Fişă de lucru

Limba şi literatura română

Clasa a V-a
Prof.Simescu Daniela Petruţa
Şcoala Gimnazială „Radu cel Mare” Găeşti
Competenţe generale: 2. Receptarea textului scris de diverse tipuri.

Competenţe specifice:
2.1. Identificarea informaţiilor importante din texte continue, discontinue şi multimodale;
2.2. Identificarea temei și a ideilor principale din texte diverse.

Obiective operaţionale:
O1: să identifice reperele spaţio-temporale din textul dat (corelare cu C.S. 2.2.);
O2: să extragă informaţii esenţiale din text (corelare cu C.S. 2.1.).

Conţinuturi: Textul narativ. Narativul nonliterar.

Timp de lucru: 40 de minute.

Aplicaţii
Se dă textul:
Aşezată la poalele Muntelui Sinai, Mănăstirea Sfânta Ecaterina se înalţă chiar pe locul
de unde Dumnezeu i-a vorbit lui Moise dintr-un rug cuprins de o flacără nepământeană, în
același loc de unde Sfântul Proroc a pornit pentru a se ruga lui Dumnezeu și a primit Tablele
Legii cu Cele Zece Porunci.
Fugind din calea prigoanelor din Imperiul Roman, mulți dintre creștinii primelor veacuri
au găsit adăpost pe Muntele Sinai, iar din secolul al III-lea în locurile sfinte din jurul Muntelui
Horeb și din sudul Sinaiului s-au creat mici comunități monahale.
În anul 330, Sfânta Elena a construit în locul Rugului Aprins o mică biserică închinată
Născătoarei de Dumnezeu și un foișor care să servească ca adăpost pentru monahi.
În secolul al IV-lea, pelerina occidentală Egeria consemna faptul că Rugul la care se
închinase Moise încă exista, fiind cinstit de către credincioşi, dar menţiona şi existența, în
Sinai, a unei comunități monahale semnificative și înfloritoare.
O etapă importantă în istoria acestui loc sfânt începe în secolul al VI-lea, când
împăratul Iustinian (527-565) a ordonat construirea unei cetăți mari și puternice, care să
împrejmuiască construcțiile Sfintei Elena, adică biserica mare și chiliile pentru monahi. Ctitoria
Sfântului Împărat Iustinian a fost numită iniţial Sfânta Mănăstire Împărătească de pe Muntele
Sinai, unde a păşit Dumnezeu. Pentru a-i apăra pe călugări de repetatele raiduri ale triburilor
arabe, împăratul a adus aici câteva detaşamente de soldaţi valahi, ca să apere lavra1. Aşa se
face că, timp de sute de ani, strămoșii noştri şi-au adus o contribuţie importantă la protejarea
mănăstirii.

1
Mănăstire mare din unele ţări ortodoxe, unde călugării locuiesc în chilii construite la distanţă unele de altele, în
felul caselor unui sat.
 După cucerirea peninsulei Sinai de către arabi în anul 641, mănăstirea și-a continuat
netulburată existența, după ce Mohamed a semnat celebrul Ahtiname2, prin care musulmanii au
datoria de a-i apăra pe monahi și de a nu le percepe taxe.
Timp de câteva secole, Mănăstirea  Sfânta Ecaterina a fost un puternic centru de
pelerinaj pentru creştinii dornici să se închine la moaştele Sfintei Muceniţe Ecaterina. După o
perioadă dificilă de ocupaţie mamelucă3, a urmat cucerirea Egiptului și a Sinaiului de către
otomani, în anul 1517. Noii stăpânitori au respectat drepturile mănăstirii.
Când  Napoleon a cucerit Egiptul (1797-1804), a luat mănăstirea sub protecția sa și a
reconstruit peretele de nord al acesteia, care se prăbușise în anul 1798 în urma unor ploi
torențiale.
La începutul secolului al XX-lea, Sinaiul devenise o destinație greu accesibilă, încât pe
la marea lavră nu treceau mai mult de o sută de pelerini anual. Din 1950, statul egiptean a
iniţiat un amplu proces de consolidare a infrastructurii. Datorită noilor drumuri, pelerinii au
început să  vină în număr tot mai mare pentru a se închina Sfintei Ecaterina. Astăzi, chiar și o
mie de vizitatori trec zilnic pragul mănăstirii. Pentru aceştia s-a amenajat un arhondaric 4 care
oferă toate condiţiile pentru cazarea pelerinilor şi o trapeză5 specială pentru ei.
Mănăstirea Sfânta Ecaterina este deschisă de luni până sâmbătă, doar între orele
9.00 - 12.00. Duminica, mănăstirea este închisă pe toată perioada zilei.
În prezent, în mănăstire se nevoiesc 25 de monahi de mai multe naționalități, iar slujbele
se oficiază în greaca bizantină.

