Etica in afaceri -intre moralitate si utilitarism

-Eli LILLY si testarea medicamentelor-

“Etica ” si “afacerea” sunt doi termini destul de diferiti prin modul in care sunt intelesi in limbajul comun, insa , in fapt ,
oricine este dispus sa accepte ca moralitatea fundamentala , sa nu furi, sa nu minti , sa nu lezezi sanatatea cuiva ,
cuprinde nu doar relatiile interpersonale ci si activitatile comerciale .Cu toate acestea ,etica afacerilor aplicata spre
deosebire de cea universala care stie sa faca distinctia dintre bine si rau, se regaseste intr o confuzie din punct de vedere
moral impusa odata cu notiunea de “scopul afacerilor”.

In cele ce urmeaza voi prezenta cazul unei importante companii farmaceutice ce a oferit de a lungul anilor oamenilor din
intreaga lume remedii si o viata mai buna, insa aceasta ridica o mare problema de moralitate, dreptate si etica in afaceri
prin mijloacele ei de a si atinge scopul .

      Înainte să aprobe vânzarea unor noi medicamente, the U.S. Food and Drug Administration (FDA) solicită testarea lor
pe oameni sănătoşi pentru a se stabili dacă noile produse au efecte secundare periculoase.

Din păcate, majoritatea oamenilor sănătoşi nu doresc să ia o substanţă netestată, care nu urmăreşte să-i vindece de
nimic şi care poate avea efecte dezabilitante sau mortale. Subiecţii supuşi testării pot să moară, să sufere paralizii,
afecţiuni ale organelor şi alte consecinţe cronic dezabilitante.

Eli Lilly, o mare companie farmaceutică, a descoperit însă un grup de “voluntari”, dispuşi să ia medicamente netestate
pentru numai $85 pe zi plus cazare gratuită: alcoolici fără adăpost, disperaţi să câştige nişte bani, recrutaţi din cantine
pentru săraci, aziluri şi închisori. Întrucât testele durează luni de zile, aceşti oameni pot să câştige până la $4,500-o sumă
enormă pentru cineva care supravieţuieşte din mila trecatorilor.

Asadar, ne putem pune urmatoarea intrebare “este corectă din punct de vedere al eticii politica de a folosi alcoolici fără
adăpost ca subiecți pentru teste?”

In primul rand, ar fi unii care sustin ca etica in afaceri se bazeaza pe principiul de utilitarism , adica actiunile care sunt in
beneficiul si ajuta o majoritate din populatie sunt corecte. Aceasta este o perspectiva destul de plauzibila daca putem
gandi astfel acest caz. Subiecții testului sunt alcoolici fără adăpost, care respectă cerințele Congresului de a oferi
consimțământul informat și de a lua o decizie cu adevărat voluntară și neconstrânsă. Acesti subiecti pe langa faptul ca e
posibil sa nu aiba o familie, deci durerea provocata ar fi minima in cazul unor pierderi de vieti, acestia pe perioada
testarilor primesc o remunerare destul de promitatoare, masa si adapost. De asemenea , posibilitate ca o persoana
sanatoasa sa se supuna acestor teste care le pot pune sanatatea in pericol tinde spre 0 , chiar si contra unei sume de
bani. In concluzie , aducerea pe piata a acestor medicament ar fi un final ce aduce placeer si fericire majoritatii oamenilor
,astfel scuzandu se mijoacele prin care s a ajuns la acest rezultat.

O a doua opinie, vine sa combata ceea ce sustine acest utilitarism si sa puna sub un mare semn de intrebare unde se
poate trage linie pentru aceast bine al majoritatii. Adica este mult mai corect din punct de vedere etic sa punem viata
unui alcoholic in pericol si salvam a altor 10 , doar pentru ca acest subiect este mult mai vulnerabil social neavand in
acelasi timp siguranta ca aceste teste vor avea rezultate pozitive. De asemenea , compania incalca principiile morale din
punct de vedere stiintific aceasta folosind oameni alocoolici, care cel mai probabil nu sunt clinic foarte sanatosi ,
furnizeaza niste rezultate eronate , incalcand astfel etica desfasurarii testelor .

Punctul meu de vedere incearca sa puna in balanta cele doua principii , pentru ca insasi cercetarea medicală este in teorie
similară principiului „nu face rău” la care medicii aderă în practica clinică la o cerință mai slabă de a minimiza riscurile și
de a maximiza beneficiile în studiile de cercetare, pentru ca altfel , daca nu ar fi si pierderi
În perspectiva utilitarismului, Compania Eli Lilly practică o acțiune corectă. Bazat pe teoria utilitarismului, este
hedonist care se concentrează pe căutarea plăcerii. O acțiune este bună dacă aduce cea mai mare plăcere sau
fericire pentru cei mai mulți oameni și cea mai mică cantitate de durere.
Subiecții testului sunt alcoolici fără adăpost, care respectă cerințele Congresului de a oferi consimțământul
informat și de a lua o decizie cu adevărat voluntară și neconstrânsă. Subiectul țintă din bucătărie, adăposturi,
închisori și alcoolici fără adăpost care sunt selectați de companie este o decizie corectă. Este pentru că acești
oameni care duc o viață vagabondă și săracă. În plus, este posibil să nu aibă membri de familie
Din decizia luată de Eli Lilly, subiectul țintă sunt alcoolicii fără adăpost. Motivul este că compania știe că o
persoană sănătoasă nu va lua o substanță netestată care nu este destinată să o vindece de nimic. În plus, poate
avea efecte secundare care ar putea duce la consecințe inimaginabile. Alcoolicii fără adăpost sunt persoana
care de obicei este șomeră și nu deține o casă. S-ar putea să nu aibă suficienți bani pentru a cumpăra băuturi
alcoolice și se vor gândi la multe abordări negative pentru a obține aceasta. Ca rezultat, cazurile de infracțiuni
precum spargerea, jaful, furtul și furtul există adesea în interiorul unei țări. Conceptul de drepturi apără o
alternativă atât la opiniile tradiționale, cât și la teoria drepturilor constrângerii justificate. Din această
perspectivă a conceptului, o persoană are dreptul dacă o trăsătură a acelei persoane este o justificare solidă
pentru ca alții să aibă un anumit tip de constrângere. Teoria constrângerii justificate este evitarea problemelor
care au chinuit interesul, teoriile beneficiului și alegerea teoriile voinţei. De asemenea, va rezolva puzzle-ul
naturii relaționale a drepturilor. Din punctul de vedere al constrângerii justificate, o obligație similară unui
drept este titularul dreptului atunci când este o caracteristică a titularului dreptului care justifică obligația.