Proiect de lecție clasa a XII-a

Poezia-lirica modernistă
“Testament”, de Tudor Arghezi

Prof., Urlan Cozinia Cristina

 PROIECT DE LECȚIE

Data: 13.03.2023
Unitate de învățământ: Clasa: a XII-a B
Propunător: Urlan Cozinia Cristina
Disciplina: Limba și literature română
Unitatea de învățare: Poezia-lirica modernistă
Titlul lecției: “Testament”, de Tudor Arghezi
Tipul lecției: mixtă
Competențe generale:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare;
2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor;
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente/ literare;
4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare;
Competențe specifice:
1.1. Aplicarea achizițiilor lingvistice în receptarea mesajelor orale şi scrise, cu explicarea rolului acestora în reliefarea mesajului;
2.1. Adecvarea strategiilor de lectură la specificul textelor literare studiate, în vederea înțelegerii şi interpretării personalizate;
2.2 Compararea, pe baza unor criterii clar formulate, a unor viziuni despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în
textele
3.1. Analiza relațiilor dintre o operă studiată şi contextul cultural în care a apărut aceasta;
3.2. Integrarea cunoştințelor privind limba şi literatura română într-o viziune coerentă asupra culturii româneşti;
4.1. Adecvarea tehnicilor şi strategiilor argumentative la situații de comunicare diverse (scrise sau orale);
 4.2 Compararea şi evaluarea unor argumente diferite, pentru a formula unele judecăţi proprii.
Competențe derivate:
a) cognitive:
O3- Să explice titlul poeziei;
O4- Să analizeze elementele de structură ale textului liric;
O5- Să identifice tema poeziei;
O6- Să enumere conotațiile cărții;
O7- Să încadreze poezia în tematica liricii argheziene;
O8- Să aplice cunoștințele dobândite în cadrul orei de astăzi în noi situații de comunicare orală sau scrisă;
b) psihomotorii:
O9– să utilizeze corect mijloacele auxiliare folosite și spațiul clasei;
c) afective:
O10 – să manifeste spirit de colegialitate și cooperare în cadrul orei;
O11– să utilizeze corect în exprimare normele limbii române literare;
d) formative:
O11- Să rezolve diverse tipuri de exerciții, utilizând toate noțiunile învățate.
Strategie didactică
Resurse:
 materiale: caiet, fișe de lucru, moblier, tablă, cretă;
 temporale: 45 minute;
 umane: colectivul clasei a XII-a A;
Forme de organizare a activității: frontală, individuală;
Metode și procedee: conversația euristică, brainstorming, ciorchinele, exercițiul, explicația, învățarea prin descoperire, metoda R.A.I
Bibliografie:
1.Programa școlară pentru disciplina LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, clasa a XII-a, aprobată prin ordinul ministrului Nr. 3252 /
13.02.2006, București, 2006;
2. Balotă, Nicolae, Opera lui Arghezi, Ed. Eminescu, București, 1979;
3.Călinescu, George, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ed. Minerva, București, 1986;
4.Crohmălniceanu, Ov., S., Literatura română între cele două războaie mondiale, II, Ed. Minerva, București, 1972;
5. Ilie, Emanuela, Didactica limbii și literaturii române, Ed. Polirom, București, 2014;
6. Pamfil, Alina, Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, București, 2003;
7. Scarlat, Mircea, Istoria poeziei romanesti, vol. III, Ed. Minerva, București, 1986;
8. Scarlat, Mircea, Istoria poeziei românești, vol. II, Ed. Minerva, București, 1986.
 SCENARIU DIDACTIC
CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC Resurse Forme de
Evenimentele lecției materiale și activitate
procedurale Modalitati de
evaluare
Activitatea propunătorului Activitatea elevului

