LUCRARE DE SPECIALITATE
MECANISMUL MOTOR
Cine nu isi doreste o masina? Si cine nu si-ar dori o masina puternica, dinamica, care sa
te "ingroape" in scaun? Fireste ca oricine isi doreste o masina si inca una performanta,
dinamica, puternica!
Dar de cine depinde performanta automobilului? De intreaga sa constructie, dar in special
de cea a motorului sau!
Daca am compara automobilul cu un organism viu, motorul ar fi inima, cel mai important
muschi, care pune in miscare toate celelalte organe si care este sursa de energie pentru intreg
ansamblu.
Dincolo de comparatii metaforice, motorul chiar este sursa de energie, un transformator
mecanic care transforma energia chimica a unui combustibil in energie mecanica, prin procese
complexe de ardere a combustibilului, ce se desfasoara in interiorul motorului. La aceste procese
participa intregul motor alcatuit din mecanisme si sisteme, insa mecanismul motor care
constituie circa 80% din constructia intregului motor, putem aprecia ca este partea cea mai
importanta a motorului.
Acest mecanism, de performantele caruia depind performantele dinamice si puterea
motorului, pare ca a ramas neschimbat de la aparitita motorului cu ardere interna si pina azi?!
Este doar o aparenta! Cunoscatorii stiu ca mecanismul motor a suferit ample modificari, atit
constructive cit si functionale, modificari care fac ca adevarati "bolizi" sa fie propulsati de
motoare de exceptie realizate de "motoristi" renumiti, mai noi (BMW, Mercedes, Audi,
Renault), sau mai vechi (Porsche, Bugatti), motoristi ce realizeaza motoare cu 12 sau chiar 18
cilindri in V sau W, motoare compacte si puternice ce reusesc sa faca fata cu "brio", atit
provocarilor lansate de autoturisme, cit si de camioane grele!
Am ales asadar sa vorbesc despre mecanismul motor, deoarece constituie cea mai
importanta parte a motorului, inima intregului autovehicul, motor ce poate adaposti in cilindrii
sai adevarate "herghelii" de cai putere, putere pe care o realizeaza nu in conditiile unor
dimensiuni "respectabile", cum era in trecut, ci datorita ingeniozitatii constructorilor, care au
studiat si modificat forma, dimensiunile si materialele mecanismului motor, permitindu-i sa
functioneze la turatii de 10.000 rpm, turatii ce pina nu demult pareau incredibile.
CUPRINS
1.GENERALITĂŢI
2. BLOCUL MOTOR
3. CHIULASA MOTORULUI
4.CILINDRII MOTORULUI
5.GRUPUL PISTON
6.SEGMENŢII
7.BOLŢUL
8.BIELA
9.ARBORELE COTIT
10.VOLANTUL
11.BIBLIOGRAFIE
1.GENERALITĂŢI
Mecanismul motor (mecanismul bielă-manivelă) are rolul de a asigura spaţiul necesar
arderii amestecului aer-combustibil, preia forţa de presiune a gazelor rezultate în urma
procesului de ardere şi o transformă în energie mecanică pe care o transmite utilizatorului.
organe fixe:
organe mobile:
2. BLOCUL MOTOR
Blocul motor (carcasa motorului)reprezintă partea mecanismului motor în care se
amplasează părţile mobile şi, parţial sau integral, unele sisteme auxiliare. Carcasa se fixează pe
un suport (şasiu) şi pe el se fixează chiulasa. La unele motoare răcite cu lichid, în blocul motor se
confecţionează şi cilindrii de lucru (cilindri monobloc).
În pereţii transversali sunt prevăzute locaşurile lagărelor de sprijin ale arborelui cotit şi
ale arborelui cu came. La partea superioară sunt prevăzute orificii filetate pentru îmbinarea cu
chiulasa, orificii pentru trecerea lichidului de răcire spre chiulasă şi locaşe pentru montarea
cilindrilor ( la motoarele cu cilindri amovibili). La motoarele răcite cu lichid, în blocul motor se
găsesc cavităţi pentru circulaţia lichidului de răcire în zonele camerelor de ardere (fig 3).
