Programarea agregat

Programarea agregat reprezintă planificarea pe care compania o dezvoltă pentru

gestionarea eficientă a producției, personalului, inventarului de materii prime și produse
finite etc. Pentru ca planul de producție să poată fi transpus în termeni specifici de producție,
este necesară dezagregarea acestuia.
Întreprinderea are un program de lucru de 1 schimb care poate fi suplimentat cu ore
suplimentare asociate acestui program normal, în cazul în care cererea depă șește capacitatea
normală de lucru a firmei. Există , așadar, un singur schimb, firma nu funcționează cu regim de
două sau trei schimburi, așa cum este cazul pentru producția în flux continuu.
În cadrul ultimei ședințe lunare realizate, managerul general, s-a ajuns la urmă toarele
concluzii privind activitatea întreprinderii:
a. în cazul în care cererea este mai mare decâ t posibilită țile de producție ale firmei
(producție realizată atâ t prin program normal câ t și munca suplimentară ),compania poate
angaja sau demite lucră torii în funcție de evoluția cererii, cu un anumit cost, bineînțeles;
b. vor fi permise comenzile în așteptare, sau așa-numitele comenzi întâ rziate (backorders).
Comanda în așteptare este acea comandă care nu poate fi executată și livrată în perioada de
timp solicitată de că tre client, dar acesta permite ca respectiva cerere a sa să ră mâ nă deschisă ,
iar produsele să poată fi livrate într-o perioadă ulterioară . Aceasta presupune o penalitate
suportată de firmă
c. nu se acceptă neonorarea comenzilor. În general, o companie poate permite pierderea
anumitor comenzi (neonorarea acestora) în cazul în care clienți pur și simplu nu acceptă
comanda întâ rziată - adică o comandă este automat pierdută în cazul în care produsul nu este
disponibil imediat; sau compania este pregă tită să piardă anumite comenzi, deoarece poate fi
mai puțin costisitor să nu onoreze o comandă decâ t să permită acumularea comenzilor în
așteptare.
La sfâ rșitul ședinței, managerul general, anunță o ultimă veste: întrucâ t compania are
nevoie de o creștere și o stabilitate constantă , iar cineva trebuie să fi responsabil strict de
îmbună tă țirea eficienței producției și distribuția produselor Firma vă angajează pe postul de
manager operațional, și vă încredințează sarcina de a vă ocupa de organizarea unei strategii
eficiente de programare agregat care să ajute compania să -și onoreze comenzile că tre clienți
la un cost câ t mai scă zut.

Tabelul 3.a. Explicația indicatorilor specifici

Nr. Denumire element Explicație indicator
crt.
Cerere previzionată Reprezintă cererea prognozată pentru produs în fiecare dintre cele patru
1.
perioade (să ptămâ ni).
2. Număr inițial de angajați
Acesta este numă rul inițial de angajați în fiecare să ptămâ nă , după cum se
poate observa, în prezent firma are 14 angajați.
3. Capacitate de lucru Reprezintă numă rul de ore normale (nu sunt incluse orele suplimentare)
normală (oră/angajat) pe care le lucrează fiecare angajat pe să ptă mâ nă . în cazul de față , este
vorba de 40 de ore.

4. Capacitatea de muncă
suplimentară Acesta este numă rul maxim de ore suplimentare pe care fiecare angajat le
poate lucra pe să ptă mâ nă ; în exemplul dat este vorba de 8 ore
 (ore/angajat)
5. Numărul maxim/minim
admis de angajați
6. Inventar inițial (+) sau
comenzi în așteptare (-)
7. Inventar final
maxim/minim permis
8. Număr maxim permis al
comenzilor în așteptare
9. Capacitate necesară
unitară (în ore)
suplimentare /angajat/să ptă mâ nă . Există o restricție legată de perioada
câ t angajații pot presta ore suplimentare, respectiv nu mai mult de două
luni consecutive.
Compania poate stabili anumite limite asupra numă rului maxim de
lucră tori angajați sau demiși în fiecare perioadă, în cazul de față A
reprezintă faptul că nu avem nicio limită referitoare la numă rul maxim de
angajați, iar numă rul minim de lucră tori este 14.
Acesta reprezintă inventarul existent inițial sau lista comenzilor în
așteptare; aici valoarea pentru acest indicator este zero.
Se pot stabili limite pentru numă rul maxim și minim de unită ți de produs
în stoc la sfâ rșitul fiecă rei să ptă mâ ni. Nu există nicio limită privind
numă rul maxim de unită ți în stoc, iar numă rul minim este zero. În
general, poate exista o limită superioară , deoarece firmele dețin un spațiu
limitat în care pot stoca produse finite. Numă rul minim corespunde
stocului de siguranță pe care firma îl deține pentru situații în care apar
cereri neprevă zute.Se dorește ca la finalul perioadei de gestiune (în luna
iunie) să se constituie un stoc de 200 de buc.
Acesta este numă rul maxim de comenzi în așteptare la sfâ rșitul fiecă rei
perioade; în cazul de față , nu există nicio limită a numă rului maxim de
comenzi în așteptare la sfâ rșitul fiecă rei perioade.
Numă rul de ore efectuate de angajați pentru a produce o unitate de
produs, în cazul de față este vorba de 4 ore/produs și angajat.