1. Momentul organizatoric -Se salută elevii și se stabilește ordinea -Se răspunde la

(1 minut) clasei; salut;
-Se asigură climatul necesar desfășurării
optime a activității de învățare; -Se pregătește pentru
lecție; Conversația Frontal
-Se corectează tema pentru acasă; euristică
-Se răspunde la
cerințele
propunătorului;
2.Actualizarea - Cu ajutorul unei fișe de lucru (vezi Anexa
cunoștințelor dobândite nr. 2), se reactualizează caracteristicile
anterior (5`)
domeniului literar interbelic, cu oprire asupra Conversația Individual
-Se ascultă cu atenție euristică
particularităților specifice operei argheziene,
informațiile
ajungându-se la concluzia că, sub influențele propunătorului;
atât tradiționaliste, cât și moderniste,
perioada interbelică reprezintă etapa în care
poezia românească progresează, se
înnoiește și cunoaște multiple procedee de
 efervescență creatoare. Tudor Arghezi,
Lucian Blaga, Ion Barbu au reflectat fiecare
Frontal
în maniera sa, tendințele moderniste.
Învățarea prin
La Tudor Arghezi se regăsește un
descoperire
modernism moderat, clasicizant, are loc o
“modernizare a tradiției”, cum afirma
criticul Al. Piru, deoarece acesta alege să -Se răspunde
conform cerințelor
cultive foarte mult negativele categorii ce au
primite;
fost teoretizate de către Hugo Friedrich în
Structura liricii moderne: frumusețea bizară,
sugerată de interesul pentru estetica urâtului,
a grotescului, a difomului și a absurdului,
având ca scop principal sfidarea universului
liric comun prin anormalitate. El se afiliază
mișcării simboliste prin îmbrățișarea acestei
Conversația
estetici a urâtului, subliniată mai ales prin
-Se manifestă interes euristică Frontal
analogia Florilor de mucigai cu Florile asupra ideilor
comunicate de
răului a lui Charles Baudelaire.
propunător;
3. Captarea atenței - Se notează pe tablă lexemul testament; -Se notează în caiete
-Se cere elevilor să emită propriile păreri cu toate informațiile
privire la acest cuvânt, ce semnifică el, unde scrise pe tablă Brainstorming
l-au întâlnuit etc. referitoare la
interpretarea
cuvântului scris de
 către propunător;
-Se răspunde la Frontal
cerințele Conversația
propunătorului; euristică

