Proiect de lecție clasa

a XII-a
Poezia-lirica modernistă
“Testament”, de Tudor Arghezi
(receptarea textului liric)

Prof., Anghele Diana-Georgiana

 PROIECT DE LECȚIE

Data:
Unitate de învățământ: Liceul tehnologic “Aurel Vlaicu”, jud. Galați
Clasa: a XII-a
Propunător: Anghele Diana-Georgiana
Disciplina: Limba și literature română
Unitatea de învățare: Poezia-lirica modernistă
Titlul lecției: “Testament”, de Tudor Arghezi (receptarea textului liric)
Tipul lecției: de predare/însușire de noi cunoștințe
Competențe generale:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare;
2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor;
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente/ literare;
4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare;
Competențe specifice:
1.1. Aplicarea achizițiilor lingvistice în receptarea mesajelor orale şi scrise, cu explicarea rolului acestora în
reliefarea mesajului;
2.1. Adecvarea strategiilor de lectură la specificul textelor literare studiate, în vederea înțelegerii şi
interpretării personalizate;
2.2 Compararea, pe baza unor criterii clar formulate, a unor viziuni despre lume, despre condiţia umană sau
despre artă reflectate în textele
3.1. Analiza relațiilor dintre o operă studiată şi contextul cultural în care a apărut aceasta;
3.2. Integrarea cunoştințelor privind limba şi literatura română într-o viziune coerentă asupra culturii
româneşti;
4.1. Adecvarea tehnicilor şi strategiilor argumentative la situații de comunicare diverse (scrise sau orale);
4.2 Compararea şi evaluarea unor argumente diferite, pentru a formula unele judecăţi proprii.
Competențe derivate:
a) cognitive:
O3- Să explice titlul poeziei;
O4- Să analizeze elementele de structură ale textului liric;
O5- Să identifice tema poeziei;
O6- Să enumere conotațiile cărții;
O7- Să încadreze poezia în tematica liricii argheziene;
 O8- Să aplice cunoștințele dobândite în cadrul orei de astăzi în noi situații de comunicare orală sau scrisă;
b) psihomotorii:
O9– să utilizeze corect mijloacele auxiliare folosite și spațiul clasei;
c) afective:
O10 – să manifeste spirit de colegialitate și cooperare în cadrul orei;
O11– să utilizeze corect în exprimare normele limbii române literare;
d) formative:
O11- Să rezolve diverse tipuri de exerciții, utilizând toate noțiunile învățate.
Strategie didactică
Resurse:
 materiale: caiet, fișe de lucru, moblier, tablă, cretă;
 temporale: 45 minute;
 umane: colectivul clasei a XII-a A;
Forme de organizare a activității: frontală, individuală;
Metode și procedee: conversația euristică, brainstorming, ciorchinele, exercițiul, explicația, învățarea prin
descoperire, metoda R.A.I
Bibliografie:
1.Programa școlară pentru disciplina LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, clasa a XII-a, aprobată prin ordinul
ministrului Nr. 3252 / 13.02.2006, București, 2006;
2. Balotă, Nicolae, Opera lui Arghezi, Ed. Eminescu, București, 1979;
3.Călinescu, George, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Ed. Minerva, București, 1986;
4.Crohmălniceanu, Ov., S., Literatura română între cele două războaie mondiale, II, Ed. Minerva, București,
1972;
5. Ilie, Emanuela, Didactica limbii și literaturii române, Ed. Polirom, București, 2014;
6. Pamfil, Alina, Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45,
București, 2003;
7. Scarlat, Mircea, Istoria poeziei romanesti, vol. III, Ed. Minerva, București, 1986;
8. Scarlat, Mircea, Istoria poeziei românești, vol. II, Ed. Minerva, București, 1986.
 SCENARIU DIDACTIC
CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC Resurse Forme de
Evenimentele materiale și activitate
lecției procedurale Modalitati
de
Activitatea propunătorului Activitatea elevului
evaluare
1. Momentul -Se salută elevii și se stabilește ordinea -Se răspunde la
organizatoric clasei; salut;
-Se asigură climatul necesar desfășurării
(1 minut)
optime a activității de învățare; -Se pregătește pentru
lecție; Conversația Frontal
-Se corectează tema pentru acasă; euristică
-Se răspunde la
cerințele
propunătorului;
2.Actualizare - Cu ajutorul unei fișe de lucru (vezi Anexa
a nr. 2), se reactualizează caracteristicile
cunoștințelor
domeniului literar interbelic, cu oprire asupra Conversația Individual
dobândite -Se ascultă cu atenție euristică
anterior (5`) particularităților specifice operei argheziene,
informațiile
ajungându-se la concluzia că, sub influențele propunătorului;
atât tradiționaliste, cât și moderniste,
perioada interbelică reprezintă etapa în care
poezia românească progresează, se
înnoiește și cunoaște multiple procedee de
efervescență creatoare. Tudor Arghezi,
Lucian Blaga, Ion Barbu au reflectat fiecare Frontal
în maniera sa, tendințele moderniste.
Învățarea
La Tudor Arghezi se regăsește un prin
descoperire
modernism moderat, clasicizant, are loc o
“modernizare a tradiției”, cum afirma
-Se răspunde
criticul Al. Piru, deoarece acesta alege să
conform cerințelor
cultive foarte mult negativele categorii ce au primite;
fost teoretizate de către Hugo Friedrich în
Structura liricii moderne: frumusețea bizară,
sugerată de interesul pentru estetica urâtului,
 a grotescului, a difomului și a absurdului,
având ca scop principal sfidarea universului
liric comun prin anormalitate. El se afiliază
mișcării simboliste prin îmbrățișarea acestei
estetici a urâtului, subliniată mai ales prin
analogia Florilor de mucigai cu Florile
răului a lui Charles Baudelaire.

