MANAGEMENTUL MEDIULUI

CONF. UNIV. DR. Tocan Madalina

STUDENT: Puscasu (Barbu) Ida

Introducere:

Procesul de conducere:

Realizarea procesului de conducere presupune îndeplinirea unor acţiuni specifice care pot fi
grupate în câteva funcţii obligatorii pentru conducător, indiferent de nivelul de conducere.
Primul, care a precizat funcţiile managementului, a fost Henri Fayol (1916). Conform
concepţiilor sale, funcţiile managementului sunt următoarele:
• prevederea şi planificarea (examinarea viitorului şi elaborarea planurilor de acţiune);
• organizarea (întocmirea structurilor organizatorice);
• conducerea (menţinerea la un nivel ridicat a activităţii şi performanţelor subordonaţilor);
• coordonarea (corelarea, echilibrarea, unificarea şi armonizarea tuturor activităţilor şi
eforturilor);
• controlul (supravegherea, îndrumarea în vederea respectării normelor, regulilor şi
standardelor fixate). Pe parcursul anilor mulţi autori au preluat şi dezvoltat mai departe
aceste 5 funcţii stabilite de H. Fayol. Ca exemplu: americanul Louis A. Allen (1958) face un şir
de precizări şi lărgiri de conţinut a fiecărei funcţii:
-funcţia de planificare (implică planificarea duratelor, obiectivelor, politicilor, programelor,
orarelor de muncă, procedurilor, bugetelor,);
-funcţia de organizare (are în vedere gruparea activităţilor de muncă, definirea şi delegarea
împuternicirilor, stabilirea relaţiilor de conducere);
-funcţia de coordonare ( include echilibrarea oamenilor şi structurilor, a timpului de execuţie,
integrarea intereselor);
- funcţia de motivare (vizează o multitudine de acţiuni cum ar fi: selecţia, angajarea,
comunicarea, dirijarea, participarea, consilierea, antrenarea, învăţarea, compensarea,
concedierea);
- funcţia de control (se centrează pe stabilirea standardelor de performanţă, evaluarea
rezultatelor obţinute, măsurarea progreselor realizate în muncă, generarea unor acţiuni de
corijare). în cele mai multe lucrări dedicate managementului aceste funcţii se regăsesc, chiar
dacă uşor diferă ca denumire sau număr.
Aceste funcţii reies şi din definiţia managementului dată de către Daft, 1994:
“Managementul este atingerea scopurilor organizaţiei într-o manieră eficientă şi efectivă prin
planificarea, organizarea, conducerea şi controlul resurselor”.

Funcţia de planificare :

Planificarea este o activitate orientată spre viitor şi reprezintă procesul de stabilire a

