26 SISTEMUL LIMFATIC

I.2. SISTEMUL LIMFATIC

Sistemul limfatic reprezinta o parte a sistemului circulator, fiind constituit din vase

limfatice , ganglioni limfatici si organe limfoide. Principalele sale functii sunt:
 redarea lichidului interstitial circuitului sangvin;
 transportul lipidelor absorbite din intestin catre sange;
 protectia organismului impotriva agentilor patogeni (imunitatea) prin intermediul
limfocitelor, produse in maduva osoasa, organe si tesuturi limfoide.

1. Vasele limfatice
a. Capilarele limfatice, cele mai mici vase ale sistemului limfatic, sunt inchise la capete si
formeaza retele vaste in majoritatea tesuturilor. Peretele lor este un endoteliu
caracteristic, poros, care permita accesul lichidelor interstitiale, a proteinelor,
microorganismelor si lipidelor absorbite din intestinul subtire.
b. Ducturile limfatice colecteaza limfa din capilarele limfatice. Peretele lor este
asemanator peretelui venos, fiind alcatuit din trei straturi, cel intern prevazut cu valve.
Limfa este propulsata de-a lungul ducturilor limfatice datorita acceleratiei gravitationale
(cand circula de sus in jos) sau prin presiunea exercitata de contractile musculare si alte
miscari ale corpului (cand circula in sens antigravitational). Ducturile limfatice dreneaza
limfa din corp in doua vase limfatice mari: ductul toracic (dreneaza limfa din
extremitatile inferioare, abdomen, regiunea toracica stanga, partea stanga a capului si
gatului; in zona abdominala prezinta o dilatare numita cisterna chili; ductul toracic se
varsa in vena subclaviculara stanga) si ductul limfatic drept (dreneaza limfa din
extremitatile superioare, zona toracica dreapta si partea dreapta a capului si a gatului;
se varsa in vena subclaviculara dreapta).

2. Ganglionii limfatici

Au forma unor boabe de fasole si sunt situati pe traiectul vaselor limfatice. Sunt inchisi
in capsule de tesut conjunctiv fibros, din care pornesc spre interior septuri de tesut
conjunctiv numite trabecule. Prezinta doua zone: corticala, la exterior, sub capsula
conjunctiva, si medulara, la interior. Zona medulara este formata din tesut reticular ce
contine celule fagocitare, al caror rol consta in purificarea lichidului ce ajunge la acest
nivel. In tesutul reticular se gasesc si centrii germinativi, unde se produc limfocitele,
care au rol in raspunsul imun. Limfa intra in ganglion prin mai multe vase limfatice
aferente si il paraseste prin vase eferente, ce pornesc de la nivelul hilului (o depresiune
de pe fata concava a nodulului).
Ganglionii limfatici se gasesc grupati in mai multe regiuni ale corpului. Principalele grupe
sunt:
 ganglionii popliteali si inghinali (pentru regiunea inferioara a corpului);
 ganglionii lombari (pentru regiunea pelviana);
 ganglionii cubitali si axilari (pentru regiunea superioara);
 ganglionii toracali (in zona pieptului);
 ganglionii cervicali (in zona gatului);
 in peretele intestinului subtire se gasesc numerosi ganglioni limfatici si agregate
de tesut limfatic numite foliculi limfatici sau Peyer.
3. Organele limfoide

a. Splina este situata in cavitatea abdominala, posterior si lateral fata de stomac,

acoperita de peritoneu. Indeplineste roluri esentiale: producerea de limfocite si hematii,
filtrarea sangelui si distrugerea hematiilor batrane. Prezinta o portiune rosie (pulpa
rosie), pentru stocarea eritrocitelor batrane si o portiune alba (pulpa alba), ce contine
centrii germinativi pentru producerea limfocitelor .

b. Timusul (vezi “ Glandele endocrine “);

c. Amigdalele, in numar de trei perechi (palatine, faringiene si linguale), se gasesc in

zona faringelui; rolul lor consta in apararea contra agentilor patogeni ce patrund in gat,
in nas si in urechi.

Organele limfoide au functii specifice in imunitate:

 imunitatea nespecifica (innascuta), realizata prin mecanisme ca fagocitoza, febra
si eliberarea de interferon;
 imunitatea specifica (dobandita), care implica interventia limfocitelor si este
directionata catre anumite molecule sau catre parti ale anumitor molecule numite
antigene.