4.Anunțarea noii teme și a -Se anunță tema noii lecții,“Testament”, de Se notează pe caiete
competențelor derivate Tudor Arghezi (receptarea textului liric) și se titlul lecției;
enumeră competențele derivate căci, la
(1`)
sfârșitul orei, elevii vor fi capabili:
* Să explice titlul poeziei;
* Să analizeze elementele structurale ale
textului liric; Conversația Frontal
* Să identifice tema poeziei; euristică
* Să enumere conotațiile cărții;
* Să încadreze poezia în tematica liricii
argheziene;
* Să aplice cunoștințele dobândite în cadrul
orei de astăzi în noi situații de comunicare -Se manifestă interes
orală sau scrisă; din partea elevilor
asupra ideilor
comunicate de
propunător;
5. Dirijarea învățării -Se face lectura expresivă a poeziei;
-Se discută impresiile generale în urma
lecturării acesteia;
-Se notează pe tablă următoarele aspecte
(vezi Anexa nr. 1): -Se manifestă interes Lectura
*Poezia TESTAMENT face parte din asupra lecturii; expresivă Frontal
volumul Cuvinte potrivite (1927) și are ca
temă rolul poetului și definiția poeziei.
Titlul presupune ideea de moștenire literară,
căci în concepție argheziană, arta trebuie să
reflecte realitatea vieții înaintașilor asupriți,
datoria poetului fiind de a metamorfoza
suferința într-o valoare spirituală asbolută,
lăsată apoi moștenire „fiului” ca o datorie,
dar și o bogăție incomensurabuilă.
Conversația
*Discursul liric este structurat în strofe euristică
inegale, iar lirismul este subiectiv (apar
mărci ale eului liric: verbe, pronume și
adjective pronominale la persoana I „nu am
ivit”, „cartea mea”. Poezia are forma unui
monolog liric adresat direct unor urmași
spirituali numiți prin vocativul „fiule”.
- Se analizează fiecare strofă în parte: -Se notează în caiete
În strofa I, poetul consideră că întrega informațiile
sa existenţă se reduce la opera sa şi numele său comunicate de către
de scriitor pe care le lasă moştenire. Condiţia propunător;
poetului este concentrată în versul „decât un
nume adunat pe-o carte”, iar poezia apare ca
„bun” spiritual şi peren.
Metafora „seara răzvrătită” Explicația
simbolizează trecutul zbuciumat al strămoşilor,
iar enumeraţia „râpi şi gropi adânci”, ca şi
versul urmator "Suite de bătrânii mei pe Frontal
brânci", sugerează drumul dificil al cunoaşterii
străbătut de înaintaşi.
Formula de adresare "fiule", semnifică
un potenţial cititor, poetul indentificându-se în
mod simbolic, cu un tată, cu un mentor al
generaţiilor următoare. Conversația
În strofa a doua, „cartea”, creaţia euristică
elaborată cu trudă de poet, este numită
„hrisovul vostru cel dintâi”, ea având pentru
generaţiile viitoare valoarea unui document -Se notează în caiete
fundamental, asemeni Bibliei. informațiile
 În strofa a treia, ideea centrală este comunicate de către
transformarea poeziei într-o lume obiectuală. propunător;
Astfel „sapa”, folosită pentru a lucra pământul,
devine „condei”, unealtă de scris, iar „brazda”
devine „călimară”, munca poetului fiind ca
material întrebuinţat altfel decât a înaintaşilor
lui ţărani. Asupra cuvintelor el aplică aceeaşi Conversația
muncă transformatoare asemeni ţăranilor euristică
asupra pământului. Suferinţele strămoşilor,
simbolizate de cuvântul „venin” sunt
transformate în „miere”.
Strofa a patra debutează cu o
Frontal
confesiune lirică: „Am luat ocara şi torcând
uşure/ Am pus-o când să-mbie, când să-njure”,
astfel în viziunea lui Arghezi, cuvântul poate
să pedepsească sau să mângâie. Prin
intermediul poeziei, trecutul se sacralizează,
iar datoria noastră este de a păstra şi de a înălţa Se notează în caiete
cuvântul rămas de la bătrâni: „Am luat cenuşa informațiile
morţilor din vatră/ Şi am făcut-o Dumnezeu de comunicate de către
piatră”. propunător;
În strofa a cincea apare ideea
transfigurării socialului în estetic. Sunetul de
vioară exprimă durerile neamului iar în
versurile: „Din bube, mucegaiuri şi noroi/
Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi” apare pentru
prima dată „estetica urâtului”, o modalitate de
a exprima frumosul. De asemenea, pentru
Arghezi, poezia reprezintă şi un mijloc de
răzbunare a suferinţei înaintaşilor.
În ultima strofă, poezia este
considerată o domniţă răsfăţată, aleasă, Frontal
sensibilă, plină de noblete sufletească: „Întinsă
leneşă pe canapea/ Domniţa suferă în cartea
mea”. Poezia este atât rezultatul inspiraţiei, a
harului şi talentului („slova de foc”) cât şi
rezultatul trudei, al efortului („slova făurită”).
Condiţia poetului este redată în versul -Se notează în caiete
„Robul a scris-o, Domnul o citeşte”, în care informațiile
artistul este un „rob” ce se află în slujba comunicate de către
cititorului, „Domnul”. propunător;
Conversația
*În ceea ce privește limbajul, el înglobează euristică
toată sfera limbii, dincolo de distincția
tradițională între cuvintele poetice și cele
nepoetice. Întregul poem este construit pe o
serie de antiteze formale și conceptuale,
potrivit intenției autorului, declarată în -Se duc la
articolul Ars poetica: “Am căutat cuvinte îndeplinire sarcinile
virginale, cuvinte puturoase, cuvinte cu râie, primate;
cuvinte care te asaltează ca viespiile sau te
liniștesc ca răcoare, cuvinte fulgi, cuvinte
cer, cuvinte metal.”, existând astfel lexeme Conversația
antitetice precum: zdrențe, sudoare, -Se completează euristică
mucegaiuri, bube, să-njure, biciul- miere, să- ciorchinele potrivit
mbie, muguri, coroane, frumuseți și prețuri îndrumărilor
noi, condei, călimară etc. propunătorului;