Fig. 3. Bloc motor cu cilindri amovibili răciţi cu lichid:1-orificiu pentru cilindru; 2-cămăşi de răcire; 3-
cilindru amovibil; 4-carter superior
Deoarece preia toate forţele şi momentele care iau naştere pe timpul funcţionării
motorului, carterul trebuie să aibă o rigiditate ridicată. Deformările carterului conduc la
înrăutăţirea condiţiilor de ungere şi uzarea lagărelor. Acest lucru poate fi evitat prin: nervurarea
pereţilor transversali, coborârea planului de separare a carterului sub cel de separare a lagărului,
mărirea numărului de lagăre paliere ale arborelui cotit şi turnarea comună cu cilindrii de lucru.
Lagărele arborelui pot fi suspendate, cu capacul în carterul superior, sau rezemate, cu
capacul în carterul inferior. În primul caz, soluţia permite asamblarea pe bandă a motorului,
schimbarea uşoară a cuzineţilor, strângerea şi controlul independent al fiecărui cuzinet şi
realizarea unui carter inferior uşor şi simplu (fig 4).
Fig. 4. Carter motor
Datorită formei complexe şi masei mari (24…36% din masa totală a motorului), blocurile
motoare se fabrică de regulă prin turnare din fontă iar la motoarele de putere mai mică, se
confecţionează din aliaj de aluminiu turnat sub presiune. Grosimea minimă de 5…8 mm este
impusă de condiţiile de turnare. Principalele materiale utilizate sunt:
- fonta perlitică cu grafit lamelar fin sau nodular, care are o rezistenţă înaltă la uzare,
proprietăţi antifricţiune, rezistenţă satisfăcătoare la solicitări mecanice şi se toarnă uşor;
- fonta cenuşie, utilizată pentru motoarele cu cilindri amovibili;
- aliajele de aluminiu care au densitate redusă, conductibilitate termică ridicată,
rezistenţă la uzare corozivă şi prelucrabilitate bună. Pentru cilindrii monobloc, în acest caz,
oglinda cilindrilor se cromează sau se metalizează cu oţel şi molibden.
3. CHIULASA MOTORULUI
Este piesa care închide cilindrii la partea superioară şi conţine o parte din camera de
ardere, locaşuri pentru bujii sau injectoare, canale de admisie şi evacuare, locaşuri pentru supape
şi la unele tipuri de motoare şi locaşurile lagărelor de sprijin ale axului cu came. La partea
superioară are un capac cu garnitură de etanşare, iar la partea inferioară o suprafaţă plană pentru
îmbinarea cu blocul motor (fig 5).
4.CILINDRII MOTORULUI
5.GRUPUL PISTON
Parte mobilă a mecanismului bielă-manivelă, grupul piston are următoarele roluri:
asigură evoluţia fluidului motor în cilindru; închide camera de ardere la partea inferioară;
dirijează mişcarea gazelor în cilindru; ghidează piciorul bielei în cilindru; transmite bielei forţa
de presiune a gazelor; transmite cilindrului reacţiunea normală produsă de bielă; etanşează
cilindrul în ambele sensuri şi evacuează o parte din căldura dezvoltată prin arderea
combustibilului.
Grupul piston se compune din următoarele piese: piston, bolţ şi segmenţi.
Pistonul este o piesă în mişcare, puternic solicitată mecanic şi termic. Din această cauză
el trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe funcţionale şi de durabilitate: rezistenţă mecanică
ridicată la temperaturi înalte şi sarcini variabile; densitate redusă; conductibilitate termică
ridicată; rezistenţă la uzare, etc. Din aceste considerente, în funcţie de tipul şi mărimea
solicitărilor, pistoanele se confecţionează: din aliaje de aluminiu (siluminiu sau duraluminiu) prin
turnare în cochilie sau prin matriţare; din fontă prin turnare în nisip; din oţel prin turnare sau
matriţare, sau mixte cu capul din fontă sau oţel şi mantaua din aluminiu.
Pistonul se compune din următoarele părţi: capul pistonului, regiunea portsegmenţi şi
mantaua (figura 8).
a) Capul pistonului are următoarele roluri: asigură evoluţia fluidului motor în cilindru;
preia presiunea gazelor de ardere; închide camera de ardere şi dirijează mişcarea gazelor în
cilindru. Pentru a realiza această ultimă cerinţă, un rol deosebit îl joacă arhitectura capului
pistonului care depinde în mare măsură de tipul camerei de ardere.