Sistemul imun are doua componente:

 sistemul imun umoral, care implica diverse tipuri de proteine
numite anticorpi, care circula prin sange si plasma, lichide numite generic “ umori “;
acest sistem actioneaza asupra agentilor patogeni prezenti in fluidele corpului;
 sistemul imun mediat celular, se desfasoara prin actiunea unor celule speciale
care circula prin sange si limfa; actioneaza asupra agentilor patogeni care au patruns
deja in celulele gazda.
Sistemul imun intra in actiune atunci cand detecteaza prezenta unor substante straine in
organism (antigene). Acestea pot proveni de la bacterii, de la virusuri, dar si de la
tesuturi sau organe transplantate de la o alta persoana. Capacitatea de a distinge
substantele proprii de cele straine reprezinta una ditre cele mai importante
caracteristici ale sistemului imun. O alta trasatura remarcabila a sistemului imun este
capacitatea de a-si “ aminti “ structura biochimica a antigenelor si de a reactiona prompt
la un nou contact.
Termenul de imunitate se refera la protectia conferita de organism in urma unei
expuneri anterioare la agenti patogeni, cand a sintetizat anticorpi (proteine care
anihileaza antigenele). Astfel se explica imunitatea dobandita dupa o boala ca varsatul
de vant sau rujeola: contractata in copilarie, confera imunitate la noi contacte cu virusul
care o provoaca. Sistemul imun raspunde la un anumit antigen sintetizand anticorpi
specifici.
Anticorpii constituie o clasa de proteine numite imunoglobuline. Imunitatea poate fi
dobandita prin vaccinare, cand sistemul imun este adus in contact cu forme attenuate
ale agentilor patogeni. Acestea nu pot provoca boala, dar seamana cu agentii care o
provoaca.
Exista doua tipuri de imunitate:
 activa: cand agentii patogeni patrund in organism pe cale naturala sau artificiala;
 pasiva: dobandita in urma unui transfer de anticorpi, nu este de durata, deoarece
sistemul imun nu a fost stimulat, iar anticorpii respectivi circula prin sange doar cateva
saptamani sau luni (de exemplu, anticorpii care trec prin placenta de la mama la fat).
Limfocitele mediaza raspunsul imun in cazul ambelor sisteme imunitare. Exista doua
tipuri de limfocite:
 limfocite B: produc anticorpi si mediaza imunitatea umorala;
 limfocite T: mediaza imunitatea celulara.
Ambele tipuri de celule rezulta prin diviziuni succesive ale unor celule initiale (stem) din
ficat (la embrion) si din maduva osoasa (la adult). Celulele initiale destinate sa devina
limfocite migreaza in timus, transformandu-se in limfocite T, sau raman in maduva
osoasa devenind limfocite B. Limfocitele tinere migreaza apoi in organele limfoide, unde
se matureaza. Limfocitele mature intra in circulatia sangvina si limfatica.

Boli ale sistemului imun:

 artrita reumatoida: inflamarea articulatiilor, deoarece unii anticorpi ataca si
distrug alti anticorpi, aflati in acelasi organism;
 boala lui Hashimoto: producerea de autoanticorpi care ataca tiroida;
 trombocitopenia: autodistrugerea trombocitelor proprii la contactul cu anumite
medicamente;
 hepatiata B: formarea complexului antigen-anticorp viral duce
la periartrite (inflamarea peretilor arterelor si arteriolelor);
 lupusul eritematos: producerea de anticorpi impotriva propriului ADN;
 alergiile: reactii exagerate la antigene specifice; nu se cunoaste mecanismul
acestui raspuns care pare inutil, dar care poate fi foarte periculos; reactiile alergice sunt
extrem de rapide si pot fi provocate de cantitati infime de alergene; pot fi produse in
cavitatea nazala si in bronhii, in tractul gastrointestinal sau la nivelul pielii. Anticorpii
declanseaza reactia alergica prin legarea la celule speciale din tesutul conjunctiv. In
momentul legarii, celulele respective elibereaza histamina, raspunzatoare de
simptomele alergiei: stranut, iritatie nazala, mancarimi ale pielii, lacrimare. Uneori la
contactul sistemului imun cu un alergen cum ar fi veninul de albine, se poate
declansa socul anafilactic, care se traduce prin scaderea brusca a presiunii sangvine ca
urmare a eliberarii unei cantitati mari de histamine, ceea ce poate duce la moarte
rapida.