Metabolismul hormonal

I.Hormoni derivați din aminoacizi

Hormoni tiroidieni

II. Hormoni polipeptidici

II.1. Hormoni pancreatici
Insulina
Glucagon

II.2. Hormoni implicați în

metabolismul fosfo-calcic
Parathormon
Calcitonină
Hormoni hipotalamici – axul hipotalamo-hipofizar
I. Hormoni derivați din aminoacizi – Hormoni tiroidieni

• Secretați la nivelul glandei tiroide (formată din doi lobi

situați de o parte și de alta a laringelui)

• Hormonii tiroidieni sunt derivați din aminoacidul tirozină

T3 (triiodotironină)
T4 (tiroxină)

• tiroxina (T4) 3,5,3',5'-tetraiodotironină

• triiodotironina (T3) 3,5,3'-triiodotironină

 I. Hormoni derivați din aminoacizi – Hormoni tiroidieni
Biosinteza hormonilor tiroidieni
• Este influențată de procesul de captare a iodului la nivelul glandei tiroide

• Iodul pătrunde în organism sub forma ionilor de iodură, prin absorbţie în tractul
gastrointestinal, din apă, alimente, impurităţi ale sării de bucătărie

• Concentrația iodului la nivelul glandei este de 30 de ori mai crescută decât în

sânge

• Din plasmă ionii I- sunt captaţi de tiroidă printr-un proces activ, dependent de
ATP (pompa de iod). Prin transport activ tiroida este aptă să realizeze o
concentrare a iodului.

• Iodul este oxidat la I+, fiind utilizat în continuare la iodurarea tireoglobulinei

• Tireoglobulina este o glicoproteină (conține peste 100 resturi de tiroxil),

sintetizată la nivelul glandei tiroide prin procesul general de biosinteză al
proteinelor, iar după sinteză este secretată în coloid și iodinată sub acțiunea
tiroidperoxidazei.
 Hormoni tiroidieni - Biosinteză 1. Captarea iodului din sânge – proces activ
(pompa de iod), activată de TSH

2. Oxidarea iodului sub acțiunea peroxidazei

I- + H2O2 + 2H+ → I+ + 2H2O

3. Procesul de iodinare (organificarea iodului) –

formarea resturilor de monoiod-tirozină (MIT) și
diiod-tirozină (DIT) la nivelul tiroglobulinei (din
coloid).

4. Cuplare/Conjugarea resturilor MIT și DIT

DIT + DIT → T4
DIT + MIT → T3
Cei doi hormoni sunt încă ancorați de tireoglobulină
(tireoglobulina conține de 4 ori mai mult T4 decât
T3).

5. Eliberarea hormonilor tiroidieni prin proteoliza

tiroglobulinei (proces controlat de TSH)

Hormonii tiroidieni sunt stocați la nivelul celulelor

foliculare tiroidiene.
(Tiroida este singura glandă cu secreție endocrină
care depozitează „rezerve” de hormoni).

• Hormonii T3 şi T4 sunt secretaţi în sânge. Tiroida

secretă în principal T4 şi mai puţin T3. T3, din
sânge provine şi prin deiodurarea periferică a T4.
Reference:
Chapter 48, "SYNTHESIS OF THYROID HORMONES" in: Walter F., PhD. Boron (2003) Medical Physiology: T3 este de câteva ori mai activ biologic decât T4.
A Cellular And Molecular Approach, Elsevier/Saunders, pp. 1,300 ISBN: 1-4160-2328-3.
Hormoni tiroidieni - Biosinteză

Ionii de I- intră în celule cu ajutorul NaKATP-azei, inhibată de perclorat, goitrină (varză)

Inhibitori ai peroxidazei: metimazol (derivat de imidazol), PTU (derivat de tiouracil) – inhibă transformarea
T4 –> T3
Hipotiroidismul infantil duce la cretinism endemic (TSH-ul este crescut), mixedem la adulți
Hipertiroidismul apare frecvent sub forma bolii Basedow-Graves (se poate trata cu PTU, carbimazole, I123,
blocanți beta-adrenergici)
Iod radioactiv, technițiu: scintigramă tiroidiană
 T3 T4

Forma de 4X mai activă Mai puțin activă

Este transformat în T3 sub acțiunea

5-monodeiodinazei
Efect maxim în 24-48h Efect maxim în 6-8h

Reglează procese metabolice Precursorul T3

Mecanism de acțiune:

• Intracelular - activează transcripția unor gene, cu stimularea sintezei unor enzime importante și a
unor proteine specifice care vor duce la efectele biologice ale hormonilor tiroidieni

• La nivel mitocondrial, stimulează biosinteza unor enzime implicate în metabolismul oxidativ.

