UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE GEOGRAFIE, TURISM ȘI SPORT

SPECIALITATEA KINETOTERAPIE ȘI MOTRICITATE SPECIALĂ

”ROLUL KINETOTERAPIEI ÎN TRATAREA

CIFOZEI DORSALE LA ADOLESCENȚI”

ORADEA, 2022
 Introducere

În ultimii ani întâlnim tot mai des adolescenți care se confruntă cu un aspect
necorespunzător al coloanei vertebrale. Stilul de viață al acestora devine tot mai dezechilibrat,
timpul liber este utilizat necorespunzător, activitățile statice nu alternează cu cele dinamice și nu
există o coerență dintre școală, repaos și activități fizice. De cele mai multe ori, cei mai pedispuși
acestor deficiențe fizice sunt adolescenții aflați în perioada de creștere. Terapia prin mișcare în
cazul adolescenților trebuie să se aplice în mod individual comparativ cu persoanele adulte. De
cele mai multe ori, adolescenții prezintă stări tot mai confuze, comportament agitat, impulsivitate
și momente de neliniște sufletească.
Apariția unor schimbări negative ale corpului duce la intensificarea acestor stări, iar
principalele obiective ale kinetoterapiei adolescenților sunt, în primul rând înlăturarea
complexelor de inferioritate produse de aspectul fizic, integrarea acestuia în grupul social,
creșterea încrederii în sine, îndrumarea spre găsirea propriei identități și motivarea de a practica
exercițiul fizic regulat.
Cea mai des întâlnită deficiență în rândul adolescenților este cifoza dorsală, care vine la
pachet cu atitudini deficitare ale capului și gâtului, ale umerilor, omoplaților și toracelui. O
importanță majoră o are stabilirea diagnosticului corect, și anume precizarea tipului de cifoză, a
etiologiei, a gravității și a potențialului evolutiv. Cele mai grave complicații pe care le poate
cauza cifoza toracală sunt insuficiența cardiacă, respiratorie, scăderea amplitudinii de mișcare a
toracelui și nu în ultimul rând cardiopatia ischemică.
Adolescenții sunt cei care au cea mai mare nevoie de kinetoterapie în scopul îmbunătățirii
procesului de creștere și de dezvoltare fizică armonioasă. Acest lucru ne motivează să cercetăm
acest aspect mai îndeaproape, să încercăm să ne implicăm și să participăm activ la ameliorarea și
profilaxia acestor deficiențe, care afectează tot mai mult profilul psihoafectiv și creează o părere
de inferioritate adolescenților.

Materiale și metode

Ipoteza cercetării: prin selectarea metodelor și mijloacelor specifice kinetoterapiei se

poate ajunge la rezultate pozitive atât pe plan fizic, cât și psihic. Optimizarea corectă a
exercițiilor fizice terapeutice combinate cu gimnastica respiratorie poate aduce beneficii care
influențează procesul de dezvoltare armonioasă a adolescentului care se confruntă cu o deficiență
a coloanei vertebrale cu afectarea aparatului respirator și cardiovascular.
Scopul: Evidențierea rolului pozitiv al mijloacelor și metodelor specifice kinetoterapiei,
în vederea corectării cifozei, a ameliorării capacității cardiorespiratorii și generale de efort.
Realizarea cu succes a acestui scopeste posibilă doar respectând principiile kinetoterapiei și
selectând cele mai bune indicații de lucru.
Metodele de cercetare: metoda documentării, metoda observației, metoda
experimentului, metoda testelor, metode specifice kinetoterapiei, metode de înregistrare și
interpretare a datelor, metoda grafică.
 Materiale folosite: gantere, extensor, spalier, minge Bobath, bancă de gimnastică, perne
pentru masaj, aparat de fitnes funcțional cu scripeți pentru lucrul fiecărei grupe musculare, bandă
metrică, somatoscopia instrumentală, cântar, aparat pentru monitorizarea pulsului.
Ce este cifoza dorsală?