Tabelul 3.b. Explicația costurilor specifice

Nr. Denumire element Explicație costuri
crt.

1. Cost unitar de muncă (Cm) Aceasta este costul pe ora de lucru normală, respectiv 40 u.m./oră .
2. Cost unitar de inactivitate Acesta reprezintă costul pe oră pe care firma îl suportă în cazul
(Ci) nefolosirii unui lucră tor la capacitatea deplină , în cazul de față, costul de
inactivitate este 0.
3. Cost unitar supramuncă
(Cs) Costul pe fiecare oră suplimentară efectuată , în cazul de față , 20 u.m.
4. Cost unitar de Reprezintă costul suportat de companie pentru angajarea/demiterea
angajare/demitere (Ca/Cd) unui lucră tor, respectiv cheltuieli de recrutare/demitere, formare etc. în
cazul de față, Ca este de 400 u.m./angajat

5. Aceasta este costul pe care firma îl are pentru fiecare produs aflat în
Cost unitar întreținere stoc la sfâ rșitul fiecă rei perioade. În cazul de față este vorba de 1
inventar (Cinv) u.m./buc
6. Cost unitar comenzi în Acesta este costul fiecă rei comenzi ră masă restantă la finalul fiecă rei
așteptare (Cca) perioade; aici C semnifică faptul că fiecare comandă întâ rziată este
foarte costisitoare, pentru a determina compania să se asigure că , pe câ t
posibil, vor fi evitate toate comenzile în așteptare. Penalizarea este de 5
u.m./buc/lună în fiecare perioadă de timp pâ nă câ nd este satisfă cută
comanda.

Pentru a facilita înțelegerea problemei, majoritatea elementelor prezentate mai sus vor
avea aceleași valori în fiecare perioadă (să ptă mâ nă ). Cu toate acestea, pot exista numeroase
 situații concrete în care acestea au valori diferite în fiecare perioadă la care se face referire.
Sintetizâ nd informațiile prezentate pâ nă în acest moment, este vorba de planificarea pe un
interval de 6 luni a procesului de producție pentru un singur produs existent în portofoliul
companiei. Angajații acesteia, în numă r de 14, lucrează câ te 40 ore să ptă mâ nal, într-un singur
schimb, avâ nd posibilitatea de a efectua și 8 ore suplimentare/să ptă mâ nă . Compania are
posibilitatea de a angaja sau disponibiliza lucră tori, în funcție de evoluția cererii prognozate
raportată la capacitatea de producție existentă .
Pe baza celor prezentate și a analizelor efectuate, o parte din dintre deciziile pe care
managerul operațional al firmei trebuie să le adopte sunt prezentate mai jos:
Tabelul 3.c. Tipurile de decizii care trebuie adoptate în fiecare perioadă de către managerul
operațional
Tipul deciziei de adoptat

Cantitatea de producție realizată în timpul programului normal

Cantitatea de producție realizată prin supramuncă
Numărul lucrătorilor care trebuie angajați/demiși
Numărul comenzilor în așteptare (întârziate)
Se poate observa din această matrice că există deja 24 de decizii pe care compania trebuie să
le adopte. Având în vedere elementele menționate mai sus, managerul operațional al producției
dorește să construiască o strategie de programare agregat a producției, utilizând strategii de
urmărire a cererii, și astfel să decidă asupra următoarelor aspecte (cu menținerea unui cost total
minim):
Funcția obiectiv a etapei de programare globală (agregată) a producției,
va fi exprimată astfel:
Min (F) = Cm+Ci+Cs+Ca+Cd+Cinv+Csc+Cca
Principalele costuri se vor calcula astfel:
Costul muncii (Cm) = Cost muncii unitar x cantitatea necesară de muncă
Cost supramuncă [Cs] = Cost supramuncă unitar x cantitate supramuncă
Cost angajare (Ca) = Cost unitar angajare x număr lucrători angajați
Cost demitere (Cd) = Cost unitar demitere x număr lucrători demiși
Cost inventar [Cinv] = Cost unitar inventar x cantitate inventar curent
= Cost unitar comandă în așteptare x număr de produse care nu au
Cost comandă în așteptare (Cca)
fost livrate
Fila de planificare a producției pentru strategia _______________________

