DIVERSIFICARE

Achiziții necesare – apar de obicei în jur de 6 luni.

1. știe să șadă , mă car sprijinit, are un bun control la capului

2. și-a dublat greutatea de la naștere

3. pierde reflexului de protruzie a limbii

4. demonstrează că este “plin” prin întoarcerea capului de la sâ n sau biberon

Accesorii:

Steamer/vase de gă tit la aburi – preferabil care să colecteze zeama.

Fructele 5-10 minute,

legumele si carnea - cca 40,
cerealele – 30.
Blender

Tă vi pt cuburi de gheață

Recipienți pt congelator/borcanele/ pungi de congelator

Lingurițe lemn/silicon

Castronașe

Cană cu cioc

Reguli
1. regula celor 3-4 zile
2. un aliment nou se introduce în prima jumă tate a zilei
3. alimentul nou primul, câ nd îi este foame
4. alimentul nou doar cu lingurița
5. nu stimulați preferința pentru dulce
6. să mâ ncă m un curcubeu de culori!
7. să mâ ncă m în funcție de anotimp

Cantități
= nu sunt standardizate, fiecare copil are nevoile și apetitul lui
Un copil sănătos trebuie să aibă emisie de urină regulat zilnic şi scaune (aproape) zilnice.
Copilul Dvs va mânca atâta cât e nevoie pentru copilul Dvs!

Semne că mai vrea:

Se întinde după linguriţă
Deschide gura
Apucă mâ ncarea şi-o duce la gură
Semne că e plin
Închide gura câ nd se apropie linguriţa
Scuipă din gură
Întoarce capul

Cantitatea de lapte care se oferă în timpul diversificării

0-3 luni: LM la 1-3 ore SAU LP 500-1100 ml

4-5 luni: LM la 2-4 ore SAU LP 650-1200 ml

6-8 luni: LM la 3-4 ore SAU LP 650-1000 ml

9-12 luni: LM la 4-5 ore SAU LP 650-750 ml..................DAR...

Pâ nă spre 9 luni, cantitatea de lapte ră mâ ne destul de constantă, abia după 9 luni încep solidele
să devină preponderente.

LEGUME

-nu se cură ță decâ t dacă este absolut necesar (coaja conține mulți nutrienți și fibre) – inclusiv la
ciuperci!
-la aburi, +/- fierte sau la cuptor
-preferabil la abur – pă strează mai bine nutrienții
-se pă strează apa de la aburi sau de la fierbere – pt pasare, bă ut (udat flori etc)
-se taie în bucă ți câ t mai mari (expunerea la aer distruge vitamine) dar similare, pt ca
toate legumele să se gă tească deodată
-se poate prepara piure în cantitate mai mare și apoi ține la congelator

6–8 8 – 10 10-12 > 12

Andive Bame Castravete Hrean
Anghinare Broccoli Fasole uscată Leurdă
Ardei gras/ capia/ gogoșar Conopidă Gulie Ridichi
Cartof Ciuperci Năut Urzici
Cartof dulce Linte Roșie
Ceapă Roșie Rucola
Dovleac Spanac Salată
Dovlecel Sparanghel Varză
Fasole păstăi (> 7) Vâ nă tă Varză de Bruxelles
Fenicul
Mazăre
Morcov
Pă trunjel ră dă cină
Pă stâ rnac
Praz
Sfeclă roșie
Sparanghel
Soia
Ț elină
Usturoi
Varză kale
FRUCTE
-se spală dar dacă se poate nu se cojesc (fructe organice)
-crude SAU preparate termic (mai ușor digerate, mai savuroase)
-întregi sau suc (maxim 180 ml suc/zi)