*Termenul-cheie al poeziei este cartea, Ciorchinele

definiția simbolică a poeziei, la care se -Se notează în caiete
raportează toate imaginile, simbolurile și informațiile Frontal
semnificațiile. Aceasta este un simbol ce communicate de
sintetizează întreaga operă a poetului. către propunător; Conversația
-Se împart fișe de lucru (Anexa. 3) pe care euristică
elevii le vor completa, sub îndrumarea
propunătorului, folosindu-se de textul poetic;
-Se afișează și în fața clasei fișa de lucru, la
scară mai mare, care va fi completată de
către elevii numiți aleatoriu.
6.Evaluarea formativă (5`) -Cu
7. Asigurarea feed-
backului
8. Asigurarea retenției și a
transferului
ajutorul metodei R.A.I -Se manifestă interes
(Răspunde,Aruncă și Interoghează), are loc asupra cerințelor
verificarea cunoștințelor accumulate în communicate de Conversația
decursul orei de astăzi: Propunătorul către propunător; euristică Individual
lansează o întrebare din conținutul lecției ,
numește un elev care va răspunde și spre care
va arunca mingea. La rândul său, elevul are
datoria de a repeta sarcina, pasând mingea,
dar și o altă întrebare către un alt coleg. -Se răspunde Metoda R.A.I Frontal
conform sarcinilor
primite;
-Se adresează
colegilor, mai
departe, întrebări din
conținutul lecției;
-Se va realiza permanent, pe întregul parcurs
al lecției, prin aprecieri verbale;
- -Se notează tema
pentru acasă.
Anexa nr. 1
OGLINDA TABLEI