Ian. Feb. Mar Apr Mai Iun TOTAL

1 Nr.de angajați 14 14 14 14 14 14  
2 Nr de angajați recrutați  0          
3 Nr de angajați concediați  0          
4 Nr total de angajați (1+2-3)  14          
5 Număr de zile lucrătoare 21 20 22 19 20 18  
6 Fond de timp disponibil= (4)*(5)*Nr de sch*8  14*21*1*8=2352          
7 Ore suplimentare =20%*(6)  0          
8 Total fond de timp disponibil=(6)+(7)  2352+0=2352          
9 Norma de timp pe un produs și un angajat 4 4 4 4 4 4  
1
0
Capacitate de producție posibilă(8)/(9)  588            
1
1
Cerere prognozată 540 640 580 520 530 590  
1
2
Stoc inițial  0  85        
1
3
Producție  588          
1
4
Vânzări  540 640  580  520  530  590   
1
5
Stoc final (12+13-14)  48          
1
6
Cost timp normal de muncă=(6)*40  940800            
1
7
Cost timp supramuncă=(7)*20  0            
1
8
Cost angajare/demitere =(2+3)*400  0            
1
9
Cost stocare =(15)*1  48            
2
0
Cost penalizare=[(12+11)-13]*5, daca 13<12+11  0            
2
1
Cost total (16+17+18+19+20)  940848            
Fila de planificare a producției pentru strategia _______________________

Ian. Feb. Mar Apr Mai Iun TOTAL

1 Nr.de angajați 14 14 14 14 14 14  
2 Nr de angajați recrutați              
3 Nr de angajați concediați              
4 Nr total de angajați (1+2-3)              
5 Număr de zile lucrătoare 21 20 22 19 20 18  
6 Fond de timp disponibil= (4)*(5)*Nr de sch*8              
7 Ore suplimentare =20%*(6)              
8 Total fond de timp disponibil=(6)+(7)              
9 Norma de timp pe un produs și un angajat 4 4 4 4 4 4  
1
0
Capacitate de producție posibilă(8)/(9)              
1
1
Cerere prognozată 540 640 580 520 530 590  
1
2
Stoc inițial              
1
3
Producție              
1
4
Vânzări 540 640 580 520 530 590  
1
5
Stoc final (12+13-14)              
1
6
Cost timp normal de muncă=(6)*40              
1
7
Cost timp supramuncă=(7)*20              
1
8
Cost angajare/demitere =(2+3)*400              
1 Cost stocare =(15)*1              
9
2
0
Cost penalizare=[(12+11)-13]*5, daca 13<12+11              
2
1
Cost total (16+17+18+19+20)              

Fila de planificare a producției pentru strategia _______________________

Ian. Feb. Mar Apr Mai Iun TOTAL

1 Nr.de angajați 14 14 14 14 14 14  
2 Nr de angajați recrutați              
3 Nr de angajați concediați              
4 Nr total de angajați (1+2-3)              
5 Număr de zile lucrătoare 21 20 22 19 20 18  
6 Fond de timp disponibil= (4)*(5)*Nr de sch*8              
7 Ore suplimentare =20%*(6)              
8 Total fond de timp disponibil=(6)+(7)              
9 Norma de timp pe un produs și un angajat 4 4 4 4 4 4  
1
0
Capacitate de producție posibilă(8)/(9)              
1
1
Cerere prognozată 540 640 580 520 530 590  
1
2
Stoc inițial              
1
3
Producție              
1
4
Vânzări 540 640 580 520 530 590  
1
5
Stoc final (12+13-14)              
1
6
Cost timp normal de muncă=(6)*40              
1
7
Cost timp supramuncă=(7)*20              
1
8
Cost angajare/demitere =(2+3)*400              
1
9
Cost stocare =(15)*1              
2
0
Cost penalizare=[(12+11)-13]*5, daca 13<12+11              
2
1
Cost total (16+17+18+19+20)