FRUCTE ACIDE FRUCTE SUB- FRUCTE DULCI PEPENI

ACIDE

ananas mere banană pepene roșu

că pșune mango curmale pepene galben turkestan

grapefruit caise stafide cantalup

lă mâ ie afine prune uscate

mere acre cireșe struguri

portocală kiwi smochine

prune acre papaya

mure piersici

zmeură prune dulci

rodie

6–9 9 – 12 > 12
Afine Ananas Agrișe
Avocado Curmale Căpșune
Banană Kiwi Că tină
Cireșe (8) Mango Citrice
Caisă Rubarbă Coacă ze
Corcodușe (8) Smochine Coarne
Gutuie Dude
Kaki (8) Goji
Litchi (8) Mă ceșe
Mă r Mă sline
Merișoare (8) Mure
Pepene roșu și galben (8) Noni
Pară Physalis
Piersică / nectarină Zmeură
Prună
Prune uscate
Papaya (>8)
Stafide și struguri (mă runțite sau piure)
Rodie (8)
Vișine (8)

Câ teva reguli de urmat în cazul consumului de fructe:

– fructele se mă nâ ncă necombinate, ca mese separate;
– nu se recomandă consumarea fructelor imediat după mese, atunci câ nd digestia mesei
precedente nu s-a încheiat încă ;
– sucurile de fructe se tratează ca o masă întreagă ;
– a se evita combinarea fructelor dulci cu fructele acide;
– cel mai bine este ca pepenii să fie mâ ncați separat, însă pot fi eventual combinați cu
fructe acide sau sub-acide.

Însă există și câteva excepții de la aceste reguli:

– avocado se combină bine cu fructele acide și sub-acide;
– oleaginoasele (nucile, alunele) și semințele, înmuiate bine sau germinate, pot fi
combinate cu fructe;
– curmalele se combină bine cu lapte.

Combinații de fructe
+/- iaurt +/- cereale

– Sos de mure, mă r și pară

– Pere și banane (în constipație)
– Banane și mure
– Bananacado – banană și avocado (în constipație)
– Avocado, piersică și brâ nză de vaci (în constipație)
– Mă r și pară
– Piersică și banană (în constipație)
– Banană , mură și pară (în constipație)
– Mere și prune (în constipație)
– Mure și mere
– Piersică , pară și mă r (în constipație)
CEREALE

4–6 6–9 9 – 12 > 12

Orez alb Grâ u
Orez brun Orz
Ovă z
secară
Porumb
Hrişcă
Mei
Amaranth
Quinoa
Tapioca

Nepă rat integrale!

Fă ina albă a pierdut în timpul procesă rii:
~ ¼ din proteine
~ ½ din gră simi
> ¾ din fibre
> ¾ din vitamina B6
Inițial sub formă de piure/”mă mă liguță”,
> ½ - ¾ din Ca, Mg, P, K, Na, etc.
ulterior în produse coapte (pâ ine, brioșe,
biscuiți) și paste integrale.

1cană de cereale Căni de apă Minute la foc mic

Amarant 2 25

Orz perlat/decorticat 2¾ 40-45

Orez brun 2 45

Hrișcă 2 15-20

Bulgur 2 15-20

Cuș-cuș 1¾ 4-5

Mei 3 45

Ovă z - fulgi 2 15

Ovă z integral 3 45-60

Quinoa 2 15-20

Secară 4 60

Arpacaș 2 25

Grâ u integral 3 120

Triticale 4 60
Kamut 2 50

Procedee:

1. mă cinare prealabilă – în cantită ți mai mari => se țin la frigider

-> apoi se fierb amestecând cu telul (1:2 cereală : apă ) => o “mă mă liguță care se poate combina
cu legume, fructe, iaurt, brâ nză etc.

2. fierbere prealabilă => se pasează la blender cu orice alt aliment

ex: o porție = 4 linguri (1/4 cană ) de orez brun la 1 cană de apă

= 3 linguri mei la 1 cană de apă

- cu cât e mai mic bobul cu atât mai puțin trebuie folosit!

LEGUMINOASE
= procent foarte bun de proteine de origine vegetală (recomandate copiilor cu suprapondere)
-înmuiate peste noapte (8-12 ore) SAU germinate
-se aruncă apa de înmuiere și se poate schimba pe parcursul gă tirii apa de fierbere
NB! Leguminoasele germinate fierb mult mai repede (pâ nă și în 10’)!