(Mănăstirea Sfânta Ecaterina, articol scris de Silviu Cruci, Sursa: https://doxologia.ro/viata-

bisericii/locuri-de-pelerinaj/manastirea-sfanta-ecaterina-din-muntele-sinai)

Rezolvă cerinţele de mai jos!

1. Unde este situată Mănăstirea Sfânta Ecaterina? (1 p.)
2. Unde s-au adăpostit creştinii în primele veacuri? (1 p.)
3. Cui îi este închinată biserica pe care o construieşte Sfânta Elena în 330? (1 p.)
4. Ce consemnează pelerina Egeria în secolul al IV-lea? (1 p.)
5. Cum a fost numită iniţial Ctitoria Sfântului Împărat Iustinian? (1 p.)
6. Ce s-a întâmplat cu Mănăstirea Sfânta Ecaterina după ce Napoleon a cucerit Egiptul
(1797-1804)? (1 p.)
7. Care este semnificaţia cuvintelor lavra, Ahtiname, mamelucă, arhondaric, trapeză? (1 p.)
8. Care este momentul în care Mănăstirea Sfânta Ecaterina începe să fie vizitată de un
număr din ce în ce mai mare de pelerini? (1 p.)
9. Când poate fi vizitată Mănăstirea Sfânta Ecaterina? (1 p.)

Succes!
Se acordă 1 p. din oficiu!

2
Tratat de pace între Turcia şi alte state.
3
Turco-egipteană.
4
Clădire sau aripa unei clădiri dintr-o mănăstire ortodoxă destinată oaspeţilor.
5
Sală de mese într-o mănăstire.
 Barem de corectare şi de notare

1. Mănăstirea Sfânta Ecaterina este situată la poalele Muntelui Sinai, pe locul unde
Dumnezeu i-a vorbit lui Moise.
2. În primele veacuri, creştinii s-au adăpostit pe Muntele Sinai.
3. Biserica pe care o construieşte Sfânta Elena în 330 îi este închinată Fecioarei Maria.
4. În secolul al IV-lea, Pelerina Egeria consemnează că Rugul la care se închinase Moise
încă exista.
5. Ctitoria Sfântului Împărat Iustinian a fost numită iniţial Sfânta Mănăstire Împărătească de
pe Muntele Sinai, unde a păşit Dumnezeu.
6. După ce Napoleon a cucerit Egiptul, Mănăstirea Sfânta Ecaterina a trecut sub protecţia sa
şi a fost reconstruit peretele de nord.
7. Semnificaţia cuvintelor este:
a. lavra = Mănăstire mare din unele ţări ortodoxe, unde călugării locuiesc în chilii
construite la distanţă unele de altele, în felul caselor unui sat;
b. Ahtiname = Tratat de pace între Turcia şi alte state;
c. mamelucă = Turco-egipteană;
d. arhondaric = Clădire sau aripa unei clădiri dintr-o mănăstire ortodoxă destinată
oaspeţilor;
e. trapeză = Sală de mese într-o mănăstire.
8. Mănăstirea Sfânta Ecaterina începe să fie vizitată de un număr din ce în ce mai mare de
pelerini după 1950.
9. Mănăstirea Sfânta Ecaterina este deschisă de luni până sâmbătă, doar între orele
9.00 - 12.00.