• Hormonul pătrunde în celulă, se leagă de receptorul

specific intranuclear

• Receptorul activat (prin formarea complexului hormon-

receptor) acţionează ca factor de transcriere,
activează transcrierea unor gene care cuprind HRE
(hormone responsive element) specifice.

• Inițierea procesului de transcripție prin activarea ARN

polimerazei

• Formarea ARNmesager

• Sinteza proteinelor la nivel ribozomal

 Acţiuni biologice

• Funcţia metabolică generală a

hormonilor tiroidieni este aceea de a
controla metabolismul oxidativ,
procesele de ardere, prin care se
obţine energie metabolică (ATP) şi Crește absorbția glucozei
căldură (acţiune calorigenă). Stimulează glicogenoliza
Stimulează G6P-aza
Inhibă glicogenogeneza
• Sub acţiunea hormonilor tiroidieni, Crește sensibilitatea la adrenalină
creşte viteza metabolismului bazal,
diminuează rezervele energetice
lipidice sau glucidice, catabolismul
proteic este intensificat (la doze mari) Stimulează activitatea lipazei
tisulare
Stimulează sinteza de colesterol
Reglarea sintezei și secreției

Sinteza şi secreţia de hormoni tiroidieni se află sub controlul

unui sistem hipotalamo-hipofizo-tiroidian prin mecanism de
feedback negativ.

Hormonul hipotalamic eliberator de tireotropină (TRH)

stimulează secreția de tireotropină hipofizară (TSH), iar
aceasta, la rândul ei, stimulează secreția de hormoni
tiroidieni.

Sinteza şi secreţia de TRH este controlată de centrii nervoşi

din creier prin intermediul hormonilor tiroidieni din plasmă.

Nivele scăzute de T3 stimulează formarea de TRH care la

rândul său, determină sinteza şi secreţia de TSH.

TSH acţionează asupra tiroidei activând secreţia de hormoni

în sânge.

Creşterea nivelului plasmatic al hormonilor tiroidieni inhibă

secreția de TRH la nivelul hipotalamusului şi secreţia de
TSH.
La aceste mecanisme reglatorii participă numai T3, prezent
ca atare în sânge sau care se formează prin deiodinarea T4.
 Hipotiroidism
• La copii – cretinism infantil, retard mintal
• Pacienți cu față edemațiată, cu metabolism
bazal scăzut, intelect încetinit
• La adulți – apatie, somnolență, piele
uscată, tulburări de memorie, și mixedem,
obezitate, sterilitate, capacitate intelectuală
scăzută
Hipertiroidism
• Basedow-Graves (hipertiroidism autoimun)
• Producere de anticorpi care stimulează
receptorii TSH de la nivelul glandei tiroide,
mecanismul de feed-back negativ este
modificat, ducând la hiperfuncție tiroidiană
• Slăbiciune musculară, creșterea frecvenței
cardiace, scădere în greutate, exoftalmie
II. Hormoni polipeptidici
Hormoni pancreatici

Celule exocrine – secretă

sucul pancreatic cu enzime
(tripsină, chimotripsină,
chimotripsinogen etc.)

Celule alfa – secretă glucagon

Celule beta – secretă insulină

Celule delta – secretă somatostatina

 II. Hormoni polipeptidici
Hormoni pancreatici - Insulina

q Descoperirea insulinei, le-a adus Premiul Nobel

pentru Medicină în 1923 lui Frederick G.
Banting şi lui John J. R. Macleod.

q Alegerea celor doi a fost subiectul a numeroase

controverse încă din momentul anunţării
premiului, după cum se precizează pe site-ul
oficial al Premiilor Nobel, nobelprize.org.
q În discuție apare și numele celebrului cercetător
român Nicolae C. Paulescu, unul dintre cei care
ar fi fost îndreptățiți să primească
recunoașterea uriașei descoperiri.