obiectivelor şi a ceea ce trebuie făcut pentru a atinge aceste obiective sau planificarea este
un proces prin care organizaţiile încearcă să anticipeze schimbările şi să se adapteze în aşa fel
încât să asigure atingerea obiectivelor organizaţionale.
Mulţi teoreticieni ai managementului consideră că planificarea reprezintă cea mai
importantă sarcină a managerilor. Managerii decid ce trebuie făcut, când trebuie făcut, cum
trebuie făcut şi cine trebuie să o facă. (George A. Steiner). Henri Fayol consideră că
planificarea reprezintă cea mai importantă funcţie pe care o îndeplinesc managerii.
Orice organizaţie se schimbă odată cu trecerea timpului, aceste schimbări fiind determinate
de mediul economic, politic, tehnologic şi competiţional aflat într-o permanentă
transformare. Planificarea este un proces care nu se încheie odată cu crearea unui plan, ci
continuă cu implementarea acestuia, ţinându-se cont de faptul că, în etapa de implementare
şi control, planul poate necesita îmbunătăţiri sau modificări menite să îl facă mai eficient.
Planificarea este o activitate de luare de decizii care reprezintă baza procesului de
management şi care îi ajută pe manageri să organizeze, conducă şi controleze oferind
organizaţiei o ţintă şi o direcţie.
Scopul principal al planificării constă în a lua decizii care să asigure cu succes viitorul
organizaţiei. Importanţa planificării.
Planificarea trebuie să existe la toate nivelele de conducere: de la managerii de producţie
care trebuie să stabilească fluxurile de muncă în mod eficient şi până la managerii de
marketing care trebuie să stabilească în mod eficient canalele de distribuţie sau managerii
serviciilor administrative, care trebuie să stabilească tipurile de documente şi fluxurile
informaţionale. Planificarea eficientă este esenţială pentru succes.
Fiecare manager stabileşte obiective şi descrie ce trebuie făcut pentru ca acestea să fie
atinse, iar responsabilitatea de a planifica depinde de funcţia exactă pe care managerul o
ocupă şi de caracterul şi obiectivele organizaţiei în care acesta lucrează. Insă indiferent de
dimensiunile sau scopurile organizaţiei, planificarea aduce beneficii printre care dezvoltarea
de abilităţi manageriale, creşterea posibilităţii de a avea succes, coordonarea eforturilor
interdepartamentale şi pregătirea pentru schimbare. Prin însăşi natura sa, planificarea îi
instruieşte pe manageri să se gândească la viitorul organizaţiei, la cum să îl îmbunătăţească,
şi la rolul lor în schimbare. Planificarea este legată de succesul organizaţiei, motiv pentru care
organizaţiile care au sisteme de planificare au mai mult succes financiar.
Planurile ajută la definirea standardelor de performanţă datorită faptului că asigură
clarificarea obiectivelor şi atribuţiilor (ce trebuie să facă fiecare şi când trebuie să o facă).
Aceste standarde sunt folosite pentru evaluarea performanţelor într-un mod mai obiectiv şi
mai raţional. Dacă o organizaţie nu are planuri, va fi obligată să facă faţă evenimentelor
zilnice pe măsură ce acestea apar. Pe de altă parte, în condiţiile existenţei planurilor,
managerii au posibilitatea de a se concentra asupra obiectivelor urmărite şi asupra acţiunilor
