Tipuri de discurs

Textele aparţin diferitelor tipuri de discurs in funcţie

intenţia enunţătorului. Principalele tipuri de
discurs sunt următoarele :

• discursul narativ
• discursul descriptiv
• discursul explicativ
• discursul argumentativ

Dar şi altele : injonctiv, demonstrativ, judiciar...

 1.- Discursul narativ
Intenţia Caracteristici
enunţiatorului
-prezenţa unei istorii, a unei intrigi (succesiunea
acţiunilor şi a evenimentelor în timpsuccession),
Să relateze
-punerea în scenă a unor personaje care evoluează
într-un cadru contextual definit;
-alegerea naraţiunii: perspectivă, puncte de vedere
narative, organizarea temporală;
Indici:
 Prezenţa reperelor temporale (indicatori temporali şi
conectori temporali);
Verbe de acţiune la perfect simplu sau la prezentul
narativ;
Stil direct, indirect sau indirect liber;

Registre (sau tonalităţi): realist, comic, fantastic,

patetic, didactic, etc.
Exemple:Roman, povestire, nuvelă, memorii,
epopee, jurnal intim, etc.
 2. – Discursul descriptiv
Intenţia Caracteristici
enunţiatorului

să prezinte un
-aşezarea în spaţiu;
-alegerea unui punct de vedere descriptiv;
loc,
Indici:
un personaj,  absenţa sau prezenţa redusă a naraţiunii;
un obiect  prezenţa reperelor spaţiale;

 verbe care arată starea, verbe de mişcare şi/sau de percepţie (vizuală în

special);
îi permite  predominanţa substantivelor şi a adjectivelor;
receptorului să-  utilizarea imperfectului şi a prezentului descriptiv ;
şi imagineze  numărul mare de figuri de stil pentrua spori subiectivitatea descrierii;

Registre (sau tonalităţi): punctul de vedere descriptiv (focalizarea) va

determina o descriere obiectivă (documentar) sau subiectivă;
În acest ultim caz, descrierea va fi : contemplativă, lirică (peisajul în acord cu
starea de spirit; critic sau satiric (portrete); realist (funcţia narativă subliniind
psihologia personagelor) sau poetică (anticipând acţiunea printr-o serie de
semne;
Exemple: Genul romanesc, poemele în proZă, în versuri, textele documentare.
 3.- Discursul explicativ (informativ)
Intenţia Caracteristici
enunţiatorului
-Vocabular precis şi tehnic;
 Să dea -Enunţiatorul neutru;
explicaţii Indici:
 Conectori logici şi cronologici;

 Funcţia referenţială este dominantă (informaţii obiective, definiţii, chifre,

 Să răspundă date, nume, etc.;
la o întrebare  Funcţia utilitară a limbajului;

 Neutralitatea şi impersonalitatea discursului: neutralitatea emiţătorului care

 Să- i prezintă sau explică cu obiectivitate un fenomen;

 Pronume la persoana a III-a, vocabular tehnic sau specialisat;
permită
 Prezentarea unor adevăruri general valabile.
receptorului să
Registre (sau tonalităţi):
înţeleagă
Didactic
Exemple: notiţe, explicaţiile dintr-un dicţionar sau din enciclopedii, manuale
şcolare, instrucţiuni de folosire, etc; literatura de erudiţie;
 4.- Textul argumentativ
Intenţia Caracteristici
enunţiato-
rului
Prezenţa unei teze (ceea ce crede locutorul despre un anumit lucru) susţinută de
argumente (idei avansate pentru a demonstra că teza este adevărată) care sunt susţinute la
Să
rândul lor de explicaţii şi de exemple care permit ilustrarea tezei;
prezenţa locutorului în enunţare (judecăţi, opinii);
convingă
alegerea unui punct de vedere;

Indici:
 Organizarea logică a argumentării: teza întărită de argumente susţinute de exemple;

 Conectori logici;

 Importanţa indicilor enunţării (Cine vorbeşte? Cui?) care informează cu privire la atitudinea
emiţătorului faţă de cele enunţate: gradul de certitudine (modalizatori), judecăţi de valoare
(vocabular apreciativ/depreciativ);
 dorinţa de a convinge (utilizarea resurselor textelor explicative şi injonctive cu scopul de a
convinge; utilizarea exemplelor sau a întrebărilor retorice, etc.;
 cuvinte care exprimă opinia;

Registre (sau tonalităţi):

Orator: amploarea ritmică a frazelor, imagini surprinzătoare şi contrastante, textul adresat
unui auditoriu ;
Polemic: opoziţii spuse cu francheţe, grija de a da cât mai multe exemple şi dovezi,
confruntări, respingeri;
Injonctiv: adresat destinatarului, imperativ, interogaţii oratorice;
Exemple: Eseuri, articole, discursuri, pamflete, pledoarii, rechizitoriu, discursuri politice,
mustrări, manifest, afiş publicitar, fabule, etc..
Fixarea cunoştinţelor
Pentru ilustrarea fiecărui tip de discurs , se vor
citi fragmente din operele următoare:
 Ioan Slavici, Mara (text narativ);
 George Călinescu, Enigma Otiliei (text
descriptiv);
 Grigore Alexandrescu, Fabule (text
argumentativ)
… şi se va utiliza DOOM2 pentru exemplificarea
unor texte explicative.
 Să nu uităm că...
 Acelaşi text poate să conţină şi să combine diferite tipuri de
discurs. Astfel, o naraţiune, dar şi o descriere sau o explicatie
pot sprijini textul argumentativ. De asemenea, descrierea
este aproape întotdeauna prezentă în textele narative pentru
a ilustra un loc, caracterul unui personaj sau pentru a crea
atmosfera;

 În ciuda prezenţei diferitelor tipuri de discurs într-un text,

există întotdeauna o dominantă dată de prima intenţie a
locutorului (motivul pentru care el
produce un astfel de discurs).