Frontal
-Se manifestă interes Conversația
asupra ideilor euristică
comunicate de
propunător;

3. Captarea - Se notează pe tablă lexemul testament; -Se notează în caiete

atenței -Se cere elevilor să emită propriile păreri cu toate informațiile
privire la acest cuvânt, ce semnifică el, unde scrise pe tablă Brainstormin
l-au întâlnuit etc. referitoare la g
interpretarea
cuvântului scris de
către propunător;
-Se răspunde la Frontal
cerințele
propunătorului; Conversația
euristică

4.Anunțarea -Se anunță tema noii lecții,“Testament”, de Se notează pe caiete

noii teme și a Tudor Arghezi (receptarea textului liric) și se titlul lecției;
enumeră competențele derivate căci, la
competențelo
sfârșitul orei, elevii vor fi capabili:
r derivate * Să explice titlul poeziei;
(1`) * Să analizeze elementele structurale ale
textului liric; Conversația Frontal
* Să identifice tema poeziei; euristică
* Să enumere conotațiile cărții;
* Să încadreze poezia în tematica liricii
argheziene;
* Să aplice cunoștințele dobândite în cadrul
orei de astăzi în noi situații de comunicare -Se manifestă interes
orală sau scrisă; din partea elevilor
asupra ideilor
comunicate de
 propunător;