ce trebuie făcute pentru atingerea acestor obiective. Astfel, prin urmărirea unor obiective
planificate, munca indivizilor şi a grupurilor din cadrul unei organizaţii poate fi coordonată în
mod eficient. Planificarea reprezintă principalul instrument pe care managerii îl au la
îndemână în încercarea lor de a face faţă schimbărilor.
Managerul care planifică în mod eficient şi anticipează schimbarea va avea mai mult control
decât cel care nu anticipează evenimentele viitoare.

CUPRINS :
Tipuri de planuri în organizaţie. Odată cu accentuarea importanţei pe care planificarea o are
în organizaţii, apar tot mai multe tipuri de planuri. în dependenţă de diferite criterii de
clasificare deosebim patru dimensiuni ale planurilor utilizate de manageri.
Planificarea pe termen lung (planuri concepute pentru cel puţin cinci ani). Planurile pe
termen lung sunt cele care acoperă aspecte competitive, tehnologice şi strategice complexe
ale conducerii unei organizaţii şi care implică şi alocarea resurselor. Planificarea pe termen
lung cuprinde cercetarea şi dezvoltarea, expansiunea de capital, dezvoltarea organizaţională
şi managerială şi satisfacerea cerinţelor financiare ale organizaţiei.
Planificarea pe termen mediu (planuri concepute pentru 1-3 ani). în timp ce planurile pe
termen lung servesc drept îndrumare generale derivate din procesul planificării strategice,
planurile pe termen mediu sunt de obicei mai detaliate şi au mai multă relevanţă pentru
managerii de nivel mediu şi inferior. Planurile pe termen mediu se referă de obicei la funcţiile
organice ale firmei, cum ar fi finanţele, marketingul sau producţia.
Planurile strategice. Acestea influenţează întreaga organizaţie, sunt elaborate de obicei de
managerii de pe nivele ierarhice superioare şi sunt prin definiţie pe termen lung. Planurile
strategice descriu misiunea şi scopul organizaţiei şi decid care trebuie să fie obiectivele
organizaţionale. Planificarea strategică stabileşte direcţia şi premisele dezvoltării organizaţiei
şi formează baza pentru planurile operaţionale ale organizaţiei. Stabilirea misiunii şi
planurilor strategice ale organizaţiei reprezintă punctul de plecare pentru procesul de
planificare la nivelul întregii organizaţii.
Planurile operaţionale. în timp ce planurile strategice stabilesc cadrul general al planificării în
organizaţie, planurile operaţionale acoperă un domeniu mai restrâns, fiind orientate spre
activităţile zilnice sau lunare ce trebuie efectuate pentru îndeplinirea planurilor strategice şi
atingerea obiectivelor strategice. Planurile operaţionale sunt numite uneori planuri tactice şi
au în general drept obiect alocarea de resurse şi programarea activităţilor. Cele mai des
întâlnite planuri operaţionale sunt: planurile de marketing, orientate spre vânzarea şi
distribuirea produselor sau serviciilor organizaţiei; planurile de producţie şi aprovizionare,
orientate spre facilităţile, aspectul, metodele şi echipamentele de care este nevoie pentru ca
produsul să fie realizat; planurile financiare, orientate spre gestionarea fondurilor de care
organizaţia dispune şi spre obţinerea de fonduri necesare implementării planurilor strategice;