În cazul motoarelor cu aprindere prin scânteie, capul pistonului poate avea una din
următoarele forme: disc, concavă sau bombată. La motoarele cu aprindere prin compresie forma
capului pistonului poate fi: plană, tip cupă, mulată după forma jetului sau cu evaziuni în dreptul
pistoanelor (figura 9).
Primul segment dinspre camera de ardere este cel mai puternic solicitat termic, din care
cauză se mai numeşte şi segment de foc. Segmenţii de compresie se confecţionează din fontă
cenuşie perlitică cu grafit lamelar, care are bune calităţi antifricţiune;
- segmenţii de ungere, care împiedică trecerea uleiului dinspre carter în camera de
ardere. Există 1…2 segmenţi de ungere confecţionaţi din tablă de oţel în formă de U cu fante
pentru scurgerea uleiului raclat de pe pereţii cilindrului în carter.
Cerinţele impuse segmenţilor:
- să se aşeze perfect pe oglinda cilindrului şi pe flancurile canalelor din piston;
- să aibă elasticitate, care să-l facă să preseze pe cilindru cu o presiune medie elastică pE;
Rosturile s necesare pentru montarea segmenţilor peste capul pistonului în canale
trebuiesc montate defazat pentru realizarea efectului de labirint în scopul limitării scăpărilor de
fluid din cilindri la max. 0,2…1%.
Materialele pentru segmenţi trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
- să aibă proprietăţi bune de alunecare, care să asigure reducerea frecării şi evitarea
gripajului;
- să aibă duritate ridicată pentru creşterea rezistenţei la uzare;
- să reziste la coroziune;
- să aibă rezistenţă mecanică şi odul de elasticitate mare la temperaturi ridicate.
Cel mai utilizat material pentru segmenţi este fonta cenuşie perlitică cu grafit lamelar.
Acesta are o fază moale (grafitul), care este antigripant, reţine uleiul şi asigură rezistenţa la
coroziune şi o fază tare (perlita) care asigură rezistenţa la uzare. Dacă această fontă se aliază cu
Cr, Cu, Mn, Mo, Ni, Ti, V, creşte duritatea materialului, se menţin proprietăţile mecanice la
temperaturi mari şi se favorizează descompunerea cementitei.
La motoarele m.a.c. supraalimentate, segmenţii se confecţionează din oţel, iar segmentul
de foc din oţel grafitizat.
În prezent se utilizează şi segmenţi din pulberi sinterizate.
Rezultate bune se obţin dacă segmenţii se protejează cu straturi superficiale metalice.
Astfel protejarea cu un strat moale de Pb, Sn sau Cd asigură îmbunătăţirea rodajului, în timp ce
cromarea poroasă a segmentului de foc îmbunătăţeşte ungerea acestuia.
Relaţii de calcul:
c – parametru constructiv al segmentului
c = h.D/(D – a)
kM – coeficient de calcul. Pentru o distribuţie uniformă a presiunii pe segment se ia kM = 2;
pE – presiunea elastică de strângere a segmentului;
pE = Ft/h.Rm
B – parametru fundamental al segmentului
B = c.Rm2.pE/E.I cu E = (16…18).105 daN/cm2
Efortul admisibil:
a = kM.a.E.B/(D-a)
0,5
max/pE)
Tab.2
Mărimile caracteristice ale segmenţilor
Bolţul (axul pistonului) este piesa de legătură dintre piston şi bielă, şi are rolul de a
transmite forţa de presiune între ele. El transmite forţe variabile ca mărime şi sens, care-l
deformează atât după axa longitudinală, cât şi în plan transversal (figura 14). De regulă bolţul are
formă tubulară. La motoarele de turaţie mare, grosimea pereţilor este redusă (2…5 mm), în
timp ce la motoarele cu aprindere prin compresie, datorită solicitărilor puternice, se
confecţionează bolţuri cu perţi groşi (8…13 mm).
Pentru a rezista atât la solicitările de încovoiere şi şoc, cât şi pentru asigurarea unei
rezistenţe ridicate la uzare, bolţurile se confecţionează din oţeluri carbon de calitate sau din
oţeluri aliate cu Cr, Ni, Mn, Mo care se durifică la suprafaţă prin cementare.
a) b)
Fig.14. a) Deformarea bolţului sub efectul forţelor în timpul funcţionării;
b) ansamblu piston –bolt-bielă :1-piston,2-bolţul pistonului;3-capul mic al bielei,4-inel de siguranţă,5-
canal în corpul bielei,6-bucşa bielei
Relaţii de calcul:
Tab. 3
Mărimile caracteristice ale bolţului
Biela este piesa din cadrul mecanismului motor care transmite forţa de presiune a
gazelor de la piston la arborele cotit şi serveşte la transformarea mişcării alternative de translaţie
a pistonului în mişcare de rotaţie a arborelui cotit.