5. Dirijarea -Se face lectura expresivă a poeziei;

învățării -Se discută impresiile generale în urma
lecturării acesteia;
-Se notează pe tablă următoarele aspecte
(vezi Anexa nr. 1): -Se manifestă interes Lectura
*Poezia TESTAMENT face parte din asupra lecturii; expresivă
volumul Cuvinte potrivite (1927) și are ca
temă rolul poetului și definiția poeziei. Frontal
Titlul presupune ideea de moștenire literară,
căci în concepție argheziană, arta trebuie să
reflecte realitatea vieții înaintașilor asupriți,
datoria poetului fiind de a metamorfoza
suferința într-o valoare spirituală asbolută,
lăsată apoi moștenire „fiului” ca o datorie,
dar și o bogăție incomensurabuilă.
Conversația
*Discursul liric este structurat în strofe euristică
inegale, iar lirismul este subiectiv (apar
mărci ale eului liric: verbe, pronume și
adjective pronominale la persoana I „nu am
ivit”, „cartea mea”. Poezia are forma unui
monolog liric adresat direct unor urmași
spirituali numiți prin vocativul „fiule”.
- Se analizează fiecare strofă în parte: -Se notează în caiete
În strofa I, poetul consideră că întrega informațiile
sa existenţă se reduce la opera sa şi numele său comunicate de către
de scriitor pe care le lasă moştenire. Condiţia propunător;
poetului este concentrată în versul „decât un
nume adunat pe-o carte”, iar poezia apare ca
„bun” spiritual şi peren.
Metafora „seara răzvrătită” Explicația
simbolizează trecutul zbuciumat al strămoşilor,
iar enumeraţia „râpi şi gropi adânci”, ca şi
versul urmator "Suite de bătrânii mei pe
brânci", sugerează drumul dificil al cunoaşterii
străbătut de înaintaşi.
Frontal
Formula de adresare "fiule", semnifică
un potenţial cititor, poetul indentificându-se în
mod simbolic, cu un tată, cu un mentor al
generaţiilor următoare. Conversația
În strofa a doua, „cartea”, creaţia euristică
elaborată cu trudă de poet, este numită
„hrisovul vostru cel dintâi”, ea având pentru
generaţiile viitoare valoarea unui document -Se notează în caiete
fundamental, asemeni Bibliei. informațiile
În strofa a treia, ideea centrală este comunicate de către
transformarea poeziei într-o lume obiectuală. propunător;
Astfel „sapa”, folosită pentru a lucra pământul,
devine „condei”, unealtă de scris, iar „brazda”
devine „călimară”, munca poetului fiind ca
material întrebuinţat altfel decât a înaintaşilor
lui ţărani. Asupra cuvintelor el aplică aceeaşi Conversația
muncă transformatoare asemeni ţăranilor euristică
asupra pământului. Suferinţele strămoşilor,
simbolizate de cuvântul „venin” sunt
transformate în „miere”.
Strofa a patra debutează cu o
confesiune lirică: „Am luat ocara şi torcând
uşure/ Am pus-o când să-mbie, când să-njure”,
Frontal
astfel în viziunea lui Arghezi, cuvântul poate
să pedepsească sau să mângâie. Prin
intermediul poeziei, trecutul se sacralizează,
iar datoria noastră este de a păstra şi de a înălţa Se notează în caiete
cuvântul rămas de la bătrâni: „Am luat cenuşa informațiile
morţilor din vatră/ Şi am făcut-o Dumnezeu de comunicate de către
piatră”. propunător;
În strofa a cincea apare ideea
transfigurării socialului în estetic. Sunetul de
vioară exprimă durerile neamului iar în
versurile: „Din bube, mucegaiuri şi noroi/
Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi” apare pentru
prima dată „estetica urâtului”, o modalitate de
a exprima frumosul. De asemenea, pentru
Arghezi, poezia reprezintă şi un mijloc de
răzbunare a suferinţei înaintaşilor.
În ultima strofă, poezia este
considerată o domniţă răsfăţată, aleasă,
sensibilă, plină de noblete sufletească: „Întinsă
leneşă pe canapea/ Domniţa suferă în cartea Frontal
mea”. Poezia este atât rezultatul inspiraţiei, a
harului şi talentului („slova de foc”) cât şi
rezultatul trudei, al efortului („slova făurită”).
Condiţia poetului este redată în versul
„Robul a scris-o, Domnul o citeşte”, în care
artistul este un „rob” ce se află în slujba
cititorului, „Domnul”.
Conversația
euristică
*În ceea ce privește limbajul, el înglobează
toată sfera limbii, dincolo de distincția
tradițională între cuvintele poetice și cele
-Se notează în caiete
nepoetice. Întregul poem este construit pe o
informațiile
serie de antiteze formale și conceptuale,
comunicate de către
potrivit intenției autorului, declarată în
propunător;
articolul Ars poetica: “Am căutat cuvinte
virginale, cuvinte puturoase, cuvinte cu râie,
cuvinte care te asaltează ca viespiile sau te
liniștesc ca răcoare, cuvinte fulgi, cuvinte
cer, cuvinte metal.”, existând astfel lexeme
antitetice precum: zdrențe, sudoare,
mucegaiuri, bube, să-njure, biciul- miere, să-
 mbie, muguri, coroane, frumuseți și prețuri
noi, condei, călimară etc.
Conversația
*Termenul-cheie al poeziei este cartea, euristică
definiția simbolică a poeziei, la care se
raportează toate imaginile, simbolurile și
semnificațiile. Aceasta este un simbol ce Frontal
sintetizează întreaga operă a poetului.
-Se duc la Ciorchinele
-Se împart fișe de lucru (Anexa. 3) pe care îndeplinire sarcinile
elevii le vor completa, sub îndrumarea primate;
propunătorului, folosindu-se de textul poetic;
-Se afișează și în fața clasei fișa de lucru, la
scară mai mare, care va fi completată de
către elevii numiți aleatoriu. -Se completează
ciorchinele potrivit Conversația
îndrumărilor euristică
propunătorului;