Paulescu publică separarea unui principiu activ antidiabetic

din pancreas, pe care îl denumește pancreina, în numărul
din 31 august 1921 al revistei de specialitate Archives
Internationales de Physiologie,[revistă cu apariție simultană
în Franța și Belgia. În anul 1922, Paulescu obține, de la
Ministerul Industriei și Comerțului din România, brevetul de
invenție nr. 6255 intitulat „Pancreina și procedeul său de
fabricare”

https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Paulescu
 Pancreasul endocrin
• Celulele alfa: glucagon, celule beta: insulină

• Insulina: facilitează glicoliza, sinteza Gn-ului, a proteinelor, lipogeneza, preluarea glucozei în

celulelel musculare și adipocite (receptor GLUT 4)

• Glucagon: antagonist al insulinei, induce hiperglicemie

 II. Hormoni polipeptidici
Hormoni pancreatici - Insulina
1. Structură chimică

• Formată din două lanțuri polipeptidice

• Lanțul A cu 21 aminoacizi și o punte disulfurică
intracatenară
• Lanțul B cu 30 aminoacizi
• Lanțurile polipeptidice sunt legate prin două punți
disuflurice intercatenare
• Structura insulinei formează complexe cu ionul de
Zn2+ (dimetri, tetrameri, hexameri), iar la nivel
pancreatic se regăsește forma hexamerică
• Forma circulantă activă este forma monomerică
 II. Hormoni polipeptidici
Hormoni pancreatici - Insulina
2. Sinteză
Sinteza se realizează în două etape la nivelul reticulului endoplasmatic și a aparatului Golgi.

• Precursorul Pre-pro-insulină care conține 109 aminoacizi este clivat la nivelul reticulului
endoplasmatic, formând Proinsulina cu 86 aminoacizi (prin clivare se pierd 23 de aminoacizi)

• Proinsulina pierde alți aminoacizi (printre care și Peptidul C) la nivelul aparatului Golgi, formând în
final insulina cu 51 de aminoacizi
 II. Hormoni polipeptidici
Hormoni pancreatici - Insulina

3. Mecanism de acțiune

• Insulina acționează pe receptori specifici, care

se dimerizează după legarea hormonului. Acești
receptori dețin activitate tirozinkinazică.

• Legarea insulinei de acești receptori inițiază

procese de fosforilare în cascadă, care duc la
formarea și activarea transportorului de glucoză
GLUT-4 la nivelul membranelor celulare a
tuturor celulelor insulin-dependente (ficat,
mușchi striat, țesut adipos)

• Sub acțiunea insulinei, glucoza pătrunde în

interiorul celulei, unde este fosforilată la glucozo
6-fosfat (G6P), sub acțiunea gluco-kinazei
insulin-dependente (la nivel hepatic) sau a
hexokinazei la nivelul mușchiului striat și a
țesutului adipos.
 II. Hormoni polipeptidici
Hormoni pancreatici - Insulina
4. Efecte

• Favorizează pătrunderea glucozei și a altor

hexoze la nivel celular

Insulina – hormon cu acțiune stimulează glicoliza Stimulează sinteza de glicogen

hipoglicemiantă, anabolizantă Activează glicogen sintetaza
Glucokinaza
Fosfofructo-kinaza
La nivel hepatic – efect hipoglicemiant Piruvat kinaza
Inhibă glicogenoliza
Inhibă gluconeogeneza
• Stimulează procesul de glicoliză prin Inhibă glicogen
Inhibă Pir-carboxilaza
fosforilaza
activarea enzimelor cheie PEPCKinaza
F1,6P2-azei
G6P-azei
• Inhibă procesul de gluconeogeneză

• Stimulează sinteza de glicogen

• Inhibă glicogenoliza
 II. Hormoni polipeptidici
Hormoni pancreatici - Insulina

Insulina – hormon cu acțiune

hipoglicemiantă, anabolizantă

La nivel muscular – efect hipoglicemiant

stimulează glicoliza Stimulează sinteza de glicogen

• Stimulează procesul de glicoliză

Inhibă gluconeogeneza Inhibă glicogenoliza
• Inhibă procesul de gluconeogeneză

• Stimulează sinteza de glicogen

• Inhibă glicogenoliza
 II. Hormoni polipeptidici
Hormoni pancreatici - Insulina

Insulina – hormon cu acțiune hipoglicemiantă,

anabolizantă

La nivelul metabolismului lipidic

• Stimulează lipogeneza

• Inhibă lipoliza prin inhibarea lipazei hormonsensibile

La nivelul metabolismului proteic

• Acțiune anabolizantă prin facilitarea pătrunderii

aminoacizilor în celulă

• Stimulează transcripția unor gene, care vor fi

translatate în proteine specifice
 II. Hormoni polipeptidici
Hormoni pancreatici - Insulina