Testament
de Tudor Arghezi
- Tudor Arghezi (18880-1967)- poet, prozator, publicist *debutul literar (1896) în Liga Ortodoxă sub semnătura Ion Theo sau Ioan N.
Theodorescu;
- colaborator la mai multe reviste, activitate literară bogată ce debutează cu vol. Cuvinte Potrivite (1927). Alte volume: Icoane
de lemn (1929), Flori de mucegai (1931), Poarta neagră (1930), Versuri de seară (1935), Cartea cu jucării (1931) , Hore (1939).
--Poezia TESTAMENT face parte din volumul Cuvinte potrivite (1927) și are ca temă rolul poetului și definiția poeziei.
Titlul presupune ideea de moștenire literară, căci în concepție argheziană, arta trebuie să reflecte realitatea vieții înaintașilor
asupriți, datoria poetului fiind de a metamorfoza suferința într-o valoare spirituală asbolută, lăsată apoi moștenire „fiului” ca o datorie,
dar și o bogăție incomensurabuilă.
*Discursul liric- strofe inegale, iar lirismul este subiectiv (mărci ale eului liric: verbe, pronume și adjective pronominale la
persoana I „nu am ivit”, „cartea mea”.). Poezia are forma unui monolog liric adresat direct unor urmași spirituali numiți prin vocativul
„fiule”. În strofa I, poetul consideră că întrega sa existenţă se reduce la opera sa şi numele său de scriitor pe care le lasă moştenire.
Condiţia poetului este concentrată în versul „decât un nume adunat pe-o carte”, iar poezia apare ca „bun” spiritual şi peren.
Metafora „seara răzvrătită” simbolizează trecutul zbuciumat al strămoşilor, iar enumeraţia „râpi şi gropi adânci”, ca şi versul
urmator "Suite de bătrânii mei pe brânci", sugerează drumul dificil al cunoaşterii străbătut de înaintaşi.
Formula de adresare "fiule", semnifică un potenţial cititor, poetul indentificându-se în mod simbolic, cu un tată, cu un mentor al
generaţiilor următoare.
 În strofa a doua, „cartea”, creaţia elaborată cu trudă de poet, este numită „hrisovul vostru cel dintâi”, ea având pentru generaţiile
viitoare valoarea unui document fundamental, asemeni Bibliei.
În strofa a treia, ideea centrală este transformarea poeziei într-o lume obiectuală. Astfel „sapa”, folosită pentru a lucra pământul,
devine „condei”, unealtă de scris, iar „brazda” devine „călimară”, munca poetului fiind ca material întrebuinţat altfel decât a înaintaşilor lui
ţărani. Asupra cuvintelor el aplică aceeaşi muncă transformatoare asemeni ţăranilor asupra pământului. Suferinţele strămoşilor, simbolizate
de cuvântul „venin” sunt transformate în „miere”.
Strofa a patra debutează cu o confesiune lirică: „Am luat ocara şi torcând uşure/ Am pus-o când să-mbie, când să-njure”, astfel în
viziunea lui Arghezi, cuvântul poate să pedepsească sau să mângâie. Prin intermediul poeziei, trecutul se sacralizează, iar datoria noastră
este de a păstra şi de a înălţa cuvântul rămas de la bătrâni: „Am luat cenuşa morţilor din vatră/ Şi am făcut-o Dumnezeu de piatră”.
În strofa a cincea apare ideea transfigurării socialului în estetic. Sunetul de vioară exprimă durerile neamului iar în versurile: „Din
bube, mucegaiuri şi noroi/ Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi” apare pentru prima dată „estetica urâtului”, o modalitate de a exprima frumosul.
De asemenea, pentru Arghezi, poezia reprezintă şi un mijloc de răzbunare a suferinţei înaintaşilor.
În ultima strofă, poezia este considerată o domniţă răsfăţată, aleasă, sensibilă, plină de noblete sufletească: „Întinsă leneşă pe
canapea/ Domniţa suferă în cartea mea”. Poezia este atât rezultatul inspiraţiei, a harului şi talentului („slova de foc”) cât şi rezultatul trudei,
al efortului („slova făurită”).
Condiţia poetului este redată în versul „Robul a scris-o, Domnul o citeşte”, în care artistul este un „rob” ce se află în slujba
cititorului, „Domnul”.
*Limbajul- înglobează toată sfera limbii. Întregul poem este construit pe o serie de antiteze formale și conceptuale, potrivit
intenției autorului, declarată în articolul Ars poetica: “Am căutat cuvinte virginale, cuvinte puturoase, cuvinte cu râie, cuvinte care te
asaltează ca viespiile sau te liniștesc ca răcoare, cuvinte fulgi, cuvinte cer, cuvinte metal.”, existând astfel lexeme antitetice precum:
zdrențe, sudoare, mucegaiuri, bube, să-njure, biciul- miere, să-mbie, muguri, coroane, frumuseți și prețuri noi, condei, călimară etc.
*Termenul-cheie al poeziei este cartea, definiția simbolică a poeziei, la care se raportează toate imaginile, simbolurile și
semnificațiile. Aceasta este un simbol ce sintetizează întreaga operă a poetului.
Anexa 2