Conform unui nou studiu, industria farmaceutica contribuie semnificativ la incalzirea

globala aceasta emanand, contrar aparentelor, mai mult dioxid de carbon decat industria
auto. In acest context, este important de stiut ce obligatii au companiile din industria farma
catre autoritatile de mediu – de la managementul deseurilor, gestiune substante periculoase,
plan de minimizare a deseurilor la raportari AFM.
#stiatica poluarea cu deseuri de antibiotice contribuie la fenomenul de rezistenta
antimicrobiana. Prin expunerea la reziduuri bacteriile din mediul inconjurator capata
rezistenta la antibiotice. In consecinta, apar „superbacterii” tolerante la antibiotice care pot
provoca infectii din ce in ce mai greu de tratat.
In Romania, conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 119/2014, ”medicamentele expirate
provenite de la populatie vor fi depuse la farmacii, oficine locale de distributie sau drogherii
apropiate, in vederea eliminarii finale, prin incinerare”. Avand in vedere ca nu exista o
informare constanta a populatiei in ceea ce priveste acest aspect cantitati mari de
medicamente ajung anual la gropile de gunoi.
Obligatiile farmaciilor catre autoritatile de mediu pleaca astfel de la L211/2011 privind 
managementul deseurilor dar nu se opresc aici si in functie de activitatea fiecarei farmacii
mai pot exista si alte implicatii.
Pentru a avea o imagine cat mai buna asupra tipurilor de deseuri care pot rezulta din
activitatea farmaciilor va propunem mai jos o clasificare pe categorii astfel:
Deseuri nepericuloase – care nu pun in pericol sanatatea umana si care in marea lor
majoritate pot fi reciclate:
Deseuri menajere – deseuri provenite de la angajatii farmaciei care pot servi masa in cadrul
locatiei si care pot fi preluate cu sistemele de precolectare curente din localitati;
Deseuri de ambalaje de hartie-carton – deseuri provenite de la dezambalarea produselor
farmaceutice din cutiile de transport in care au fost receptionate.
Deseuri de ambalaje de plastic – deseuri provenite de la dezambalarea produselor
farmaceutice din ambalajele de transport – folie stretch, folie cu bule etc.
Deseuri periculoase – orice deseuri care constituie un risc pentru sanatatea umana si pentru
mediu si care prezinta una sau mai multe din proprietatile periculoase prevazute in anexa III
a Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 19 noiembrie 2008
privind deseurile si de abrogare a anumitor directive.
Deseurile chimice si farmaceutice – sunt substante chimice solide, lichide sau gazoase, care
pot fi toxice, corozive ori inflamabile; medicamentele expirate si reziduurile de substante
chimioterapeutice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene;
aceste deseuri sunt incluse in categoria deseurilor periculoase atunci cand prezinta una sau
mai multe din proprietatile prevazute in anexa III a Directivei 2008/98/CE a Parlamentului
European si a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deseurile si de abrogare a anumitor
directive;
Deseurile infectioase – sunt “deseurile cu un continut de microorganisme viabile sau de
toxine ale acestora despre care se stie sau se presupune ca provoaca boli la om sau la alte
organisme vii”, conform definitiei din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European si a
Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deseurile si de abrogare a anumitor directive.
Acestea sunt mai putin intalnite in farmacii si mai mult in unitatile medicale alaturi de cele
intepatoare.
Deseurile intepatoare-taietoare sunt obiecte ascutite care pot produce leziuni mecanice prin
intepare sau taiere; aceste deseuri sunt considerate deseuri infectioase/periculoase, daca au
fost in contact cu fluide biologice sau cu substante periculoase;
Depozitarea deseurilor de medicamente expirate nu trebuie nici ea trecuta cu vederea
intrucat acestea trebuie sa aiba o zona amenajata conform OMS 344/2010. Aceasta zona
trebuie sa fie distincta de zona „special dedicata pastrarii medicamentelor pentru care exista
suspiciunea ca ambalajul a fost modificat ilicit sau verificarea elementelor de siguranta ale
medicamentelor indica faptul ca produsele ar putea sa nu fie autentice”
In cazul farmaciilor cu circuit inchis, asistentul de farmacie, sub indrumarea directa a
farmacistului, este responsabil pentru supravegherea colectarii „materialelor si deseurilor
rezultate in timpul activitatii curente si se asigura de depozitarea acestora in vederea
distrugerii”.
Avand in vedere ca am identificat tipurile de deseuri ce pot fi generate de catre o farmacie,
ceea ce ar trebui sa mai cunoasca proprietarii de farmacii este ca pentru fiecare tip de deseu
colectat trebuie sa existe un contract cu un operator economic autorizat.
Un regim aparte il au medicamentele care contin substante psihotrope si stupefiante care fie
sunt deteriorate, fie sunt expirate. Conform Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substantelor si