-Se notează în caiete

informațiile
communicate de
către propunător;

6.Evaluarea -Cu ajutorul metodei R.A.I -Se manifestă interes

formativă (Răspunde,Aruncă și Interoghează), are loc asupra cerințelor
verificarea cunoștințelor accumulate în communicate de Conversația
(5`)
decursul orei de astăzi: Propunătorul către propunător; euristică Individual
lansează o întrebare din conținutul lecției ,
numește un elev care va răspunde și spre care
va arunca mingea. La rândul său, elevul are
datoria de a repeta sarcina, pasând mingea,
dar și o altă întrebare către un alt coleg. -Se răspunde Metoda Frontal
conform sarcinilor R.A.I
primite;

-Se adresează
colegilor, mai
departe, întrebări din
conținutul lecției;
7. -Se va realiza permanent, pe întregul parcurs
Asigurarea al lecției, prin aprecieri verbale;
feed-
backului
8. - -Se notează tema
pentru acasă.
Asigurarea
retenției și a
transferului
Anexa nr. 1
OGLINDA TABLEI

Testament
de Tudor Arghezi
(receptarea textului)
- Tudor Arghezi (18880-1967)- poet, prozator, publicist
*debutul literar (1896) în Liga Ortodoxă sub semnătura Ion Theo sau Ioan N. Theodorescu;
- colaborator la mai multe reviste, activitate literară bogată ce debutează cu vol. Cuvinte Potrivite
(1927). Alte volume: Icoane de lemn (1929), Flori de mucegai (1931), Poarta neagră (1930), Versuri de
seară (1935), Cartea cu jucării (1931) , Hore (1939).
--Poezia TESTAMENT face parte din volumul Cuvinte potrivite (1927) și are ca temă rolul poetului și
definiția poeziei.
Titlul presupune ideea de moștenire literară, căci în concepție argheziană, arta trebuie să reflecte
realitatea vieții înaintașilor asupriți, datoria poetului fiind de a metamorfoza suferința într-o valoare spirituală
asbolută, lăsată apoi moștenire „fiului” ca o datorie, dar și o bogăție incomensurabuilă.
*Discursul liric- strofe inegale, iar lirismul este subiectiv (mărci ale eului liric: verbe, pronume și
adjective pronominale la persoana I „nu am ivit”, „cartea mea”.). Poezia are forma unui monolog liric adresat
direct unor urmași spirituali numiți prin vocativul „fiule”.
În strofa I, poetul consideră că întrega sa existenţă se reduce la opera sa şi numele său de scriitor pe care
le lasă moştenire. Condiţia poetului este concentrată în versul „decât un nume adunat pe-o carte”, iar poezia apare
ca „bun” spiritual şi peren.
Metafora „seara răzvrătită” simbolizează trecutul zbuciumat al strămoşilor, iar enumeraţia „râpi şi gropi
adânci”, ca şi versul urmator "Suite de bătrânii mei pe brânci", sugerează drumul dificil al cunoaşterii străbătut de
înaintaşi.
Formula de adresare "fiule", semnifică un potenţial cititor, poetul indentificându-se în mod simbolic, cu un
tată, cu un mentor al generaţiilor următoare.
În strofa a doua, „cartea”, creaţia elaborată cu trudă de poet, este numită „hrisovul vostru cel dintâi”, ea
