Roma Antica, Cls.

a-IX-a

Fişa de lucru Nr. 1

1. Analizând textul despre aşezarea Romei şi imaginea alăturată stabiliţi următoarele:

a. Poziţia geografică a Romei.
b. Condiţiile natural ale zonei deamplasare a cetăţii eterne.

,,Nu fără rost şi temei zeii şi oamenii au ales aceste tărâmuri pentru întemeierea oraşului, aceste
coline denude respire un aer atât de curat, atât ,de sănătos, un fluviu atât de binefăcător pe care
seaduc roadele ţărilor de la mijlocul pământului, unde se fac transporturile pe corăbile
maritime; un oraş în vecinătatea mării, bucurându-se de toate foloasele, nefiind nici prea
apropiat de mare, ca să fie ameninţat de primejdia năvălirii străinilor ce vin cu flotele lor. Un
oraş ce se află în mijlocul regiunilor Italiei, un loc creat parcă anume ca să fie prielnic pentru
creşterea oraşului.”
Roma Antica, Cls. a-IX-a

Fişa de lucru Nr. 2

1. Identificaţi structura societăţii romane pe baza textului şi a imaginii de mai jos.

,,Societatea romană era împărţită în patricieni sau cetăţeni singurii care se bucurau de drepturi
politice şi participau la conducerea oraşului. Aceştia erau marii proprietari de pământ, uniţi în
câteva familii – gentes. Patricieni constituiau aristocraţia socială constituită pe baza originii.
Plebea, reprezenta restul populaţiei libere, care nu aveau origine nobilă, nu aparţineau unui
gens, fiind lipsiţi de drepturi politice şi erau originari din alte cetăţi.
Roma Antica, Cls. a-IX-a

Fişa de lucru Nr. 3

1. Completaţi tabelul de mai jos cu instituţiile republici tinând cont de atribuţiile

acestora.

compus tot din 300 de patricieni Erau extraordinare, ordinare şi Decideau în probleme
(patres = şefii clanurilor şi foştii populare. Formate din consului, religioase, pacea şi
consuli) la care mai târziu li se vor pretori, cenzori, cvestori, edili şi războiul, alegeau tribunii,
adăuga şi plebei. Lua acum tribuni plebei. chestorii şi edilii.
hotărârile în cele mai importante
probleme de stat şi consilia
activitatea tuturor magistraţilor
(senatus consultum).

Avea atribuţii în finanţe, consuli (consules). Aleşi pe timp de  Comiţiile curiate şi

administraţie, religie politică un an dintre patricieni, ei deţineau comiţiile centuriate din
externă. puterea supremă în stat. Ei timpul, regalităţii au fost
comandau armata, convocau şi menţinute. Însă comiţiile
prezidau senatul şi comiţiile şi curiate şi-au pierdut mai
judecau în ultimă instanţă târziu importanţa, multe
procesele cele mai însemnate. din atribuţii trecând
Purtau toga cu marginile roşii şi asupra senatului şi
erau escortaţi de o gardă formată comiţiilor centuriate. În
din 12 lictori care duceau pe umeri timpul republicii au fost
un mănunchi de nuiele şi o secure create adunările pe
(fasciile), simbolul puterii triburi ale plebeilor,
supreme. La expirarea termenului comiţiile tribute. La
magistraturii, consulii puteau fi început, acestea alegeau
traşi la răspundere pentru faptele pe magistraţii plebeilor –
lor, dacă ele erau socotite abuzive. tribunii. Mai târziu, când
plebeii au obţinut
drepturi egale cu
patricienii, hotărârile
comiţiilor numite
plebiscite, au luat
caracterul de legi
obligatorii pentru întreg
poporul roman.
Roma Antica, Cls. a-IX-a

Fişa de lucru Nr. 4

1. Diagrama Venn. Realizaţi o comparaţie între Roma regală şi Republica romană..

Roma Antica, Cls. a-IX-a

Fişa de lucru Nr. 5

1. Folosind harta de mai jos, urmăriţi desfăşurarea războaielor pentru cucerirea

bazinului Marii Mediterane şi rezolvaţi următoarele cerinţe:

a. Identificaţi întinderea statului roman la sfârşitul acestor războaie.

b. Cum vă explicaţi susccesul acestor cuceriri?

Roma Antica, Cls. a-IX-a

Fişa de lucru Nr. 6

Primul triumvirat: Caesar, Crassus, Pompei

Citiți cu atenție textul de mai jos:

„ Caesar (...) s-a prezentat la alegerile de consul și a fost ales (...) împreună cu Calpurnius
Bibulus. Îndată ce a luat în primire slujba de consul, a început să aducă în fața poporului proiecte
de legi potrivite nu cu un consul, ci cu un tribun al plebei foarte îndrăzneț, care propune, pe
placul mulțimii, votarea de colonii sau împărțirea de pământuri. (De aceea), în Senat, nobilimea
se împotrivea proiectelor sale. Caesar, care de mult timp urmărea un prilej de ceartă, strigând și
zicând că Senatul, cu nemăsurata-i îngâmfare și răutate, îl silește să coboare în mijlocul mulțimii,
a dat fuga și acum în adunarea poporului. Și având de-o parte pe Crassus, iar de cealaltă pe
Pompei, Caesar i-a întrebat pe aceștia dacă îi încredințau legile.(...)Ei într-adevăr, îi făgăduiau
ajutor, iar nobilii s-au mâniat, spunând că aceasta nu era potrivită nici cu respectul ce li se
cuvenea, nici cu cinstea ce trebuia arătată Senatului, dar poporului i-a plăcut.”

(Plutarh, Vieți paralele)

Pornind de la acest text, răspundeți la următoarele întrebări:

1. Menționați, pe baza textului, modul în care putea fi ocupată funcția de consul.

2. Menționați, pe baza textului, două cauze ale împotrivirii nobilimii față de politica lui
Caesar.
3. Precizați secolul în care se desfășoară evenimentele din text.
4. Prezentați o altă magistratură a Republicii romane, în afara celor precizate în text.
5. Prezentați un alt eveniment istoric, în afara celor menționate în text, desfășurat în
perioada crizei Republicii romane.
Roma Antica, Cls. a-IX-a

Fişa de lucru Nr. 7

1. Citiţi cu atenţie textul de mai jos. Completaţi spaţiile libere cu cuvintele din listă astfel
încât să obţineţi un text corect istoric:

,,După ce a organizat în sec. al IV lea o excelentă armată a cărei unitate de bază este
legiunea, Roma cucereşte Italia în sec. al III lea. Ea îşi desăvârşeşte atunci organizarea
guvernării sale fondată pe adunările de cetăţeni, Comiţiile, o ierarhie de.........................
aleşi de........................care asigură continitatea........................şi din care fac parte
reprezentanţii marilor familii. După tradiţie, în 494 î. Hr. Plebea s-a retras pe Aventin.
Ea a obţinut astfel crearea instituţiei magistraţilor plebei. Aceşti.......................ai plebei,
aveau puteri extrem de întinse.”

Lista termeni: magistrat, Republică, Senat, tribun, plebeu.

Roma Antica, Cls. a-IX-a