-se pot fie mă cina separat (la momentul gă tirii sau în prealabil și pă strate la frigider în
Piureul de cereale și leguminoase (1 parte leguminoase + 2 pă rți cereale )
recipienți de sticlă ) sau se pot fierbe în vase diferite și apoi se blenduiesc împreună .
atinge o proporție și complementaritate a proteinelor la fel de bună ca a ouă lor
-se poate refrigera 2-3 zile sau congela pâ nă la 1 lună.
și că rnii!
1 cană boabe uscate Căni apă înmuiere Timp fierbere
Adzuki 4 + 50’
Mung 4 + 1½h
Black-eye pea/ochi-negri 4 + 1h
Bob 4 + 1h
Nă ut 4 + 2h
Mază re 3 - 40’
Fasole neagră , pestriță 4 + 1h
Fasole pinto 3 + 1½h
Fasole roșie 3 + 1½h
Fasole albă m/M 4 + 1h
Soia 4 + 3h
Linte 4 - 30’

LACTATE
Brânza de vaci.
* Se fierbe 1l de lapte pe foc (pasteurizat, de consum), câ nd dă în clocot, se dă la o parte
de pe foc și stoarce în el o lă mâie sau se adaugă 2-4 tablete de calciu lactic. Se brâ nzește în 5-10
minute. Se strecoară și se pune la frigider. Rezistă cca trei zile.

Iaurt = de cumpărat – numai alb, de preferință organic!

 SAU de făcut
* Rețetă iaurt de casă (©diversificare.ro)
– 400ml lapte de vacă cu gră sime 3,5%
– ½ linguriță de iaurt (preferabil preparat tot în casă, denumită popular “maia”)
Truc: dacă veți folosi ca și maia iaurt din comerț, riscul este ca iaurtul proaspă t fă cut să
aibe o textură cleioasă . Ca să obțineți un iaurt cremos, vă recomand să preparați mai
multe runde de iaurt după rețeta propusă , evident în cantită ți mult mai mici, de exemplu
din 50 sau 100 de ml de lapte.
Mod de preparare:
Laptele se fierbe foarte bine, circa 10-15 minute după primul clocot. Se lasă să se
ră cească până câ nd nu frige la deget (450C, temperatura optimă pentru activarea bacteriilor).
Într-un borcan de sticlă de 400 de grame se pune ½ linguriță de iaurt și puțin lapte,
amestecându-se foarte bine. Apoi se adaugă și restul de lapte că lduț, se acoperă cu un capac și
se lasă la că ldură (iarna de exemplu pe calorifer, în cuptorul preîncă lzit, vara oriunde) timp de
minim 2 ore. Cu câ t timpul este mai mare, cu atâ t iaurtul va căpă ta un gust acru mai puternic.
În momentul în care începe să se închege, se pune la rece (într-un bol cu apă rece sau în
frigider) pentru încă minim 2 ore înainte de a fi consumat.

Brânza de iaurt = iaurtul fă ră zer, alternativă bună pentru smâ ntână .

* se lasă iaurtul la scurs într-o sită cu 2 șervete de hâ rtie, tifon gros pus în două , etc –
la frigider, amestecâ nd f ușor din câ nd în câ nd.

Zerul = conține calciu, proteine; se poate bea ca atare, se poate folosi la preparat brioșe și alte
preparate coapte, supe etc.

Lapte acru și zer

* Laptele crud se strecoară bine şi se toarnă într-o ulcică de pă mâ nt cu gura largă sau într-un
borcan de 1l, pentru a vedea mai uşor câ nd se separă zerul, şi se acoperă . (Vasul folosit
de opă reşte înainte de folosire, pentru a elimina bacteriile nedorite).
Se lasă să stea la temperatura camerei (aproximativ 20 de grade) 1-2 zile, pâ nă se încheagă
bine laptele, iar zerul se lă să pe fundul borcanului. În acest punct am obţinut laptele
acru. El se poate amesteca şi consuma ca atare sau se poate trece la pasul
urmă tor, pentru a obţine zer şi brânză de vaci.
Se toarnă laptele coagulat într-un castron acoperit cu o sită largă peste care se aşează un strat
de tifon, şi vom lă sa câ teva ore, pâ nă se scurge tot zerul (sau peste noapte).
În tifon va ră mâ ne o brânză cremoasă, pentru întins pe pâine.