având pentru generaţiile viitoare valoarea unui document fundamental, asemeni Bibliei.
În strofa a treia, ideea centrală este transformarea poeziei într-o lume obiectuală. Astfel „sapa”, folosită
pentru a lucra pământul, devine „condei”, unealtă de scris, iar „brazda” devine „călimară”, munca poetului fiind
ca material întrebuinţat altfel decât a înaintaşilor lui ţărani. Asupra cuvintelor el aplică aceeaşi muncă
transformatoare asemeni ţăranilor asupra pământului. Suferinţele strămoşilor, simbolizate de cuvântul „venin”
sunt transformate în „miere”.
 Strofa a patra debutează cu o confesiune lirică: „Am luat ocara şi torcând uşure/ Am pus-o când să-mbie,
când să-njure”, astfel în viziunea lui Arghezi, cuvântul poate să pedepsească sau să mângâie. Prin intermediul
poeziei, trecutul se sacralizează, iar datoria noastră este de a păstra şi de a înălţa cuvântul rămas de la bătrâni:
„Am luat cenuşa morţilor din vatră/ Şi am făcut-o Dumnezeu de piatră”.
În strofa a cincea apare ideea transfigurării socialului în estetic. Sunetul de vioară exprimă durerile
neamului iar în versurile: „Din bube, mucegaiuri şi noroi/ Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi” apare pentru prima
dată „estetica urâtului”, o modalitate de a exprima frumosul. De asemenea, pentru Arghezi, poezia reprezintă şi un
mijloc de răzbunare a suferinţei înaintaşilor.
În ultima strofă, poezia este considerată o domniţă răsfăţată, aleasă, sensibilă, plină de noblete
sufletească: „Întinsă leneşă pe canapea/ Domniţa suferă în cartea mea”. Poezia este atât rezultatul inspiraţiei, a
harului şi talentului („slova de foc”) cât şi rezultatul trudei, al efortului („slova făurită”).
Condiţia poetului este redată în versul „Robul a scris-o, Domnul o citeşte”, în care artistul este un „rob” ce
se află în slujba cititorului, „Domnul”.
*Limbajul- înglobează toată sfera limbii. Întregul poem este construit pe o serie de antiteze formale și
conceptuale, potrivit intenției autorului, declarată în articolul Ars poetica: “Am căutat cuvinte virginale,
cuvinte puturoase, cuvinte cu râie, cuvinte care te asaltează ca viespiile sau te liniștesc ca răcoare, cuvinte
fulgi, cuvinte cer, cuvinte metal.”, existând astfel lexeme antitetice precum: zdrențe, sudoare, mucegaiuri,
bube, să-njure, biciul- miere, să-mbie, muguri, coroane, frumuseți și prețuri noi, condei, călimară etc.
*Termenul-cheie al poeziei este cartea, definiția simbolică a poeziei, la care se raportează toate
imaginile, simbolurile și semnificațiile. Aceasta este un simbol ce sintetizează întreaga operă a poetului.
Anexa nr. 2
Pentru început

Pentru a reactualiza cunoștințele pe care le ai referitoare la specificul literaturii

intebelice, citește textul de mai jos și scrie, în spațiul rezervat, cuvintele potrivite din
următoarea serie: Eugen Lovinescu, Nichifor Crainic, se sincronizeze, prejudecăți, anormalitate, un
alchimist

