Plagiatul este o faptă imorală deoarece presupune furtul intelectual, nedreptate sociala,

precum si încălcarea Codului de Etica si Deontologie al Universității din București.

Conform dispozițiilor art. 4 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 206/2004, plagiatul este " expunerea într-
o opera scrisa sau o comunicare orala, inclusiv in format electronic, a unor texte expresii, idei,
demonstrații, date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode științifice extrase din opere scrise,
inclusiv in format electronic, ale altor autori, fără a menționa acest lucru si fără a face trimitere
la sursele originale (s.n.)".
Din definirea plagiatului, dar si din politica de prevenire si sancționare al acestuia se remarca
anumite principii si valori morale la care adera si Universitatea din București: onestitatea și
onoarea, evaluarea fiecăruia după propriile performante, originalitatea si creativitatea cercetării
etc.
În primul rând, plagiatul este imoral deoarece este o formă de furt, mai exact furt intelectual.
Luând idei și cuvinte din munca altuia si pretinzând ca sunt ale tale, realizezi furt de proprietate
intelectuală. Multe instituții de învățare au politici clare cu privire la consecințele plagiatului. Unul dintre
rezultatele plagiatului este confruntarea cu un proces legal. Dacă vă angajați în furtul muncii cuiva, atunci
este posibil să ajungeți în instanță. Legislația modernă are o schiță asupra problemelor legate de
drepturile de autor.

În al doilea rând, nedreptatea socială este probabil cel mai bun argument împotriva plagiatului,
din doua motive simple. 1. Este lipsit de etică deoarece plagiatorul beneficiază ulterior de acest furt.
Plagiatorul, astfel, obține fără a depune prea mult efort, ceea ce obține o persoană care a depus timp și
efort în munca sa. 2. O diplomă este o dovadă a abilităților și cunoștințelor deținătorului său. Dacă un
student obține un loc de muncă pe baza unei calificări pe care nu a obținut-o, acesta poate reprezenta un
risc pentru alții. Un exemplu ar fi în medicină, unde un practicant cu diplomă obținută prin plagiat, nu are
cunoștințele necesare pentru a-și desfășura activitatea după normele de conduită și siguranță ale
profesiei.

În al treilea și ultimul rând, Universitatea din București se mândrește cu o istorie lungă de succes
academic din partea studenților săi. Acest succes academic a fost câștigat pe baza muncii cinstite a
aderenților universității. Prin practicarea plagiatului, nu numai că este murdărită reputația universității,
dar este și încălcat Codului de Etica si Deontologie al Universității. Dacă universitatea acordă o
diplomă unui absolvent plagiator, toată atenția negativa va fi plasată asupra universității pentru
că a permis o asemenea faptă. De aceea există reguli preventive împotriva plagiatului, pentru ca
universitatea să se asigure nu numai că își păstrează integritatea dar și că produce viitoarea
generație de angajați, antreprenori și lideri capabili de a contribui societății.
Rezumând, plagiatul este o practică imorală și greșită din punct de vedere etic deoarece
reprezintă furt de proprietate intelectuală, este nedrept și riscant pentru toți ceilalți, dar și
pentru că pătează integritatea Universității din București. Astfel orice formă de plagiat trebuie
prevenită, iar studenții încurajați să depună muncă proprie, pentru un viitor mai bun.