. 2015
9. Thorburn AN, McKenzie CI, Shen S, et al. Evidence that asthma is a developmental origin
disease influenced by maternal diet and bacterial metabolites. Nat Commun. 2015
10. Hyde NK, Brennan-Olsen SL, Bennett K et al (2016) Maternal nutrition during
pregnancy: intake of nutrients important for bone health. Matern Child