preparatelor stupefiante si psihotrope din 22.12.2006, aceste tipuri de produse trebuie
predate spre eliminare catre societatile specializate care au acest obiect de activitate si
prezinta autorizatia de functionare emisa de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor,
documentele de constituire si masurile de protectie fizica pe durata transportului si a
depozitarii. Art. 52 al normelor mentionate mai sus prevede ca “Societatile autorizate pentru
distrugerea plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si psihotrope pot transporta si
depozita numai cantitatile specificate in aprobarea de distrugere eliberata solicitantului de
catre Ministerul Sanatatii Publice.”
Pentru obtinerea aprobarii de distrugere, solicitantii vor anexa la cerere urmatoarele
documente:
a) lista cu denumirea si cantitatile plantelor, substantelor si preparatelor stupefiante si
psihotrope ce urmeaza a fi distruse;
b) copia contractului incheiat cu societatea autorizata pentru operatiunea de distrugere.
Exceptand colectarea selectiva a deseurilor, depozitarea corespunzatoare si predarea lor
catre colectori autorizati este important ca farmacistul sef sa desemneze o persoana din
angajatii proprii care sa se ocupe de „Managementul deseurilor”pentru fiecare punct de
lucru sau sa delege catre o firma specializata. Conform L211/2011 evidenta gestiunii
deseurilor trebuie realizata lunar si prezentata in caz de control iar anual trebuie depus
raportul catre Agentia pentru Protectia Mediului atat in format fizic cat si electronic.
Amenzile pentru nerespectarea acestor obligatii incep de la 15.000 de lei.
Alte obligatii pentru farmacii privesc substantele chimice periculoase comercializate sau
utilizate:
OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului la nivelul gestionarii substantelor si
preparatelor periculoase prevede sa existe o evidenta stricta – cantitate, caracteristici,
mijloace de asigurare – a substantelor si preparatelor periculoase, inclusiv a recipientelor si
ambalajelor acestora, care intra in sfera lor de activitate, si sa furnizeze informatiile si datele
cerute de autoritatile competente conform legislatiei specifice in vigoare
Legea nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase impune
producatorilor, distribuitorilor, utilizatorilor, importatorilor si exportatorilor sa furnizeze
inspectoratului teritorial de munca pe raza caruia isi desfasoara activitatea, inainte de
inceperea acesteia, lista cu substantele si preparatele chimice periculoase pe care le vor
detine, cu precizarea categoriei din care fac parte, care pot pune in pericol sanatatea
angajatilor in mediul de munca.
In acelasi timp, Ordinul nr. 1226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
gestionarea deseurilor rezultate din activitati medicale si a Metodologiei de culegere a
datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitati medicale
prevede faptul ca toate farmaciile, drogheriile, unitatile autorizate pentru vanzarea sau
distributia medicamentelor si produselor farmaceutice, unitatile de productie, depozitare si
pastrare a medicamentelor si a produselor biologice care genereaza sau detin deseuri au
obligatia sa tina evidenta gestionarii deseurilor de medicamente, in conformitate cu modelul
prevazut la sectiunea 5.1 a metodologiei. Aceasta evidenta se raporteaza la solicitarea
autoritatilor publice teritoriale pentru protectia mediului sau a altor autoritati ale
administratiei publice centrale si locale care au atributii si raspunderi in domeniul regimului
deseurilor rezultate din activitatea medicala, conform prevederilor legale.
Un ultim aspect pe care este important sa il mentionam se aplica in special farmaciilor care
fac achizitii din afara tarii sau care re-ambaleaza sau supra-ambaleaza (in aceasta categorie
se situeaza in special cei care fac comert online si cumpara ambalaje de pe piata din Romania
pentru a livra marfa catre clienti) si anume  obligatia de a declara lunar catre Administratia
Fondului pentru Mediu (AFM) ambalajele produselor achizitionate cat si echipamentele
electrice si bateriile in cazul in care le pun pe piata pentru prima data. De exemplu daca o
farmacie aduce din afara tarii tensiometre sau termometre acestea sunt echipamente
electrice si vor trebui declarate catre AFM.
Ce facem? Identificam deseurile generate, substantele chimice cu caracter periculos utilizate
sau comercializate, posibilele obligatii catre AFM  si realizam intocmirea tuturor evidentelor
si raportarilor lunare/anuale ale farmaciilor. Mai mult, va ajutam sa intelegeti legislatia de
mediu, sa indepliniti cerintele acesteia oricare ar fi domeniul de activitate si sa creati un
mediu de lucru sigur si eficient in cadrul companiei dvs.
Unul dintre avantajele noastre competitive este chiar garantia lucrului bine facut (dovada
stau controalele din partea autoritatilor trecute cu bine), raspunzand prompt, cu solutii croite
pentru fiecare nevoie in parte si aplicate personalizat.