Epoca literară interbelică se caracterizează prin diversitatea temelor, precum și a motivelor, dar și prin
noutatea unor formule estetice. Este epoca în care literatura română ajunge să..................................... cu
marea literatură europeană.
Cele două mari curente literare în jurul cărora s-au grupat scriitori au fost: modernismul-''spiritul
creator de înnoire''- al cărui teoretician a fost .......................... și tradiționalismul-''spiritul de conservare'',
având ca figură reprezentativă pe................................... . Sub influențele atât tradiționaliste, cât și moderniste,
perioada interbelică reprezintă etapa în care poezia românească progresează, se înnoiește și cunoaște
multiple procedee de efervescență creatoare. Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu au reflectat fiecare în
maniera sa, tendințele moderniste.
La Tudor Arghezi se regăsește un modernism moderat, clasicizant, are loc o “modernizare a tradiției”,
cum afirma criticul Al. Piru, deoarece acesta alege să cultive foarte mult negativele categorii ce au fost
teoretizate de către Hugo Friedrich în Structura liricii moderne: frumusețea bizară, sugerată de interesul
pentru estetica urâtului, a grotescului, a difomului și a absurdului, având ca scop principal sfidarea
universului liric comun prin…………………. El se afiliază mișcării simboliste prin îmbrățișarea acestei
estetici a urâtului, subliniată mai ales prin analogia Florilor de mucigai cu Florile răului a lui Charles
Baudelaire. Poezia suferă o mutarea spre lumea mahalalelor, a pușcăriilor și a hoților:
„În frig și noroi
Trec hoții-n convoi, câte doi,
Cu lanțuri târâș de picioare,
Muncindu-se parcă-n mocirli de sudoare.” (Cina)
Are loc o reinventare a expresiei lirice printr-o renovare esențială a acesteia, precum și a viziunii
poetice argheziene, prin atribuirea unei expresii moderne a unor teme intens folosite de către poeții
tradiționaliști: paradisul naturii rustice, lirica mistică și poezia socială. Poezia argheziană reușește să
depășească epigonismul eminescian, afirmându-se ca fiind fundamental modernistă prin pledarea pentru
eliberarea liricului de orice…………………., constrângeri sau clișee și prin cultivarea unui lexic care este
extras dintr-o multitudine de registre ale limbii (bisericesc, argotic, arhaic, filosofic).
Tudor Arghezi devine primul poet din literatura română care alege să valorifice estetica urâtului, prin
atribuirea de valențe poetice unor cuvinte urâte, considerate a sfida bunul simț, care nu mai fuseseră folosite
până atunci. În acest sens, Arghezi este văzut ca …………………..al limbajului literar. Alchimie care,
reprezintă capacitatea limbajului poetic de a metamorfoza o materie lexicală oarecare, într-o materie poetică
de o frumusețe deosebită, căci poezia este supusă acestui proces alchimic, de distilare.
Dintre temele liricii argheziene amintim: poezia filosofică, din care face parte arta poetică
(Testament, Flori de mucigai, Ex libris, Portret) și poezia frământărilor metafizice (Psalmi, Duhovniceasca,
Două stepe, Între două nopți, Neotărâre), lirica socială ce ilustrează estetica urâtului, universul țărănesc și
revolta socială (Cuvinte potrivite, Flori de mucigai, Peizaje, 1907), lirica erotică (Mirele, Mireasa, Cântec
tăcut), și lirica ludicului (Cărticica de seară, Cartea cu jucării, Ce-ai cu mine, vântule?).

Anexa nr. 3

hrisovul Dumnezeu
cel dintâi de piatră
 treaptă hotar înalt

experienţa înaintaşilor
(„sudoarea muncii printr-un proces istovitor de
sutelor de ani”) purificare şi transfigurare
(„frământate mii de săptămâni
ESTE Le-am prefăcut în versuri şi-n
icoane”)
suferinţa şi umilinţa
(„pe brânci”)
(„durerea surdă şi
prin îmbinarea
amară”) CARTEA
SURSE CREATĂ inspiraţiei (”slova de
foc”) cu meşteşugul
POEZIA („slova făurită”)
limbajul comun
(„graiul lor cu-
ndemnuri pentru vite”)
ARE ROL cu condei şi călimară
prin transformarea
urâtul „sapei” şi a „brazdei”
(„bube, mucegaiuri şi
noroi”)
trudă, suferinţă
justiţiar,
ca expresie de sine a poporului
(„Biciul răbdat se-ntoarce în cuvinte
Şi izbăveşte-ncet, pedepsitor,
Odrasla vie-a crimei tuturor”)

FIŞĂ DE LUCRU
 ESTE

CARTEA
SURSE CREATĂ

POEZIA

ARE ROL