Beneficiile sfeclei rosii (Beta vulgaris)

Elena Tarnovschi
Sfecla este originară din sudul Europei. Asirienii şi grecii antici o foloseau pentru
calităṭile sale nutritive. Diferite civilizaṭii au folosit-o pentru a trata diverse probleme de
sănătate, cum ar fi febra, durerile de cap, digestie dificilă şi subnutriṭie. Exista mai multe
soiuri de sfeclă, de culoare albă, care este utilizată în principal de industria zahărului,
galben şi roşu este soiul cel mai interesant din punct de vedere nutriţional şi de
vindecare. Sfecla roşie este bogată în vitaminele A, C, complexul B, acid folic şi minerale
cum ar fi magneziu, fier şi fosfor. Bogăţia sa de substante nutritive furnizează energie
imediată şi revitalizează corpul. De asemenea, frunzele sale comestibile sunt bogate în
acid folic, beta – caroten, calciu şi fier.
Sfecla roşie este una dintre cele mai bune legume pentru sanatatea noastră, deoarece
are multe proprietăṭi interesante, mai ales pentru sportivi. Acesta este consumată
preparată sau suc. Se folosesc şi frunzele. Sfecla roşie este o legumă deosebit de utilă
omului pentru că protejează împotriva tumorilor canceroase şi anomalii congenitale,
favorizează reducerea tensiunii arteriale şi menţinerea elasticităṭii venelor, stopează
producerea de radicali liberi, reglementează funcţia hepatică, reduce colesterolul seric,
contribuie la creşterea sănătoasă a fătului, face mai repidă coagularea sângelui în caz
de vătămare, întareşte sistemul imunitar, combate stresul oxidativ, menţine sănătatea
ochilor.
Rădăcina de sfeclă roşie e folosită împotriva anemiei, febrei, a bolilor digestive,
organelor digestive şi vasele limfatice, pentru tratamentul ulcerelor. Este folosită mai
mult ca un diuretic, antiinflamator, analgezic, laxativ. Fiind o plantă medicinală cu un
efect antioxidant şi vasodilatator, de la care se foloseşte mai ales rădăcina, sfecla roşie
poate fi folosită în terapie împotriva hipertensiunii arteriale sau ca remediu la sportivii
de rezistenṭă pentru a creşte performanţa, de preferat să fie consumată sub formă de
suc. Conţine carotenoide, betalaina, luteină şi zeaxanthine, compuşi fenolici, vitamine,
minerale. De la sfeclă se folosesc şi frunzele în salate sau în diferite mâncaruri, de
asemenea tijele de la frunze taiate 10 cm cu sosuri în cuptor.
Sfecla reduce consumul de oxigen în timpul exerciṭiului fizic, are efect antioxidant,
antitumoral (betalaina), antiinflamator (efect de betalaină), hipotensor şi vasodilatator.
Este folositoare în hipertensiune, la sportivi creşte performanţele, mai ales pentru
rezistenṭă, luptă împotriva colesterolului rău, previne anumite tipuri de cancer (prin
acţiunea de carotenoizi cu funcţie antioxidantă), în special cancerul de intestin din
cauza compuşilor fenolici. Este folosită ca ingredient în unele creme pentru a preveni
arsurile. Administrată intern ajută la bronzarea pielii datorită conţinutului de
carotenoide. Are efect benefic asupra sănătăţii ochilor, datorită conţinutului de luteină,
zeaxantină şi beta – caroten.
Un studiu publicat de Universitatea din Exeter din Marea Britanie, a arătat că un consum
moderat de suc de sfeclă roşie poate creşte timpul de muncă la un atlet cu 16%.
Cercetătorii presupun că consumul de suc de sfeclă roşie reduce consumul de oxigen în
timpul exerciṭiului fizic datorită conţinutului de nitraţi din sfeclă roşie. Astfel, pentru
sportiv timpul va fi mult mai mare, înainte de a resimţi oboseală.
