Recenzie

Recenzor: Șerban Larisa,

Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie, Departamentul de Geografie,

Specializarea: Geografia turismului - anul I

1. Articol recenzat:

Baniță M. A., TURISMUL VITICOL ÎN ZONA DEALU MARE, UNIVERSITATEA DIN

BUCUREŞTI, FACULTATEA DE GEOGRAFIE. MANAGEMENTUL CALITĂŢII
ACTIVITĂŢILOR TURISTICE. REVISTA DE STUDII ŞI CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE A
MASTERANZILOR. Coordonator volum: Conf. univ. dr. AUREL GHEORGHILAŞ, EDITURA
UNIVERSITARĂ, BUCUREŞTI, 16-22. (2019)

2. Scopul și obiectivele/ problematica articolului

România, în general, și zona Dealu Mare, în particular, sunt recunoscute la nivel mondial
pentru tradiția în producția vinului și pentru calitatea acestuia. În ultimele decenii, turismul viticol
a prins avânt, fiind într-o continuă dezvoltare, atât la nivel mondial, cât și în România.
Scopul articolului este conștientizarea asupra potențialului turismului viticol din zona
Dealu Mare. Articolul se axează pe două obiective: prezentarea a trei crame reprezentative pentru
zona studiată și realizarea profilului și comportamentului consumatorului de turism viticol.

3. Fundamentare conceptuală

În prezent, turismul viticol atrage un număr din ce în ce mai mare de turiști.

Autoarea articolului prezintă conceptul turismului oenologic prin enumerarea mai multor
definiții. Prima definiție prezentată explică turismul viticol ca „vizitarea podgoriilor, plantațiilor, a
vinăriilor și a cramelor, dar și de participarea la festivaluri și evenimente, cu scopul principal de a
experimenta atributele specifice ale unei regiuni viticole” (Hall, C., Sharples, L., Cambourne, B.,
& Macionis, N., 2000).
Termenul oenologie provine din limba greacă și este format din cuvintele oenos – vin și
logos – vorbire și este știința care se ocupă cu studiul vinificației și ale produselor derivate ale viei
și vinului.
O a doua definiție spune despre turismul viticol că „este o formă de turism de nișă bazată
pe dorința de a vizita regiuni producătoare de vin sau în care turiștii sunt determinați să viziteze
regiunile producătoare de vin, mai ales cramele și vinăriile, în timp ce călătoresc din alte motiv”
(Brown, G., Getz, D., 2006).
 În 1998, în Australia, turismul oenologic este definit ca vizitarea cramelor, a vinăriilor și a
regiunilor viticole pentru a experimenta calitățile unice ale stilului de viață contemporan australian,
asociat cu degustarea vinului la sursa de proveniență, incluzând savurarea vinului, a mâncării, a
peisajelor și a activităților culturale. Se pune accentul pe dimensiunile turismului viticol ce constau
în degustarea vinului, experiența destinației și dezvoltarea personală. Dezvoltarea personală face
parte, totodată, din rândul motivațiilor interne ale turistului, în timp ce degustarea vinului și
experiența destinației rămân factori de atracție.

Metodologia de cercetare folosită este formată din două etape. Prima etapă a presupus colectarea
de informații asupra teritoriului studiat din surse bibliografice. S-au utilizat surse bibliografice atât
din domeniul geografiei fizice – prin care să se evidențieze elementele naturale de favorabilitate
dezvoltării viticulturii, în zona Dealu Mare, cât și surse bibliografice din domeniul turismului
viticol. Alături de informațiile colectate, autoarea articolului a realizat și inserat tabele, grafice și
hărți. A doua etapă a presupus colectarea de informații, prin chestionare online sau aplicate pe
teren, cu ajutorul cărora s-a conturat profilul consumatorului de turism viticol și a
comportamentului acestuia, dar și cracteristicile turismului viticol din zona Dealu Mare.