Pentru a reactualiza cunoștințele pe care le ai referitoare la specificul literaturii intebelice, citește textul de mai jos și scrie, în
spațiul rezervat, cuvintele potrivite din următoarea serie: Eugen Lovinescu, Nichifor Crainic, se sincronizeze, prejudecăți, anormalitate, un
alchemist. Epoca literară interbelică se caracterizează prin diversitatea temelor, precum și a motivelor, dar și prin noutatea unor formule
estetice. Este epoca în care literatura română ajunge să..................................... cu marea literatură europeană.
Cele două mari curente literare în jurul cărora s-au grupat scriitori au fost: modernismul-''spiritul creator de înnoire''- al
cărui teoretician a fost .......................... și tradiționalismul-''spiritul de conservare'', având ca figură reprezentativă
pe................................... . Sub influențele atât tradiționaliste, cât și moderniste, perioada interbelică reprezintă etapa în care poezia
românească progresează, se înnoiește și cunoaște multiple procedee de efervescență creatoare. Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion
Barbu au reflectat fiecare în maniera sa, tendințele moderniste.
La Tudor Arghezi se regăsește un modernism moderat, clasicizant, are loc o “modernizare a tradiției”, cum afirma criticul Al.
Piru, deoarece acesta alege să cultive foarte mult negativele categorii ce au fost teoretizate de către Hugo Friedrich în Structura liricii
moderne: frumusețea bizară, sugerată de interesul pentru estetica urâtului, a grotescului, a difomului și a absurdului, având ca scop
principal sfidarea universului liric comun prin…………………. El se afiliază mișcării simboliste prin îmbrățișarea acestei estetici a
urâtului, subliniată mai ales prin analogia Florilor de mucigai cu Florile răului a lui Charles Baudelaire. Poezia suferă o mutarea spre
lumea mahalalelor, a pușcăriilor și a hoților: „În frig și noroi
Trec hoții-n convoi, câte doi,
Cu lanțuri târâș de picioare,
Muncindu-se parcă-n mocirli de sudoare.” (Cina)
Are loc o reinventare a expresiei lirice printr-o renovare esențială a acesteia, precum și a viziunii poetice argheziene, prin
atribuirea unei expresii moderne a unor teme intens folosite de către poeții tradiționaliști: paradisul naturii rustice, lirica mistică și
poezia socială. Poezia argheziană reușește să depășească epigonismul eminescian, afirmându-se ca fiind fundamental modernistă prin
pledarea pentru eliberarea liricului de orice…………………., constrângeri sau clișee și prin cultivarea unui lexic care este extras
dintr-o multitudine de registre ale limbii (bisericesc, argotic, arhaic, filosofic).
Tudor Arghezi devine primul poet din literatura română care alege să valorifice estetica urâtului, prin atribuirea de valențe
poetice unor cuvinte urâte, considerate a sfida bunul simț, care nu mai fuseseră folosite până atunci. În acest sens, Arghezi este văzut
ca …………………..al limbajului literar. Alchimie care, reprezintă capacitatea limbajului poetic de a metamorfoza o materie lexicală
oarecare, într-o materie poetică de o frumusețe deosebită, căci poezia este supusă acestui proces alchimic, de distilare.
Dintre temele liricii argheziene amintim: poezia filosofică, din care face parte arta poetică (Testament, Flori de mucigai, Ex
libris, Portret) și poezia frământărilor metafizice (Psalmi, Duhovniceasca, Două stepe, Între două nopți, Neotărâre), lirica socială ce
ilustrează estetica urâtului, universul țărănesc și revolta socială (Cuvinte potrivite, Flori de mucigai, Peizaje, 1907), lirica erotică
(Mirele, Mireasa, Cântec tăcut), și lirica ludicului (Cărticica de seară, Cartea cu jucării, Ce-ai cu mine, vântule?).
 Anexa nr. 3

hrisovul Dumnezeu hotar înalt

treaptă cel dintâi de piatră

experienţa înaintaşilor
(„sudoarea muncii printr-un proces istovitor de
sutelor de ani”) purificare şi transfigurare
(„frământate mii de săptămâni
ESTE Le-am prefăcut în versuri şi-n
suferinţa şi umilinţa icoane”)
(„pe brânci”)
(„durerea surdă şi
prin îmbinarea
amară”) CARTEA
SURSE CREATĂ inspiraţiei (”slova de
foc”) cu meşteşugul
POEZIA („slova făurită”)
limbajul comun
(„graiul lor cu-
ndemnuri pentru vite”)
ARE ROL cu condei şi călimară
prin transformarea
urâtul „sapei” şi a „brazdei”
(„bube, mucegaiuri şi
noroi”)
trudă, suferinţă
justiţiar,
ca expresie de sine a poporului
(„Biciul răbdat se-ntoarce în cuvinte
Şi izbăveşte-ncet, pedepsitor,
Odrasla vie-a crimei tuturor”)
 FIŞĂ DE LUCRU

ESTE

CARTEA
SURSE CREATĂ
POEZIA

ARE ROL