Sunteți pe pagina 1din 2

1.Comportamentul bebelușului în pântecele mamei. Psihologia fătului.

Chiar înăinte ca femeia să-și dea seama că este însărcinată, creierul embrionului începe să se
dezvolte. La cinci săptămâni, se creeaă cortexul, la nouă săptămâni, embrionul își poate plia corpul, poate
sughița și reacționaa la zgomote violente. La trei luni de sarcină, viitorul bebeluș cască și suge, iar de la
cinci luni începe să audă, iar pe la opt luni începe să vadă.

2. Amintirile bebelușilor legate de experiența lor muzicală dinainte de naltere.

În timpul sarcinii majoritatea mămicilor își petrec timpul în fața televizorului. Oare muzica
genericului poate influența comportamentului bebelușului.
În baza acestor întrebări a fost efectuat un experiment si a fost demonstrat că da, influențiază.
”Un psiholog, Hepper în 1991, a încercat să evalueze capacitatea fătului de a reține muzica din
genericul unui serial tv ( The Neinghbors). A selecționat un numar mare de femei însărcinate care erau
pasionate de acest serial si un grup de femei însărcinate care nu au urmărit niciodata acest serial. Astfel
grupul de femei însărcinate au fost expuse aproximativ de 360 de ori la tema muzicalpă a acestui serial.
Hepper a verificat atent ca ultima oara bebelușii să fi ascult respectiva melodie în viața intrauterină și nu
după nastere. După patru zile după naștere bebelușii ambelor grupe au fost expuși acestei melodii. Hepper
a observat că bebelușii care au auzit genericul melodiei din serial în timpul vieții intrauterine se
comportau diferit fașă de cei ce nu au auzit melodia în timpul sarcinii, astfel remarcându-se un
comportament diferit față de ceilalți. Cu ajutorul ultrasunetelor, Hepper a evedențiat de asemenea faptul
că, în pântecele mamei, bebelușii se mișcau mai mult atunci când se difuza o melodie ascultataă anterior.

Rezultatete acestui experiment arată că bebeluții pîstrează memoria evenientelor (muzicale) la
care a fost pătraș înăinte de naștere și că poate fi la fel ca și moi dependent de serialoul nostru preferat.

3. Este bine să-i citiți povești copilului încă nenăscut? Recunoașterea de către bebeluși a poveltilor
care li s-au citit înăinte de naștere.

În urma întrebării „Bebeluși oare auamintiri ale experiențelor trăite înăinte de naștere?„ Ca să se
afle răspunsul la această întrebarii cercetătorii au cerut unui grup de 12 femei însărcinate să citească un
pasaj dintr-o poveste pentru copiii, de doua ori pe zi în timpul ultimelor șase săptămâni de sarcină. ”
În urma acestui experiment se poate trage concluzia că fătul aude și recunoaște limbajul pe care îl
percepe, fiind capabil chiar să și-l amintească. Înăinte de naștere bebelușul nu are prea multe de facăt, așa
că el ascultă, savurează poveștile care i se spun, mai ales pe care le cunoaște deja, cum fac atfel toți copiii.

4. Fătul are deja o personalitate? Activitatea fătului și comportamentul în copilărie.

Nu este o noutate, că bebelușii sunt diferiți între ei, atât în planul activității, cât și în planul
temperamentului.
O serie de cercetători au pus sub semnul întrebării dacă anumite trăsături de caracter nu sunt
cumva prezente deja la bebeluși încă înăinte de naștere.
Ei au inițiat astfel o serie de experimente care și au propus să evalueze în ce măsură activitatea
bebelușilor dinaite de naștere este un predictor pentru comportamentul și temăeramentul la nou-născuți, la
bebeluși cu vârsta mai mare sau la copii de doi ani.
Activitatea motrice fetală pare a fi un indicator al temperamentului pe care îl putem observa în
copilărie, În opinia lui Di Pietro, comportamentul nu începe la naștere, ci mul mai înăinte. Ritmul mamei,
producția sa hormonală și mai ales reacția sa la stres au un impact puternic asupra fătului mai activi și
copii mai iritabili decât alții.

5. Bebelușul dvs. are activitate sexuală deja din perioada intrauterină? Erecții fetale în utero.

Choar înăinte de a se naște, bebelușii au deja erecții și pe de altă parte, studiile demonstrează că
se produc numeroase contacte între mână și sex. Chiar dacă ideea nu este de neconceput, trebuie să
rămânem prudenți. Într-adevăr, pentru a vorbi de activitate sexuală, trebuie să se atingă o anumită
maturitate a sistemului nervos și în egală măsură să existe un grad de intenționalitate. În astfel de cazuri ar
fi vorba mai degrabă de unele comportamente exploratorii ale fătului, care utilizează la rândul său
singurile lucruri pe care le are la îndemână.

6. Învățarea în periopada prenatală a gusturilor postnatale.

Este un fapt deja cunoscut că numeroase femei își imaginează că alimentele ingerate în timpul
sarcinii pot influența preferințele bebelușului pentru anumite alimente. În urma unor experimente sa
constatat că alimentația mamei în timpul sarcinii influențiază preferințele bebelușilor.
Lichidul amniotic care înconjoară copilul poate mirosi foarte tare a chimion, a ceapă sau a orice
altă substanță, în raport direct cu regimul alimentar al mamei. Asta cu atât mai mult cu cât, în timpul
ultimului trimestru de sarcină, fătul înghite pe zi până la un litru de lichid, care transportă gustul hranei
materne spre receptorii senzoriali ai viitorului bebeluș. Atunci când mama consumă anumite alimente, ea
pune fătul în contact cu o savoare care va influența acceptarea alimentelor după ce bebelușul se va nașt .
Rezultatele acestor cercetări confirmă importanța unui regim alimentar variat, atât pe timpul sarcinii, cât
și în perioada alîptatului.

7. Ceea ce mâncați în timpul sarcinii va influența mirosul copilului? Învățarea mirosului la făt în
funcție de regimul alimentar al mamei.

Cercetătorii consideră ca, atunci când mama mănâncă, anumite cantități de metaboliți, inclusiv
aceia cu proprietăți olfactive, trec în plasma maternă și fetală și sunt transferate înn lichidul amniotic.
Fătul înghite acest lichid pe gură și pe nas, fapt care îi stimulează receptorii nazali. Prezența glucozei în
metaboliți „poențează” mirosul predominant, iar bebelușul apreciază din ce în ce mai mult gustul
respectivei substanțe. La naștere, el îi va aprecia și mirosul.
Bebeluțul este în măsură să stabilească o legătură între un stimul olfactiv învățat în uter și un
miros întâlnit în mediul înconjurător până la patru zile dup naștere.
Astfel, abilitățile bebelușului nu se reduc la identificarea lichidului amniotic pe care l-au ingerat
îm timpul ultimelor zile ale vieții itrauterine ci se referă și la extragerea și izolarea unei componente
olfactive prezente în acest melanj amniotic, precum și la recunoașterea acesteia la câteva zile de la
naștere.

S-ar putea să vă placă și