* Cel mai complex gen dramatic este acel mod de constructie literal care include operele literare

menite a fi reprezentate scenic , modalitatea de expunere dominate fiind dialogul , creatorul delegandu-
si astfel drept mesageri ai ideilor sale, personajele , eroii dramatici. In literature romana se detaseaza in
aceasta directive Marin Sorescu, considereat drept un ‘’ironist subtire’’inzestrat cu o uimitoare inventie
verbal. Operele lui cuprinde poezie :’’ singur printre poeti ‘’dar totodata este is romanicier :trei dinti din
fata ‘’ si dramaturg :’’pluta meduzei ‘’. Marin Sorescu promaveaza atat trasaturi ale teatrului existentialist
cat si ale teatrului absurdului :ludicul, amestecul genurilor ,reevaluarea mitului. * Un prim argument
care vizeaza nu numai alternativa de interprindere a titlului , ci si ambiguizarea lui , ambele intrerpretari
demonstrandu-se prin continut . In ebraica ‘’Iona’’inseamna ‘’porumbel’’, pasare ce asimileaza simbolul
libertatii , idee grefata in discursul dramatic. Acest nume este alcatuit din ‘’io’’ care inseamana domnul ,
stapanul is ‘’na’’ , aceasta reprezentand exprimarea familiara a lui ‘’ia’’, conturandu-se ideea de ruga in
fata lui Dumnezeu :’’ia,Doamne !‘’pe robul tau …*un al doilea argument al caracterului insolit ,priveste
rema care presupune incalcarea granitelor traditionale ce vizeaza coordonatele spatio-temporale. In text
nu mai exista impartirea traditionala in acte si scene , piesa este alcatuita intr-o succesiune de patru
tablouri. Fiecare tablou prezinta un alt complex in care se afla personajul. Didascalia autonoma din
tabloul intai , didascalia ce preceda scriptul propriu-zis , ancoreaza in prim teatru avangardist , in care
decorul este stilizat :’’apa ,niste cercuri facute cu creta ‘’, si simbolic ,povestitor :’’iona sta in gura
pestelui , nepasator , amanunt ce semnifica ignorarea pericolul si refuzul de a vedea realitatea . se
adauga agvariul ca simbol al univesului inchis :’’langa el , un mic acvariu, in care dau veselie din coada
cativa pestisori’’, reprezentand si un motiv anticipativ :iona va fi inchis in chit ca intr-un acvariu , scriptul
propriu zis fiind realizat sub forma unui monolog dialogat infuzat liric. In acest drum al cunoasterii ,
primul act reprezinta la modul simbolic ,prima treapta a inconstientului , realitatea agresiva. Didascalia
ambientala din tabloul al doilea avertizeaza asupra faptului ca iona este in pantecele pestelui urias , iar
discursul dramatic demonstreaza ca eroul , cu toate ca se afla intr-o inprejurare exceptional , se
comporta ca is cum s-ar afla intr-o circumstanta normala. In acest drum al cunoasterii, al doileact
reprezinta realitatea perceputa , luciditatea generala de vederea in clar a realitatii. In tabloul al treilea
se specifica faptul ca iona a reusit :’’sa sparga zidul ‘’ ce-l limita, sa iasa din peste , dar nu a nimerit
decat intr-un altul , peste din care a evadat fiind el insusi captive. Reusind sa iasa din al doilea peste ,
constata ca is acesta fusese inghitit de alttul ,toate aceste intrari si iesiri intr-un spatiu in altul variindu-se
ca un’’momente ingrozitoare care amana deznodamantul. In aceasta a cunostintei , acest al treilea act
reprezinta a treia treapta :cunostiinta , realitatea acaparatoare. In ultimul tablou , iona se afla pe un fel
de plaja ,la gura unei grote. Daca la inceptut primul tablou , iona dorea sa prinda ‘’barosanul’’, acum
vrea sa prinda cu navodul soarele. In acest drum al cunoasterii , acest ultim tablou reprezinata a patra
treapta. * Ca instanta dramatica iona este un personaj principal datorita ocurentei sale pe parcursul
discursului dramatic, deoarece se regaseste in titlul operei , deoarece lui ii revine rolul de a transmite
mesajul operei. Ca referent uman el beneficiaza de portret in tabloul 4 autorul retinand doar aspectul
‘’barba lui iona’’is de un portret moral realizat imitial prin caracterizare directa :nepasator, intelept
explicative , ironic , iar tarasaturile morale fiind deduse din vorbele is faptele lui iona.