STIATI CA ?...

 O tonă de hârtie reciclată salvează de la tăiere 17 arbori maturi?

 Procesul de reciclare al hârtiei generează cu 70% mai puţină poluare
decât producerea hârtiei din materie primă?
 Sub forme diferite, hârtia ocupă aproximativ 41 % din totalul gunoiului
menajer pe care îl producem?
  Cu tehnologiile actuale, hârtia poate fi reciclată de 4 – 6 ori? Cu fiecare
reciclare, fibra de celuloză își pierde din calitate și ajunge traptat să nu
mai poată fi utilizată.

 Producerea hârtiei din lemn consumă mai multe resurse decât producerea
hârtiei din deșeuri? Spre exemplu, o tonă de hârtie reciclată poate economisi
3200 litri de apă, 380 KWh energie electrică, 17 de copaci de vârsta de 20 de
ani și evită eliberarea în atmosfera a aproape 850 grame de dioxid de carbon?

 În ultimii 40 de ani s-au generat mai multe gunoaie decat s-au generat de la
originea omului până în 1970.
 Gunoiul nostru este format din: 45% materie organică, 22% hârtie și carton,
10% plastic, 7% sticlă, 4% metal, 2% recipiente tetra pack și 10% alte deșeuri.
 Cu reciclarea a 2 tone de plastic uzat se economisește 1 tonă de țiței, o
cantitate foarte mare de apă și se reduc emisiile de gaze cu efect de seră și
deșeurile generate în acest proces.
 Reciclarea unei sticle de plastic economisește energia necesară pentru a
menține un bec aprins timp de 6 ore.
 Cu 5 sticle de 2 litri de plastic de tip PET se pot produce fibre de umplere
pentru o jachetă de schi.
 Ambalajul de tip Tetra Pack este format din mai multe straturi: un strat de
carton care îi conferă rigiditate, trei straturi de plastic care îl fac impermeabil și
un strat de aluminiu care împiedică oxigenul și lumina să pătrundă în recipient.
 75% din compoziția recipientelor Tetra Pack este alcătuită din hârtie; pentru a
o separa este introdus într-un concasor cu apă care separă aluminiul și
plasticul de fibra de celuloză, aceasta din urmă va fi folosită pentru a face
pungi de hârtie. Aluminiul este apoi separat pentru reciclare, iar plasticul poate
fi folosit pentru a face combustibil.
 Pentru fiecare tonă de Tetra Pack transformată în tectan reciclat (Tectanul
este un material aglomerat obținut din reciclarea deșeurilor Tetra Pak)
economisim 1.500 kg de lemn, 100.000 de litri de apă și 221 kg de motorină.
 Ambalajele metalice pot fi reciclate nelimitat, fără a-și pierde calitatea și
evitând astfel extragerea de noi materiale. În Europa, 70% din ambalajele din
oțel sunt reciclate. Aceasta înseamnă evitarea emiterii în atmosfera a 3,9
milioane de tone de CO2 într-un singur an și înseamnă o economie de apa
aproape la jumătate față consumul normal.
 Prin realizarea unei doze de aluminiu folosind materiale reciclate se
economisește din 95% energie în comparație cu crearea unei doze noi de la
zero.
 Este nevoie de aproximativ 3.300 kg de lemn pentru fabricarea a 1.000 kg de
hârtie de bună calitate. Reciclarea hârtiei și cartonului este esențială pentru a
economisi energie, pentru a preveni poluarea apei și pentru salvarea
pădurilor.
  Prin reciclarea unei tone de ziare se economisesc până la 4.000 Kwh de
electricitate, suficient pentru a alimenta o casă cu 3 camere pentru un an
întreg. 7.000 de ziare sau o tonă de hârtie este egală cu 3 metri cubi de lemn,
adică 13 arbori de dimensiuni medii.
 Dintr-un kilogram sticle recliclate  se obține tot un kilogram de sticle noi. Sticla
nu pierde nici una dintre calitățile sale atunci când este reciclată. Recipientele
din sticlă permit reciclarea pe termen nelimitat. Reciclarea sticlei se face
separat pe culori deoarece sticla își păstrează culoarea chiar și după reciclare.
 Prin reciclarea unei tone de sticle se economisesc 130 de litri de combustibil
 Mai mult de 4% din producția mondială de petrol este utilizată pentru producția
de plastic.

BIBLIOGRAFIE :
https://www.hamangiu.ro/management-farmaceutic-baze-teoretice
https://www.universfarmaceutic.ro/farmacie/Gestionarea-deseurilor-in-farmacia-comunitara
https://library.usmf.md/sites/default/files/2018-10/14.pdf
https://hartareciclarii.ro/homepage/stiati-ca/hartia-stiati-ca/
https://www.colectaredeseuri.ro/15-lucruri-pe-care-nu-le-stiai-despre-reciclare/