Combinații de iaurt cu fructe/aromat

+ sos de mere și scorțișoară
+ afine
+ piersici și banane (sau separat)
+ germeni de grâ u
+ avocado
+ blenduit cu orice fruct => smoothie
+ cartof dulce și scorțișoară

Mulți copii preferă iaurtul - și uneori singura modalitate de a-i face să

accepte un anume aliment – de ex. legume, poate să fie să se asocieze cu
iaurt!
CARNE/OUĂ
 Carne:
-că tre 30 g/zi
-fiartă sau la abur

Ou:
Fiert tare, ¼ - ½ -1 gă lbenuș pe zi - pâ nă la 3 pe să ptă mână (pâ nă la vâ rsta de 1 an).
Ambele amestecate cu cereale și/sau legume.
În zilele cu ou nu se mai dă carne.

4–6 6–9 9 – 12 > 12

Gă lbenuș Ou integral
Pui Vită
Curcan +/- porc
Ficat (peste 8 luni) +/- miel
Peşte alb (pă stră v, şală u)
somon
doradă
sardine

ALTE ALIMENTE

6-8 8-10 10-12 >12

Aloe vera suc Mă rar Lobodă Arahide
Borș de casă Paste integrale Alune de pă dure
Busuioc Pudră de roșcove Cacao
Chimen, chimion Rozmarin Nuci caju
Cimbru Semințe de mac Ghimbir (> 2 ani)
Drojdie (+/- in) Miere
Leuștean Migdale
Pă trunjel Nucă de cocos
Susan Nuci
Ulei (mă sline, Nuci macadamia
sâ mbure strugure, Nuci braziliene
susan, floarea Polen
soarelui) (> 7) Propolis
Vanilie Sare
Semințe de câ nepă , chia, dovleac, floarea
soarelui, in
Spirulină

LICHIDE

NU la copiii alimentați cu lapte exclusiv, doar la cei diversificaţi

-apă puţin mineralizată (<120 mg/l)
-preferabil apă de izvor SAU de robinet fiartă şi ră cită sau filtrată SAU apă de bebeluşi din comerţ
-20-30% din mâ ncare, 70-80% din lichide
-Cantită ţi moderate: 30-60 ml între mese
6-12 luni 200-250 ml/zi în afară de mâ ncare
 (> 7 luni – 50 ml suc fructe )
1-3 ani – 500 ml/zi
(>1 an – 100 ml suc – max 180 ml suc de fructe/zi!)
CE?
- apă
- suc de fructe – proaspă t, eventual diluat
- ceai neîndulcit
- lapte de nuci şi seminţe

Vâ rsta Cantitate (ml/kg)

< 3 luni 150
3 – 6 luni 125-150
6 – 9 luni 100-125
9 – 12 luni 100-110
1-3 ani 100
CONDIMENTE

SARE
– max 1 g sare (0,4 g Na pe zi)
= se obține din alimentele integrale oricum
– se poate înlocui cu mirodenii și plante aromatice
De evitat:
alimente procesate
conserve
brâ nzeturi maturate – pt început
mezeluri

ZAHĂR
• Favorizează obezitatea, diabetul de tip II, rezistența la insulină , ADHD
• Slă bește sistemului imun – mai ales dacă este consumat în timpul unei infecții
• Influențează negativ capacitatea de învă țare, concentrare și atenție
• Produce dezechilibre ale glicemiei și insulinei: 
 Afectează să nă tatea pielii
 Creează dependență
Zahă r = recompensă /mică plă cere → obicei → nevoie organică  → dependență
De evitat:
- sucuri din comerț - chiar și cele “fă ră zahă r adă ugat”, “ din “concentrat”
- dulciuri colorate
- iaurturi cu fructe
- pră jiturele, biscuiți dulci
- produsele “fă ră zahă r” – “zero”, cu îndulcitori