4. Rezultate și discuții

Zona Dealu Mare face parte din regiunea Muntenia și reunește cele mai multe crame din
Romania. Localitațile viticole reprezentative din zonă sunt: Boldești, Valea Călugărească, Urlați,
Ceptura, Tohani, Breaza, Pietroasa și Zorești.
Pentru evidențierea turismului oenologic, autoarea prezintă trei dintre cramele
reprezentative pentru centrul viticol Tohani: Crama Budureasca, Conacul Urlățeanu și Crama
Lacerta Winery.
Crama Budureasca este localizată la doar 5 km de orașul Mizil, în comuna Gura Vadului.
Oenoturismul, la Budureasca, se desfășoară în trei săli de degustare, având o capacitate de 100 de
persoane. Pe lângă degustările clasice cu 3 / 5 / 7 vinuri, în funcție de oferta aleasă, și tururi de
cramă, turiștii pot participa la diverse concursuri tematice: „degustarea pe nevăzute” care
presupune formarea unei echipe care trebuie să indentifice vinul degustat, bazându-se doar pe
simțurile și cunoștințele lor sau „construcția din dopuri” a unui obiect care va fi prezentat în fața
celorlalte echipe participante.
Conacul Urlățeanu este situat pe valea Cricovului Sărat, de pe teritoriul lacalității Urlați.
Pivnița Conacului Urlățeanu reprezintă prima cramă integrată turismului vitivinicol din România.
În curtea conacului există o colecție de accesorii tehnologice din procesul de obținere a vinului,
printre care, numeroase butoaie și prese de struguri.
Crama Lacerta a fost înființată în anul 2006 în localitatea Fințești. În curtea cramei se află
Conacul Dorobanțu care a fost construit în 1901 de către arhitectul Ion Mincu și renovat în 2005
după planurile originale. Vinurile produse de Lacerta Winery sunt depozitate în butoaie de stejar
achiziționate din Franța, SUA și Rusia. Pe lângă degustările de vinuri, în care pot fi alese între trei
și șase sortimente, la cerera turiștilor, se pot face tururi de cramă, tururi de beci și plimbări prin
podgoriile Lacerta.
Cu ajutorul informațiilor colectate prin aplicarea chestionarelor, autoarea a reușit să traseze
câteva caracteristici ale profilului și comportamentului turistului oenologic. Astfel, cea mai mare
parte a turiștilor din această nișă are vârsta cuprinsă între 18-29 de ani, un nivel de educație ridicat
și venituri medii. În general, practică turismul viticol rar, o dată pe an. Dintre turiștii care au raspuns
că practică des turismul viticol, cei mai mulți aparțin acelor grupuri de turiști care vizitează cramele
din interes de serviciu sau sunt calificați în acest domeniu.
Factorii care determină vizitarea cramelor sunt: degustarea vinurilor, istoria locului,
calitatea vinurilor, curiozitatea, popularitatea zonei și, rar, interesul de serviciu.

5. Concluzie

Zona viticolă Dealu Mare este caracterizată atât de elemente naturale, cât și antropice, care
favorizează dezvoltarea viticulturii, respectiv a turismului viticol.
Din puct de vedere al ofertei turistice, cramele oferă turistilor degustări de vinuri și tururi
ghidate, dar este necesară modernizarea serviciilor de cazare și investiții în structurile de
alimentație.
Adeptul turismul viticol face parte din grupa de vârstă tânără, are studii superioare, practică
această formă de turism din pasiune, fiind atras totodată de mediul în care se desfășoară, dar și de
istoria zonei. Turismul oenologic este un turism de weekend, fiind practicat, în general, de turiști
din zona Munteniei.
Dezvoltarea durabilă a turismului viticol din zona Dealu Mare poate aduce acestui spațiu
geografic o recunoaștere de rang internațional, asemenea altor regiuni viticole celebre din Franța,
Spania, Italia sau Germania.
Zona Dealu Mare prezintă un interes major pentru investitorii străini, în domeniul
viticulturii, ceea ce conduce la înregistrarea unor fluxuri de turiști străini, cu preponderență din
Europa de Vest.

În secțiunea Keywords, sunt prezente cuvintele cheie. Exprimarea autoarei este clară și
coerentă, fiind accesibilă cititorului nespecializat în domeniul abordat, în cadrul articolului, dar,
din păcate, prezintă mici greșeli gramaticale sau de editare.
Corectitudinea rezultatelor obţinute din analiza chestionarelor poate fi verificată prin
analiza celor 6 diagrame inserate în articol. Cele 6 diagrame care însoţesc analizele sunt corect
concepute, clare şi sugestive, evidenţiind elementele principale ale cercetării.
Nu se poate spune același lucru și despre Fig.1: Localizarea regiunii viticole Dealu Mare,
harta fiind neclară / blurată.
Sursele citate, de către autoare, sunt relevante pentru fundamentarea conceptului de turism
viticol, iar citarea este realizată conform cerinţelor revistei în care a apărut articolul
(UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI, FACULTATEA DE GEOGRAFIE. MANAGEMENTUL
CALITĂŢII ACTIVITĂŢILOR TURISTICE. REVISTA DE STUDII ŞI CERCETĂRI ŞTIINŢIFICE
A MASTERANZILOR).
Bibliografia este completă, lucrările citate fiind reprezentative pentru tema abordată.