Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Conflictul Mobil de Legi - Lumină Ruben Cristian
Conflictul Mobil de Legi - Lumină Ruben Cristian
Coordonator științific,
Prof. Univ. Dr. Nadia Aniței
Student,
Lumină Ruben Cristian
GALAȚI
-2022-
Cuprins
Denumirea „drept internațional privat” a fost dată și folosită începând cu sec. al XIX-
lea. Ea arată că obiectul acestei discipline îl formează, în principal, raporturile juridice cu
elemente de extraneitate care se stabilesc între particulari.
În acest caz, instanța de judecată trebuie să hotărască care este legea care va guverna raportul
juridic.
1
https://e-juridic.manager.ro/dictionar-juridic/conflict-de-legi/1080.html - accesat pe 01.01.2023, 18:42
Secțiunea 2: Teoria generală a conflictelor de legi
Există conflict mobil de legi când un raport juridic este supus succesiv, datorită
schimbării punctelor de legătură, la două sisteme diferite. Conflictul mobil de legi presupune
situația în care raportul juridic are legături, succesiv, cu două sisteme de drept, prin punctul
de legătură, care se modifică și determină supunerea acelui raport juridic la două sisteme de
drept3. Acest conflict se aseamănă cu conflictul legilor în timp, ambele presupunand două legi
succesive, dar se deosebește de acesta, deoarece conflictul legilor în timp implică două legi
interne dintre care numai una este în vigoare, pe când conflictul mobil de legi presupune două
legi aparținând unor țări deosebite ambele în vigoare, dar reglementând succesiv raportul
juridic în cauză. Conflictul mobil de legi se deosebește de conflictul de legi în timp și spațiu,
deoarece implică schimbarea punctului de legătură care plasează raportul juridicunei noi legi,
ceea ce nu se întâmplă la conflictul de legi în timp și spațiu, unde este vorba de un drept
dobândit în străinătate care se invocă în altă țară, de exemplu la noi.
2
„Drept internațional privat” – Sergiu Deleanu, editura Universul Juridic, București 2013, pag.11
3
„Drept internațional privat” - Ion Filipescu, editura Academiei române, București 1997 ,pag. 159.
Conflictul mobil de legi prezintă două particularități. În primul rând, acest conflict
afectează legea aplicabilă, nu norma conflictuală avută în vedere. În al doilea rând, conflictul
între legile aplicabile apare datorită schimbărilor punctului de legătură ( prin voința părților),
de care depinde determinarea legii aplicabile. Conflictul mobil de legi nu este, deci, rezltatul
schimbării normelor conflictuale sau a legii aplicabile .
Conflictul mobil este generat de inițiativa părților, care modifică punctul de legătură al
normei conflictuale aplicabile. De exemplu, două persoane căsătorite având cetățenie
spaniolă, își schimbă cetățenia, devenind cetățeni români. Astfel, conflictul mobil are caracter
voluntar și individual.
„Domeniile în care poate apărea confictul mobil de legi sunt, în principal, următoarele:
În literatura de specialitate, se distinge între două forme ale conflictului mobil, forma
simplă și cea complexă. Astfel,
a) Conflictul mobil în formă simplă apare în situația în care raportul juridic este supus
succesiv la două legi diferite, ca urmare a schimbării punctului de legătură al normei
conflictuale aplicabile.
b) Conflictul mobil complex este datorat unor complicații de ordin temporal sau spațial.
Astfel, conflictul mobil se poate combina cu un conflict în timp al normelor juridice
străine aplicabile, cu o schimbare de suveranitate asupra unui anumit teritoriu.
4
„Drept internațional privat” – Sergiu Deleanu, editura Universul Juridic, București 2013, pag.229
Conflictul mobil de legi și schimbarea de suveranitateasupra unui teritoriu. În cazul
succesiunii de state, unele persoane pot să-și schimbe domiciliul, reședința sau sediul
social, pentru a nu fi supuse noii suveranități, care se manifestă asupra respectivului
teritoriu. Astfel, se va soluționa în prima etapă, conflictul mobil iar mai apoi conflictul
de legi apărut datorită succesiunii de state.
Concluzie
Astfel, persoanele fizice se deplasează dintr-un stat în altul, achiziționează sau vând bunuri
mobile sau imobile, moștenesc bunuri aflate în străinătate iar persoanele juridice stabilesc
relații economice cu persoane juridice si fizice străine.
Bibliografie