SITUAȚII SPECIALE

CONSTIPAȚ IE
 Alimente recomandate Alimente NErecomandate (în cantități mari)

cereale integrale (-> paste, pâ ine, dulciuri, salate cu fă ină albă , cartofi, orez alb
cereale fierte), orez brun, muesli sau granola de casă
(rețetă )

fructe - mai ales prune, pere, piersici, kiwi lactate (cu excepția iaurtului alb, kefirului)

legume carne

miere dulciuri rafinate

APĂ produse de tip fast-food, chipsuri

-semințe de in mă cinate
- 1 linguriță x 2 pe zi (între 2-7 ani)
- pâ nă la 1 lingură x 2 pe zi (peste 7 ani) (amestecate în suc de fructe, iaurt,
smoothie, supă , miere sau în bombițe)
-semințe de chia - budinci
-psyllium - 1 linguriță pe zi - poate fi crescută în timp la 2 lingurițe
! Toate cele de mai sus se bazează pe conținutul de fibre pentru a avea eficiență - DECI e
necesar să socotiți între 1/2-1 pahar de apă în plus pentru fiecare doză de mai sus.
DIAREE/ ENTEROCOLITĂ
- nu mai necesită o dietă foarte restrictivă
- e mult mai importantă hidratarea
- mai important să bea +/- să mă nâ nce decâ t să țină regim
Alimente recomandate Alimente NErecomandate (în cantități mari)

Diaree Pâ ine pră jită lactate (cu excepția iaurtului alb, kefirului – câ nd se mai
Orez fiert, pilaf cu carne leagă scaunul)
Carne fiartă sau la cuptor
+/- LP fă ră lactoză

Banană , mă r (copt), afine Alte fructe

Morcov fiert, cartof Dovlecel, avocado, conopidă

Glucoză pentru îndulcire Dulciuri rafinate, zahă r

APĂ , ceai de mentă, frunze de zmeur, SRO Sucuri dulci

Vărsături Lichide în cantită ți mici și repetate Lichide carbogazoase

-apă
-SRO
-cola fă ră gaz!

Citrice

DIETĂ VEGETARIANĂ
Atenție la sursele de fier și proteine!
• bob, nă ut, linte, fasole uscată , quinoa – sunt bogate în fier și proteine
• semințe de floarea soarelui, dovleac – mă cinate, unt de semințe
• melasă – conținut mare de fier, 1 lg = 3,5 mg Fe = 50 % din necesarul unui copil de 1-3 ani
• cereale integrale
• fructe uscate: stafide, prune uscate, caise uscate
• legume: broccoli, spanac
• produse pe bază de soia nemodificată genetic
alte surse: suc de prune, pepene roșu

Suplimentați vitaminele și mineralele

- de ex. suc de legume în pâ ine sau brioșe, legume tocate în clă tite sau omletă, broccoli sau spanac
congelat în smoothies, super-alimente în piureul de cereale, suc sau smoothies (polen, semințe de
in mă cinate, semințe de susan, de chia, de câ nepă, goji, etc.)

Exemplu de meniuri vegetariene:

Mic dejun: Cină: Gustări:
Terci de hrișcă + lapte vegetal Tocă niță de legume + orez Felii de orez expandat + unt de
+ fructe de pă dure brun/ mei/ quinoa semințe/ nuci
omletă cu legume Gazpacho Smoothies, sucuri de legume
Pâ ine cu fasole frecată / Supe-creme cu tăieței Salată de fructe
hummus/ tahini Ciorbiță de legume Salată de fasole
Ou fiert cu chec de banane Legume la cuptor + sos/ Pâ ine cu hummus sau pesto,
Iaurt cu semințe și compot cremă (tahini, hummus) Avocado și ou fiert
Brioșe