Biela este compusă din trei părţi (figura15):
- piciorul bielei, în care se montează bolţul pistonului. Pentru reducerea uzurilor, între
piciorul bielei şi bolţul pistonului se montează o bucşe din material antifricţiune (bronz sau oţel
moale). Jocul bolţului în piciorul bielei la montaj trebuie să fie între 0,003…0,005 mm, astfel
încât jocul la cald pe timpul funcţionării să evite griparea şi în acelaşi timp să se evite rotirea
bolţului atât în piciorul bielei cât şi în umerii pistonului. Ungerea îmbinării se face fie sub
presiune prin intermediul unui canal practicat în corpul bielei prin care vine uleiul din zona
fusurilor manetoane ale arborelui cotit, fie prin barbotaj, situaţie în care la partea superioară
piciorul bielei are prevăzut un orificiu pentru captarea uleiului (figura 16);
Elemente de calcul:
a) Piciorul bielei
b) deb – diametrul exterior al bolţului
c) Corpul bielei
Dimensiunea caracteristică Relaţia
B = 0,75 H
a= 0,167 H
h = 0,0666 H
e = 0,583 H
Hp = (0,48…1) de
Hc = (1,1…1,35) Hp
d) Capul bielei
Dimensiunea MAS MAC
Diametrul exterior al capului de (1,25…1,65)d (1,3…1,7)dM
M
Grosimea radială a capului hp (0,16…0,27)d (0,16…0,20)d
M M
Grosimea radială a cuzinetului (0,075…0,085 (0,08…0,085)
hb )dM dM
dM – diametrul fusului maneton al arborelui cotit
9.ARBORELE COTIT
Arborele cotit este cel mai solicitat organ al motorului. Sub acţiunea presiunii gazelor şi a
forţelor de inerţie, arborele cotit este supus la întindere, compresiune, încovoiere şi răsucire,
solicitări cu caracter de şoc. Braţele de legătură sunt supuse la oboseală iar fusurile paliere şi
manetoane la uzare. Din această cauză el se confecţionează prin turnare din fontă de calitate
(fontă modificată perlitică cu grafit nodular sau fontă aliată cu Cr, Ni, Mo, Cu. Turnarea din
aceste materiale prezintă următoarele avantaje:
- reducerea consumului de material;
- realizarea cu uşurinţă a formelor tubulare;
- realizarea formelor optime cerute de echilibru şi de rezistenţa la oboseală;
- materialul are calităţi antifricţiune datorită grafitului conţinut;
- amortizează vibraţiile tosionale.
La motoarele puternic solicitate, arborele cotit se confecţionează din oţeluri aliate cu Cr,
Ni, Mo,V. Obţinerea semifabricatului se poate face prin: forjare liberă, forjare în matriţă sau prin
turnare.
Elemente de calcul:
Volantul (fig .20) are forma unui disc masiv, cu triplu rol; inmagazineaza energia cinetica
in timpul cursei utile si o reda in timpii rezistenti si in punctele moarte; este parte componenta
conducatoare a ambreiajului si are presata pe el o coroana dintata ce serveste la actionarea
arborelui in scopul pornirii de catre instalatia de pornire.
Fig.20.VOLANTUL
Se confectioneaza din otel sau fonta, dupa care se prelucreaza si se echilibreaza dinamic.
La un numar mare de cilindri ai motorului, dimensiunile si masa volantului scad.In partea
centrala, este prevazut cu orificii pentru suruburile de fixare 3 pe flansa arborelui cotit. Pe partea
frontala exterioara sunt orificii pentru fixarea ambreiajului cu stifturile 4 de ghidare. Pe volant se
marcheaza semne ajutatoare la punerea la punct a distributiei si aprinderii sau injectiei.
11. BIBLIOGRAFIE
3. Fratila Gh. ; s.a. - Automobile sofer mecanic auto - Editura Didactica si Pedagogica
- Bucuresti 1994.