Reper temporal: începutul lui iulie 1909. 2. Două motive literare sunt: motivele terestre precum strada Antim, motivele cromatice precum "uniforma neagră". 3. În textul anterior sunt prezente descrierile peisagistice și cea portretistică. Descrierea peisagistică creionează strada Antim ca fiind "pustie și întunecată". Descrierea potretistică îl caracterizează pe un licean de vreo optsprezece ani, în uniforma de licean, cu "fața juvenilă și prelungă". 4. Descrierea are funcție decorativă, dar mai ales simbolică. Fiecare detaliu are importanță și va juca un rol în narațiune. 6. Doua toponime din text sunt strada Antim și strada Sfinții Apostoli. 5. "uniforma neagră"-epitet cromatic "tăietura nasului corecta întâia impresie"-personificare 7. Perspectiva instanței narative este una omniscientă cu un narator obiectiv care cunoaște pe deplin informațiile și le relatează la persoana a treia. 8. Tânărul licean este un personaj complex fiind caracterizat în mod direct atât de narator , dar și indirect prin vestimentația sa. În primul rând , din caracterizarea directă întocmită de către narator ni se aduce la cunoștință că tânărul avea "vreo optsprezece ani, îmbrăcat în uniforma de licean, "Fața îi era juvenilă și prelungă, aproape feminină din pricina șuvițelor mari". În al doilea rând, din caracterizarea indirectă reiese că era un tânăr cumsecade căruia îi plăcea să se îmbrace elegant:" Uniforma neagră îi era strânsă pe talie, ca un veșmânt militar ". 9. Genul epic cuprinde acele opere literare, în proză sau în versuri, în care autorul îşi exprimă în mod indirect gândurile, ideile şi sentimente prin intermediul acţiunii şi al personajelor. Întâmplările sunt povestite din perspective unui narrator, prin intermediul naraţiunii cu dialogul şi cu descrierea. În primul rând, se remarcă prezența narațiunii, ca mod de expunere specific. Aceasta se face la persoana a treia , implicând prezența unei instanțe narative obiective: "era pustie , mergea , erau stinse". Fiind o operă epică narațiunea se îmbină și cu descrierea care reliefează un colț din natură și portretul unui tânăr licean. Aceasta ajută lectorul să primească mai ușor sentimentele expuse de narator în cadrul textului. În al doilea rând, la acțiune participă un singur personaj principal în jurul căruia este construită toată narațiunea și care este sumar caracterizat atât direct de către narator, dar și indirect prin vestimentația sa. În concluzie, fragmetul citat din "Enigma Otiliei" de George Călinescu aparține genului epic întrunid toate trăsăturile prezentate anterior.
Testul 39
1. Două moduri de expunere întâlnite în text sunt descrierea și dialogul.
2. cat-etaj praf-colb să închidă-a încuia tăgadă-contestare 3. "înălțime absurdă"-epitet "partea de sus privea spre stradă"-personificare 4. "îndrăzni să deschidă gura"-imagine auditivă 5. Descrierea are funcție decorativă, dar mai ales simbolică. Fiecare detaliu are importanță și va juca un rol în narațiune. 6. "Capul îi era atins de o calviție totală și fața părea aproape spână și , din cauza aceasta pătrată . Buzele îi erau întoarse ăn afară și galbene de prea mult fum, acoperind numai doi dinți vizibili , ca niște așchii de os". 7. Conform fragmentului Felix era un tip timid , dar și respectuos. 8. Replica creionează nesiguranța din vorbirea sa care părea că nu vrea să îi comunice informația chiar dacă o știi.