Cifoza este cea mai frecventa deviatie a coloanei vertebrale. Aceasta reprezinta o
accentuare a curburii fiziologice a coloanei în regiunea dorsala. Atitudinea se observa la
adolescentii si tinerii care au crescut mult in inaltime dar nu si in greutate si la cei care nu-si
controleaza suficient postura corpului. Cifozele au cauze multiple, unele predispozante ca:
Insuficienţa musculară, cum este cazul la adolescenţi, care au crescut repede în înălţime, fără a
avea un tonus muscular şi ligamentar suficient; poziţia greşită în bancă sau la locul de muncă,
miopia.1
Clinic, se disting doua tipuri mari de cifoza:
-Cifoza unghiulara, cu raza mica de curbura;
-Cifoza arcuata, cu raza mare de curbura.
-Cifoza unghiulara: apare in afectiunile care, distrugand unul sau mai multe corpuri vertebrale
duc la o tasare a acestora, asa cum se intampla in fracturi ale corpilor vertebrali, morbul Pott,
spondilite, osteomielita vertebrala, osteoporozele primare etc.
-Cifoza arcuata: apare in afectiunile care intereseaza coloana vertebrala, are o intindere mai
mare, asa cum se intampla in insuficienta vertebrala, osteoporozele primare presenile si senile,
spondilita anchilopoietica, boala Scheuermann.2
Cifoza dorsala se caracterizeaza prin:
-O mare incurbare cu convexitatea posterioara a coloanei vertebrale dorsale;
-Capul si gatul sunt mult inclinate inainte;
-Umerii sunt adusi in fata;
-Pieptul este turtit sau infundat;
-Bazinul are o inclinare mica;
-Membrele inferioare sunt drepte sau usor flectate din genunchi.

Programul recuperator

Programul de recuperare s-a realizat în cadrul unui cabinet specializat de kinetoterapie și

la domiciliul pacienților (5 pacienți), aceștia lucrând și singuri sub supravegherea directă timp de
aproximativ 50 minute.
Programul de recuperare:
1. Exerciții pentru restabilirea aliniamentului normal (corectarea posturală);
2. Exerciții de gimnastică analitică;
3. Metode și tehnici de respirație;
4. Posturări fixe menținute de către pacient;
5. Exerciții pentru creșterea și tonifierea musculaturii;

1
Cordun M., (1999). Postura normală și patologică. București: Editura ANEFS. p. 110-113.
2
Bratu I. A., (2000). Gimnastica pentru prevenirea și corectarea deficiențelor fizice. București: Editura CNEFS. P.
11-13.
 6. Exerciții pentru creșterea mobilității coloanei vertebrale (streching);
7. Exerciții în regim aerob pentru creșterea fitnessului general sau a capacității generale
de efort (necesar în cazul pacienților cu boli cardiovasculare).
Acest program a început cu exerciții posturale și a continuat cu etapa corectivă, de
tonifiere a musculaturii spatelui și de streching pentru musculatura toracelui anterior. În ultima
etapă, s-a apelat la consolidarea și readaptarea exercițiilor. Ședința de kinetoterapie a început cu
încălzirea analitică a aparatului locomotor, urmată de alte exerciții dinamice. Între exercițiile de
tonifiere a musculaturii, s-au executat exerciții posturale pentru relaxare și revenire. După
încheierea programului, s-au executat exerciții de respirație.
 Nr. Nume Prenume Vasta(ani) Inaltime(CM) Greutate(kg) Gen
1 S. D. 15 168 58 F
2 R.T. 16 165 70 M
3 O.U. 15 180 61 M
4 P.P. 15 178 62 M
5 E.R. 18 174 64 F
6 T.R. 17 176 87 M
7 Z.T. 17 181 66 F
8 S. D. 18 169 70 M
9 M.N 17 170 70 M
10 E.C. 16 150 54 F

Media aritmetica 164 1711 662

Interpretarea rezultatelor

La începutul acestui studiu a fost evaluat nivelul creșterii și dezvoltării fizice prin
efectuarea unor măsurători antropometrice (Tabelul nr. 1). Aceste informații a permis calcularea
indicelui de masă corporală, a indicelui scheletic și a indicelui Erissman. După ce au fost
comparate aceste valori ce cele ale mediei populației din România, s-a ajuns la concluzia că
pacientul depășește cu mult media pe țară în ce privește talia și greutatea.