AUTODIVERSIFICARE

Argumente
- controlul asupra CE și CÂ T mă nâ ncă
- în ritmul lor (care poate fi lent)
- “încredere” în mâ ncare –
- studii pe copii cu tulb de alimentație – lipsa controlului îi poate face suspicioși la
mâ ncă ruri noi și manipularea (prin alternarea lingurițelor dulci cu alte alimente) îi face
să își piardă încrederea în momentul mesei.
- mâ ncatul înpreună este o experiență socială (învață regulile mesei, așteptatul propriului
râ nd)

Avantaje:
- se continuă controlul asupra alimentației pe care îl avea în timpul suptului – în loc să fie
preluat de pă rinți, pentru a-i fi cedat din nou ulterior
- copiii hră niți cu lingurița au probleme în a accepta unele alimente (TV, ascuns în
mâ ncarea preferată , promisiune de desert etc)
 BLW – mă nâ ncă f variat, rar devin mofturoși
- Timpul bucal al digestiei este foarte important și o parte se pierde în timpul alimentă rii
cu lingurița
- Pasarea alimentelor duce la pierderea nutrienților – vitamina C se pierde la nivelul
suprafețelor expuse (deci o bucată de mă r sau un mă r vor fi mult mai bogate în vit C
decâ t aceeași cantitate pasată )
- Pot să nu învețe să mestece suficient și să înghită prea repede – uneori ratâ nd momentul
în care s-a atins sațietatea
 BLW - țin mult în gură , amestecă bine cu salivă, recunosc senzația de
sațietate => o digestie mai bună și o capacitate de a recunoaște și
ră spunde la impulsurile organismului
- învă țarea despre alimente –“care e morcovul”?
- sunt implicați în viața familiei inclusiv la mese
 se pare că copiii implicați în mesele familiei au mai puțină dorință să
facă alegeri incorecte alimentare ca adolescenți/ adulți
 - o atitudine pozitivă față de mâ ncare
 fă ră nervi și lupte la masă
 fă ră nevoie de jocuri și trucuri
- mese mai ușor de pregă tit
- mai puține mofturi
Avantajele copiilor ală ptați pt BLW
- mișcă rile gurii la supt – seamă nă cu mestecatul
- sunt obișnuiți cu gusturi diferite ale LM
- este obișnuit să aibă control asupra câ nd și câ t mă nâncă

CUM ÎNCEPEM?
- Spă lați mâ nuțele
- permiteți copilului să stea la masă cu toată familia și să urmă rească procesul
 la orice masă , indiferent ce mâ ncați – dacă este treaz și dornic
- asigurați-vă că stă bine și drept (pe scaun de masă sau în brațe – NU bouncer, nu scoică )
- dați puțin de mâ ncare (LM) pt ca primele mese să nu fie în stare de foame marcată
 la început, mai mult se va juca și va copia comportamente decâ t va
mâ nca
 încă nu știe că “noua jucă rie” poate să îl sature
- așteptați-vă la variabilitate (de ex. zile cu multe mese de solide, apoi zile doar pe LM)
- supravegheați întodeauna masa copilului!
- oferiți suficient timp să proceseze mâncarea… și experiența
 activează procesele digestive
 învață să apuce și să mestece mai bine
 învață să recunoască când e plin
 vorbiți-i despre mâ ncare și ce conține și ce face etc.
- permiteți să revină la unele bucă țele abandonate
- pregă tiți-vă sufletește pentru mizerie 

CÂ ND ÎNCEPEM?
1. știe să șadă , mă car sprijinit, are un bun control la capului

2. și-a dublat greutatea de la naștere

3. pierde reflexului de protruzie a limbii

DAR și după încercarea de a hră ni cu lingurița, cu mențiunile:

- ar putea avea tendința să își umple gura prea mult

- ar putea avea tendința la a se îneca (nu și-a exersat reflexul de fund de gâ t)
- după 1 an puteți deja oferi tacâ murile lui proprii – pt a copia exact ce faceți
- poate fi necesar să mai strecurați câ te o linguriță de piure până ce capacită țile lui ajung
din urmă nevoile.