Hiposecreția – Diabetus mellitus

Diabet zaharat: tip 1, boală autoimună, apare la tineri, deficit absolut de insulină,
tratament cu dietă și injecții cu insulină
DZ tip 2: obezitate, sedentarism, dietă nesănătoasă, deficit relativ de insulină,
rezistență la insulină. Tratament: dietă, modificarea stilului de viață sedentar, derivați
de sulfoniluree, biguanide
Complicații: pe termen lung (retino-, nefro-, neuropatia, vasculopatia, cataracta,
infecții)

Hipersecreția – insulinoame la nivelul celulelor pancreatice

Langherhans
• Scăderea glicemiei
• Astenie, amețeală, senzație de foame
• Scăderea glicemiei sub 40mg/dl este asociată cu somnolență, letargie, convulsii,
comă hipoglicemică
 II. Hormoni polipeptidici
Hormoni pancreatici - Glucagon

1. Structură chimică și sinteză

• Polipeptid cu 29 de aminoacizi
• Sintetizat ca precursor preproglucagon în
pancreas, dar și în intestin
• Aproximativ 50% din glucagonul regăsit în
plasma provine din pancreas, restul de la
nivel intestinal

2. Mecanism de acțiune
• Cuplarea cu receptorii specifici stimulează
activitatea AMPc, activarea proteinkinazei A,
care fosforilează numeroase enzime
implicate în metabolism, modificând
activitatea lor
 II. Hormoni polipeptidici
Hormoni pancreatici - Glucagon

4. Glucagonul – efecte biochimice

La nivel hepatic – crește nivelul glucozei în sânge – efect hiperglicemiant

• Stimulează gluconeogeneza
• Stimulează glicogenoliza
• Scade sinteza de glicogen

• La nivelul țesutului adipos – stimulează lipoliza

• Activează lipaza tisulară hormon sensibilă, stimulează procesul de beta-oxidare a acizilor

grași.
Reglarea glicemiei prin acțiunea insulinei și glucagonului
 II. Hormoni polipeptidici
Hormoni implicați în metabolismul fosfo-calcic

Parathormonul (PTH)

• Secretat la nivelul glandelor paratiroide

(glande mici situate pe fața dorsală a glandei tiroide)

• Structură polipeptidică (84 aac) – secvența de 34 aac

de la capătul N-terminal este indispensabilă pentru
acțiune

Sinteza

• Precursorul PreProPTH pierde la nivelul

reticulului endoplasmatic un fragment cu
25 aac, rezultând ProPTH, care la nivelul
aparatului Golgi mai pierde un hexapeptid
cu generarea PTH.
 II. Hormoni polipeptidici
Hormoni implicați în metabolismul fosfo-calcic
Efectele PTH – hipercalcemie

Crește calcemia Stimulează activarea

Osteoliză cu eliberare de Ca2+ și
• Crește reabsorbția calciului vitaminei D
fosfați
• Crește eliminarea fosfaților • Activează 1 alfa
• Crește permeabilitatea
hidroxilaza renală,
osteocitelor la Ca2+
stimulează sinteza Ca-
• Stimulează maturarea
binding protein la nivel
osteoclastelor
intestinal, cu creșterea
• Inhibă activitatea osteoblastelor
absorbției Ca2+
 II. Hormoni polipeptidici
Hormoni implicați în metabolismul fosfo-calcic

Hiperparatiroidism – tumori la nivelul glandei paratiroide

• Hipercalcemie
• Hipofosfatemie
• nefrocalcinoza, condrocalcinoza, calculi urinari, chisturi osoase

Hipoparatiroidism
• Hipocalcemie cu tetanie, creșterea exitabilității musculare
(convulsii, spasme laringeale).
• Hiperfosfatemie
 II. Hormoni polipeptidici
Hormoni implicați în metabolismul fosfo-calcic

Calcitonina

• Structură polipeptidică (32 aac)

• Produce hipocalcemie
• Acționează la nivel osos și renal

Inhibă resorbția osoasă

Crește eliminarea calciului
și fosfatului
 Hormoni implicați în
metabolismul fosfo-calcic – Reglarea calcemiei

Hipercalcemie Hipocalcemie

Crește secreția PTH

Scade Crește Activarea 1alfa,25dihidroxi vit D
secreția secreția
PTH calcitoninei
Crește absorbția intestinală a Ca2+

Inactivarea Scade Stimularea resorbției osoase

vitaminei D resorbția
osoasă Scade eliminarea renală a Ca2+
Crește
eliminarea
Scade
Ca2+
resorbția
osoasă
Crește
eliminarea
Ca2+