Cercetătorii de la Universitatea din Exeter şi de la Universitatea Queen din Belfast,
Irlanda de Nord au observat un efect de scădere a tensiunii arteriale la om, după o oră
de la consumul de suc de sfeclă roşie în cantitate de 500 ml. Efectul favorabil asupra
presiunii arteriale a durat 3 până la 4 ore după consumarea sucului. Nitratul şi
transformarea sa în oxid nitric are un efect favorabil împotriva hipertensiunii arteriale
printr-un efect vasodilatator.
Un alt studiu australian publicat decembrie 2012 în Jurnalul Nutritia, a arătat că prin
consumul unui pahar mare de suc de sfecla rosie se reduce tensiunea arterială cu 4-5
mm Hg la bărbatii sănătoşi. Noutatea în acest studiu australian este că, prin consumul
de suc de sfeclă roşie se permite, cel puṭin la bărbaṭi, scăderea tensiunii arteriale la
persoanele sănătoase şi nu au un regim alimentar special. Sucul de sfeclă are cel puţin
un efect preventiv împotriva hipertensiunii arteriale.
Consumul de sfeclă roşie, sub formă de suc poate provoca, uneori, o urină de culoare
roşie sau uşor roşu, acest aspect e cauzat de betalaină, pigmenţi găsiṭi în sfecla roşie.
Cu toate acestea, nu există nici un risc pentru sănătate. Din punct de vedere practic, se
poate bea aproximativ 250 ml de suc de sfeclă roşie în fiecare zi, de preferinţă, un pic
diluat cu suc de mere şi consumat în doze mici, de exemplu, 50-100 ml de la început),
deoarece acesta poate fi greu tolerabil pentru intestine, prin urmare, e necesară o
perioadă de adaptare. O cură de suc de sfeclă roşie se recomandă în special pentru
sportivii de rezistenṭă, cum ar fi biciclişti. Bogăṭia nutritivă din sfecla roşie face această
legumă un protector puternic împotriva cancerului, malformaṭiilor congenitale şi un
protector al sistemului cardiovascular, printre alte beneficii de sănătate.
Într-un studiu comparativ între suc de sfeclă roşie şi alte fructe şi legume, împotriva
unor agenti cancerigeni chimici, sucul de sfeclă roşie ajungea practic mereu în fruntea
listei în prevenirea de mutaṭii care duc la cancer. Sfecla este hrana principală a
celebrului borş, din bucătăria tradiţională rusă. Bogaṭii nutrienţii din sfecla roşie
contribuie la acţiunea de puternic protector împotriva cancerului şi malformaţiilor
congenitale.
Începând cu anii 1950, în urma lucrărilor unui medic maghiar, dr. Alexander Ferenczi, a
fost folosit sucul de sfeclă roşie pentru tratarea cancerului. Medicul maghiar trata
pacientii săi de cancer cu suc de sfeclă roşie exclusiv şi a obţinut rezultate excelente.
De asemenea, el a constatat că în cazul în care tratamentul a fost întrerupt prematur,
cancerul a reapărut. Recomandarea sa este de a consuma zilnic 0,5 până la 1 litru de
suc de sfeclă roşie timp de mai multe luni.
Conform unor oameni de ştiintă, betacianina, o substanţă complexă care oferă sfeclei
roşii culorea sa roşu aprins, este un agent antitumoral puternic. Pigmenţii de sfeclă
roşie par să aibă proprietăţi pentru a lupta împotriva cancerului.
Sfeclă roşie este bogată în nitrat, un compus care este transformat în organism în oxid
nitric, care are capacitatea de a relaxa tensiunea arterială. Într-un studiu recent, pacientii
care au consumat 120 ml de suc de sfeclă roşie au avut o scădere a tensiunii arteriale
de 10 puncte în mai puţin de patru ore.
Conform naturopatului Raymond Dextreit, sfeclă roşie este extrem de hrănitoare şi
aduce un aport mare de energie. Bogăţia sa în magneziu, fosfor şi grupul de vitamina B,
regenerează substanţa fibroasă a nervilor şi exercită un efect sedativ asupra sistemului
nervos. Acesta conţine rubidiu, element radioactiv, implicat activ în digestie, care
justifică înlăturarea anemiei şi demineralizării. Este recomandată în nevrite şi
polinevrite, caşexie, diabet, cancer şi tuberculoză. În scest scop se recomandă să se
consume sfeclă roşie, un pahar de suc pe zi.