În primele luni, BLW este mai mult o metodă de explorare a mediului decâ t
un mod de hră nire – poate dura pâ nă că tre 1 an!
Motivația copilului = curiozitatea
≠ foamea!
ERORI
- forțarea să mă nâ nce mai mult – la început vor mâ nca mult mai puțin decâ t ne-am dori -
și se vor baza pe lapte
 forțarea
 exces de mâ ncare la vâ rsta adultă
 mese dificile și conflictuale
- cearta dacă nu mă nâ ncă destul de repede sau de mult etc.
- DAR nici lauda câ nd o nimeresc
 mâ ncarea ≠ eșec sau succes
 pot să ajungă să mă nâ nce ca să vă facă plă cere SAU să
nu mă nâ nce ca sfidare
- ajutorul și ghidarea în timpul meselor
 le strică concentrarea
 nu-i gră biți, să apuce să proceseze
 nu începeți cură țenia după copil sau spă latul vaselor
câ t încă mai are de mâ ncat
- monitorizarea prea atentă
 dați-le spațiul și libertatea de a mâ nca singuri, fă ră să îi
pierdeți din vedere (vedeți-vă de masă  )
- TV aprins = distrage atenția copilului de la mâ ncare și a Dvs de la copil
CU CE ÎNCEPEM?
- “soldă ței” de aprox 5 cm– să aibă “mâ ner”
- legume
 nu prea moi (să nu se strivească în pumn) nici prea tari (ca să le poată
molfă i)
 fierte/ la abur/ la cuptor/ crude
- fructe
 crude/ la abur/ la cuptor
 mere, pere, nectarine – întregi – după ce le “începeți” cu o mușcă tură
 + o parte din coajă (pt mai bună aderență ) – mere, pere, avocado,
cartofi, +/- banană (pă strat un “cornet” din coajă )
- carne = la început suptă , nu mestecată și înghițită
 pe os (copă ne de pui)
 soldă ței tă iați de-a curmezișul, nu de-a lungul fibrei
 tocată în loc de bucă țele mici (dispar în pumn)
- pâ ine, fă inoase
 mai ușor de manevrat dacă e prăjită
 nu mai mult de 2 felii pe zi (prea multă sare)
 felii de orez sau grâ u expandat fă ră sare +/- ceva de uns
 grisine +/- o pastă
 paste
o integrale!
o fussili, conchiglie, melcișori
o la început fă ră sos
- orez
 cu bob scurt – mai ușor pt că e mai lipicios
 cu bob lung – preferabil gă tit în ziua precedentă sau fiert mai mult
- paste de întins sau înmuiat
 salată de vinete
 hummus
 iaurt cu castraveți/tzatziki
  guacamole
 fasole fă că luită
 pastă de pește
 cremă de brâ nză (de ex. cu ceapă verde și mă rar)
 pastă de linte (dhal)
- alimente destul de calde dar nu fierbinți – încercați prin gustare nu prin atingere
- 3-4 bucă ți de mâ ncare
 pregă tiți-vă să aveți și alte bucă ți de oferit sau să le tot ridicați de unde
cad și să i le tot oferiți
 nu prea multe bucă ți de prea multe feluri – pot copleși capacitatea de
decizie a bebelușului
- pe câ t posibil aceeași sau mă car parte din mâ ncarea Dvs
- posibil să fie nevoie de suplimente de vitamine +/- fier
- alimente de evitat:
 nuci/alune întregi – sau bucă ți mari
 fructe cu sâ mburi (cireșe)
 carne cu zgâ rciuri
 struguri, roșii mici – doar tă iate în ½
 pește cu oase