Tabel nr. 1. Parametrii și indiii antropometrici ai pacienților

Parametrii antropometrici
Greutatea 60 kg
Înălțimea 183,5 cm
Bustul 90 cm
Lungimea membrelor 86 cm (brațul stâng) 87 (brațul drept)
superioare
Lungimea membrelor 98 cm (membrul 97 (membrul drept)
Pacient 1 inferioare stâng)
Lungimea mâinii 20, 6
Anvergura 187 cm
Perimetrul toracelui 89 cm – în inspir 86 cm – în expir
în repaus
Talia 67 cm
Perimetrul abdominal 71 cm
 Indici antropometrici
Indicele scheletic 48 (macroscheletic – membre inferioare lungi
Giufrida Ruggeri și trunchi scurt)
(B/T) X 100
Indicele Erissman (de -4 (la bărbați valorile indicelui pot fi
armonie toracică: Pt – între 5 și -3)
T/2)
IMC (indicele de 17,8 (subponderal)
masă corporală)
Parametrii antropometrici
Greutatea 68kg
Înălțimea 170cm
Bustul 96
Lungimea membrelor 72(brațul stâng) 72(braîul drept)
superioare
Lungimea membrelor 94(membru stâng) 95(membru drept)
inferioare
Lungimea mâinii 20,2
Anvergura 170cm
Perimetrul toracelui 96cm în inspir 93cm in expir
Pacient 2 în repaus
Talia 75
Perimetrul abdominal 76
Indici antropometrici
Indicele scheletic 56,4
Giufrida Ruggeri
(B/T) X 100
Indicele Erissman (de 2
armonie toracică: Pt –
T/2)
IMC (indicele de 23,5
masă corporală)
Parametrii antropometrici
Greutatea 75kg
Înălțimea 180cm
Bustul 92cm
Lungimea membrelor 84(brațuș stâng) 85(brațul drept)
superioare
Lungimea membrelor 97(membrul stâng) 97(membrul drept)
inferioare
Lungimea mâinii 21,3
Anvergura 183cm
Perimetrul toracelui 85 cm in inspir 84cm în expir
Pacient 3 în repaus
Talia 70cm
 Perimetrul abdominal 80cm
Indici antropometrici
Indicele scheletic 50
Giufrida Ruggeri
(B/T) X 100
Indicele Erissman (de 3
armonie toracică: Pt –
T/2)
IMC (indicele de 24
masă corporală)
Parametrii antropometrici
Greutatea 63kg
Înălțimea 168cm
Bustul 95cm
Lungimea membrelor 74cm (braț stâng) 75cm (braț drept)
superioare
Lungimea membrelor 83cm (membrul 85cm (membrul
inferioare stâng) drept)
Lungimea mâinii 19,4
Anvergura 172cm
Perimetrul toracelui 78cm inspir 75cm expir
Pacient 4 în repaus
Talia 69cm
Perimetrul abdominal 72cm
Indici antropometrici
Indicele scheletic 55,3
Giufrida Ruggeri
(B/T) X 100
Indicele Erissman (de 1,8
armonie toracică: Pt –
T/2)
IMC (indicele de 22,7
masă corporală)
Parametrii antropometrici
Greutatea 90kg
Înălțimea 170cm
Bustul 87cm
Lungimea membrelor 80cm (braț stâng) 82cm (braț drept)
superioare
Lungimea membrelor 92cm (membru stâng) 91cm(membru drept)
inferioare
Lungimea mâinii 21,2cm
Anvergura 168cm
Perimetrul toracelui 83 inspir 81 expir
Pacient 5 în repaus
 Talia 100
Perimetrul abdominal 105
Indici antropometrici
Indicele scheletic 47
Giufrida Ruggeri
(B/T) X 100
Indicele Erissman (de -7
armonie toracică: Pt –
T/2)
IMC (indicele de 31,3
masă corporală)

În urma măsurărilor s-a constatat că pacienții au suportat o creștere exagerată în înălțime

și o greutate scăzută în raport cu înălțimea. Pentru evaluarea atitudinii corpului s-a folosit testul
săgeții (măsoara distanța dintre curbura cervicală și perete, respectiv distanța dintre curbura
lombară și perete). După cum se poate observa, (Tabelul nr. 2) la prima testare, pacienții au o
distanță semnificativă la curbura cervucală și cea lombară, ceea ce indică clar o atitudine cifotică
accentuată compensată cu o lordoză lombară. În ce privește evaluarea capacității
cardiovasculare, au fost efectuate examene paraclinice și evaluări clinice. În urma evaluării,
pacienții au primit calificativul mediocru, aproape de calificativul slab. Un pacient care primește
acest calificativ necesită un consult cardiologic de specialitate, iar acest lucru a fost urmat. Cu
ajutorul metodei Cobb a fost calculat unghiul de angulație, gradul curburii coloanei dorsale pe
radiografie cu goniometrul.
Tabel nr. 2. Rezultatele testărilor în urma evaluării pacienților
Testarea Testare inițială Testare Testare finală
intermediară
Indicele Ruffier 14,1 12,5 10,3
Flexie trunchi -30cm -26cm -22cm
Înclinare laterală 21cm 19cm 18cm
Pacient 1 Semnul lui Ott 38cm 37cm 37cm
Evaluarea Săgeata verticală Săgeata verticală Săgeata verticală
atitudinii 8cm 7cm 6cm
Săgeata lombară Săgeata lombară Săgeata lombară
5cm 5cm 4cm