Cercetările au aratat, de asemenea, că sfecla roşie întăreşte sistemul imunitar şi are
proprietăṭi de detoxifiere. Aceasta ajută, de asemenea, la ameliorarea durerilor de cap şi
unele probleme de piele. Unii autori consideră că ar trebui să fie consumată cu
moderaṭie din cauza conţinutului său ridicat în zaharuri, inclusiv zaharoza. Dar acum
stim ca sarcina glicemică din sfecla roşie este scăzută.
Sfecla roşie proaspătă aduce doar 40 de calorii pe 100 grame. Acesta este un aliment
alcalin, este uşor de digerat, tonifiant şi remineralizant. Această legumă reglementează
funcţiei hepatice, favorizează tranzitul intestinal, datorită bogăṭiei în fibre şi acivează
metabolismul general. Mai este numită “morcov roşu”. În Elveţia, sfecla roşie este
cunoscută pentru faptul că ajută în procesul de vindecare a durerilor de cap, dinṭi,
probleme ale pielii, menstruale.
Sfecla poate fi consumată în salată sau sub formă de suc, băut chiar înainte de mese.
Acest suc este o sursă de energie care ajută la stimularea functiei de celule hepatice şi
protejează tractul biliar. Sfecla este foarte alcalină, ceea ce face eficient în tratarea
acidozei şi poate ajuta la ameliorarea constipaţiei. Sucul de sfeclă şi sucul de morcovi
combinat este excelent în tratarea gutei, pentru probleme renale şi ale vezicii biliare.
Sfeclă roşie are un efect benefic asupra ficatului şi rinichilor. Roşul din sfecla roşie
expune pigmenţii săi roşii etichetaṭi flavonoide. Flavonoidele ameliorează spasmele
vaselor de sânge. Sfecla roşie creşte rezistenţa capilarelor, normalizează tensiunea
arterială, stimulează formarea de celule roşii din sânge. Prin urmare, sfecla roşie e
valoroasă şi utilă ca legumă. Rădăcina de sfeclă roşie conṭine zaharuri, acizi organici,
acid malic, acid citric, precum şi proteine , caroten, pectină, vitaminele B1, B2, C şi PP,
oligoelemente potasiu, fier şi magneziu.
Sfecla roşie conṭine iod, atât de larg utilizat pentru prevenirea şi tratamentul bolilor
glandei tiroide în formă de scut. Sfecla roşie are un efect favorabil asupra ficatului şi
rinichilor, stimulează tractul gastro-intestinal. La pacienţii cu diabet zaharat, sfecla roşie
e apreciată pentru conţinutul mare de zinc, ce măreşte durata de acţiune a insulinei.
Acest aspect îmbunătăţeşte de asemenea, memoria, este utilizată pentru tratamentul
nevrozei, insomniei, aterosclerozei, anemiei şi hipertensiunii, curăṭă organismul de
toxine şi metale grele. Sfecla roşie pentru prevenire ar trebui să fie consumată de cel
puţin de două ori pe săptămână. Pentru a obţine un efect terapeutic maxim, necesită
ingerarea constantă de suc, a trei-patru săptămâni de 200 g pe zi, timp de 10-15 minute
înainte de mese.
Pentru constipaṭia cronică, probleme digestive, hepatice şi ale căilor biliare, se
recomandă folosirea de 100-150 de grame de sfeclă roşie. Acţiunea sa este întărită de
adaosul de miere. Sucul de sfeclă se foloseşte în caz de constipaţie prin clisme. În
medicina tibetană sucul de sfeclă proaspăt vindecă durerea de gât. Se rade sfecla roşie,
se stoarce un pahar de suc, se adaugă 1 linguriţă de oṭet şi 1 lingură de miere de tei. Cu
această soluṭie se clăteşte gâtul de 6 ori pe zi, şi se bea o înghiţitură. În medicina
populara din Rusia, sucul de sfeclă roşie brut se foloseşte pentru că tratează amigdalita
cronică. Specialiştii afirmă că sfecla are puterea de vindecare a pneumoniei, pleureziei.