- accesorii:
o scaun de masă
 nu obligatoriu / și în poala Dvs
 preferabil fă ră prea multă căptușeală
o prosoape de bucă tă rie
 fața și mâ inile -> masa -> scaunul -> podeaua -> coș de rufe
o babețică – dar și în maieu sau goluț
o farfurii și castroane
= nu obligatorii / mă suța scaunului înalt sau masa familieii cură țată
= +/- față de masă de mușama cu model câ t mai simplu (să se distingă
mâ ncarea!)
= aderente
= curate, NU sterilizate

SITUAȚ II PARTICULARE
- mușcat degetul => plâ ns brusc în timpul mesei
- înecat – reflexul de fund de gâ t
 se declanșează la sugari mici (6-9 luni) pe o zonă mai anterioară a limbii
decâ t mai încolo – deci mai sigură !
- aspirat – mai frecvent dacă noi punem ceva în gura copilului
- respingerea unui aliment = nu îi trebuie la acel moment
 dar poate să îl accepte mâine sau la masa urmă toare!
- ascunderea unei bucă țele în obraz – verificați la sfâ rșitul mesei solicitând să își deschidă
gurița (ca să nu aspire la somn sau joacă )
- frustrarea = abilită țile lor de autoalimentare nu se dezvoltă destul de repede pt ei
= poate fi obosit sau înfometat
 dați-i să sugă un pic sau puneți-l la somn

MIC DEJUN
- fructe
 - terci de ovă z/“porridge” +/- stafide (sau alte fructe uscate), scorțișoară , fructe de
pă dure, semințe și alune mă cinate etc
- pâ ine (pă rjită ) cu hummus, pastă de brâ nză
- iaurt +/- fruct
- omletă bine fă cută
- cereale de de dimineață /muesli – chiar și uscat

GUSTĂ RI
- fructe – (mere, pere, banane)
- salate – roșii, castraveți, tulpini de țelină, ardei, conopidă , brocolli crude
- legume fierte sau coapte – reci
- porumb fiert
- salată de paste
- brâ nză
- iaurt +/- fructe
- hummus sau guacamole cu “soldă ței” de legumă sau grisine
- fructe uscate (cu moderație; caisele uscate să fie maro, nu portocalii – cu sulfiți)
- biscuiți de casă

CUM CONTINUĂ M?
- uneori apare o pierdere a interesului după primele să ptă mâ ni
- poate apă rea o perioadă de scă dere a apetiului (și curbei ponderale) între 8-9 luni –
urmată de o alta, în care mă nâ ncă mai cu spor, eficient
- continuați să oferiți o mare varietate peste să ptă mâ nă
o copiii cu LP – papile gustative mai restrictive
o copiii pe LM – mai deschiși la varietatea gusturilor (mai ales dacă mama a
mâ ncat o dietă liberală )
- introduceți condimente, chiar iuți
- introduceți consistențe variate
- vor apă rea preferințe restrictive = pot reprezenta o nevoie de moment
 carbohidrați – în perioadele de creștere accelerată
 gră simi – în perioadele reci
“Întotdeauna puteam să prevăd o perioadă mai rece când găseam
urme de degețele în unt”
- vor apă rea refuzuri de durată variabilă – continuați să oferiți fă ră forțare
- hidratarea! – apă și LM
- va scă dea nevoia de LM
- rezistați tentației de a oferi dulciuri – mai ales ca recompensă sau ca sursă de
consolare
- evitați conflictele emoționale

CÂ T MĂ NÂ NCĂ ?
Ră spuns = destul
Ideile noastre despre cât trebuie să mănânce provin din cultura “gras și frumos”.
Aveți încredere în nevoile și instinctele copilului.
Nu comparați cu un copil alimentat cu lingurița – piureurile conțin mai multă apă.
Copiii au stomacuri mici => mese mici și frecvente – mai ales LM/LP.
Urmăriți scaunele, urina și curba ponderală.

Secretele unei autodiversificări de succes

 mesele = timp de joacă (la debut)
 alăptați la cerere
 nu vă așteptați să mănânce prea mult la început
Mult succes! 
Echipa Cuibului Berzelor