Indicele Ruffier 14 11 10
Flexie trunchi -30cm -24cm -23cm
Înclinare laterală 19cm 17cm 18cm
Pacient 2 Semnul lui Ott 38cm 36cm 36cm
Evaluarea Săgeata verticală Săgeata verticală Săgeată verticlă
atitudinii 7cm 6cm 5cm
Săgeata lombară Săgeata lombară Săgeata lombară
5cm 5cm 4cm

Indicele Ruffier 14,3 14,1 12

 Flexie trunchi -29cm -27cm -22cm
Înclinare laterală 20cm 18cm 15cm
Pacient 3 Semnul lui Ott 36cm 35cm 34cm
Evaluarea Săgeată verticala Săgeată verticală Săgeata verticală
atitudinii 7cm 6cm 5cm
Săgeată lombară Săgeată lombară Săgeată lombară
6cm 6cm 4cm

Indicele Ruffier 16 12 11
Flexie trunchi -29cm -25cm -23
Înclinare laterală 20cm 19cm 19cm
Pacient 4 Semnul lui Ott 41cm 35cm 33cm
Evaluarea Săgeată verticală Săgeată verticală Săgeată verticală
atitudinii 9cm 8cm 5cm
Săgeata lombară Săgeată lombara Săgeata lombară
6cm 6cm 2cm

Indicele Ruffier 20 18 12
Flexie trunchi -30cm -23cm -22cm
Înclinare laterală 19cm 19cm 18cm
Pacient 5 Semnul lui Ott 39cm 36cm 35cm
Evaluarea Săgeată verticală Săgeată verticală Săgeată verticală
atitudinii 8cm 8cm 7cm
Săgeată lombară Săgeată lombară Săgeata lombară
7cm 6cm 5cm
 Concluzii

Kinetoterapia reprezintă elementul primordial care intră în toate programele terapeutice,

singură sau asociată cu celelalte mijloace de tratament. Ea trebuie să ajute pacientul cu deficiență
pe toată durata tratamentului. Cel mai bun obicei pe care ar trebui să îl însușească acesta este de
a face zilnic gimnastică medicală. După finalizarea cercetării, pacientul trebuie să continue zilnic
să practice exercițiile fizice și să conștientizeze importanța acestora asupra sănătății sale fizice și
mentale. Kinetoterapia, sau terapia prin mișcare, încearcă să stimuleze tot potențialul corpului
nostru din perspectivă socială, fizică, chimică, emoțională și spirituală.
Cele mai importante cauze care duc la modificarea aliniamentului normal al corpului
adolescenților sunt pozițiile incorectepe care le adoptă în fața calculatorului, la școală în banca
de studiu sau în timpul somnului, lipsa practicării exercițiilor fizice, dezechilibrul dintre
activitățile zilnice, precum și lipsa conștientizării poziției normale (lipsa autocontrolului asupra
atitudinii corpului). Întrucât adolescenții sunt în perioada în care maturitatea generală începe să
se stabilizeze, toate acestea au repercursiuni negative asupra coloanei vertebrale.

Bibliografie

1. Cordun M., (1999). Postura normală și patologică. București: Editura ANEFS.

2. Diaconescu N., Veleanu C., (1977). Coloana vertebrală – structură și funcție. București:
Editura Medicală.
3. Drăgan I., (1971). Cultura fizică și sănătatea. București: Editura Medicală.
4. Moțet D., (2011). Kinetoterapia în beneficiul copilului. București: Editura Semne.
5. Bratu I.A., (2000). Gimnastica pentru prevenirea și corectarea deficiențelor fizice.
București: Editura CNEFS.
6. Nenciu G., (2002). Fiziologia generală și a efortului fizic. București: Editura Fundației
România de mâine.
7. Niculescu C.T., Voiculescu B., Niță C., Cârmaciu R., (2009). Anatomia și fiziologia
omului. București: Corint.
8. Obrașcu C., Oveza A., (1996). Corectarea coloanei vertebrale. București: Editura
Medicală.
9. Ochiană G., (2010). Kinetoterapia în afecțiuni respiratorii. Bacău: Universitatea Vasile
Alecsandri.
10. Rabolu E., (2009). Masaj şi tehnici complementare de masaj. Craiova: Universitaria.
11. Sidenco E.L., (2003). Coloana vertebrală și membrul inferior: evaluare mioarticulară în
kinetoterapie și în medicină sportivă. București: Editura Fundației „România de mâine”.