Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Creante Contabile
Creante Contabile
LUCRARE DE LICENȚĂ
Coordonator științific:
Absolvent:
.......................................
BUCUREŞTI
2023
SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ
DE GESTIUNE
Coordonator ştiinţific:
Absolvent:
..................................................
CUPRINS
INTRODUCERE ...................................................................................................................5
CONCLUZII.............................................................................................................................50
BIBLIOGRAFIE ..................................................................................................................51
ANEXE.........................................................................................................................................
Anexa 1..........................................................................................................................................
Anexa 2..........................................................................................................................................
Anexa 3..........................................................................................................................................
Anexa 4..........................................................................................................................................
Anexa 5..........................................................................................................................................
Anexa 6..........................................................................................................................................
Anexa 7..........................................................................................................................................
Anexa 8..........................................................................................................................................
Anexa 9..........................................................................................................................................
Anexa 10.........................................................................................................................................
Anexa 11.........................................................................................................................................
Anexa 12........................................................................................................................................
Anexa 13........................................................................................................................................
Anexa 14........................................................................................................................................
Anexa 15........................................................................................................................................
INTRODUCERE
6
CAPITOLUL I ASPECTE PRIVIND DATORIILE ȘI
CREANȚELE COMERCIALE
În cadrul acestui capitol, vom explora diverse subiecte legate de definirea, conținutul și
clasificarea datoriilor și creanțelor comerciale, precum și recunoașterea și evaluarea acestora. De
asemenea, vom examina modul în care se realizează contabilitatea decontărilor cu furnizorii și
creditorii diverși, precum și contabilitatea decontărilor privind clienții și debitorii diverși. În
final, vom analiza organizarea sintetică și analitică a creanțelor și datoriilor comerciale.
8
Conform autorului, pentru a evidenția în contabilitate datoriile comerciale se utilizează
conturile „din clasa 4: „Conturi de terţi”, grupa 40 „Furnizori şi conturi asimilate”, neluând în
calcul contul 409 „Furnizori - debitori” și contul 419 „Clienţi - creditori”.2
Pe baza datelor regăsite în „Monitorul Oficial nr. 454 din 18 iunie 2008”, și pe baza
republicării legii de către „Creanţele şi datoriile se înregistrează în contabilitate la valoarea
nominală.”3
Creanțele, dau naștere unor relații de drepturi și reprezintă activele unei entități care s-au
constituit datorită transmiterii de bunuri sau furnizării de servicii. Prin urmare, este necesar să se
încaseze o cantitate de bani, într-o perioadă imediată.
În ceea ce privește creanțele unei entități din perspectiva contabilității, acestea se
regăsesc la valoarea lor nominală. Cele în moneda străină se identifică în rapoarte prin moneda
națională, la cursul de schimb aferent apariției lor.
Creanța reprezintă un activ pentru creditori și un pasiv pentru debitori.
Putem numi o creanță ca fiind un activ curent în condițiile în care se prevede ca aceasta
să fie decontată într-un curs normal de exploatare și concepută într-un interval de 1 an de la data
bilanțului.
Creanțele comerciale reprezintă obligațiile persoanelor fizice/juridice față de o
întreprindere în urma încheierii unui contract, datorită prestării diverselor tipuri de servicii sau
livrării de bunuri.
Creanțele comerciale reprezintă drepturile deținute de entitatea economică care a prestat
diferite tipuri de servicii sau a livrat bunuri, urmând ca aceasta să fie remunerată corespunzător.
Creanțele comerciale iau naștere atunci când nu există o simultaneitate între prestările de
servicii, livrările de bunuri și între încasarea disponibilităților.
Pentru a evidenția în contabilitate creanțele comerciale, se utilizează conturile „din clasa
4: „Conturi de terţi”, grupa 41 „Clienţi şi conturi asimilate”, fără contul 419 „Clienţi- creditori”
și contului 409 „Furnizori - debitori”.
Creanțele, ocupând un loc destul de important în contabilitate, trebuie să fie recunoscute
în totalitate de persoanele care activează în domeniul economic pentru a putea prelucra anumite
date.
Putem numi o „creanță certă” în momentul în care aceasta este rezultanta unui act
doveditor. Documentele doveditoare exprimă orice act care va fi recunoscut de persoana aflată în
fapt, pentru a plăti creanța, iar acestea sunt: contractele, facturile și angajamentele de plată.
Creanțele incerte iau naștere atunci când anumiți clienți nu plătesc furnizorilor sumele de
bani datorate datorită faptului că aceștia au intrat în faliment sau sunt neputincioși în privința
acoperirii obligațiilor.
Conform revistei elaborate de CECCAR în anii 2019-2020, determinarea momentului la
care o creanță devine incertă este o problemă complexă, dar există câteva situații care pot duce la
aceasta, printre care:
Expirarea datei limită pentru încasarea creanței;
Emiterea unei decizii finale a instanței privind falimentul clientului, în decursul unui
an;
Sfârșitul exercițiului financiar, când se observă o necesitate de ajustare a valorii
creanței din cauza deprecierii sau inventarierii.4
În contabilitate, creanțele incerte se înregistrează într-un mod mai diferit și se folosește
contul 4118 „Clienți incerți sau în litigiu”, unde sunt încadrate acele creanțele neplătite la data
scadentă de către așa numiții „clienți rău platnici”.
Lichiditatea creanței este dată de momentul în care aceasta poate să fie evaluabilă.
Documentele care adeveresc acest lucru sunt: actul de creanță, fișele de sold, dovezile de plată,
etc.
Conform informațiilor prezentate de Anda Gheorghiu în suportul de curs din 2019,
creanțele pot fi grupate în următoarele categorii:
4
CECCAR Business Magazine, Instrumentarea contabilă și fiscală privind creanțele neîncasate, 2019,.
https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/instrumentarea-contabila-si-fiscala-privind-creantele-neincasate-a5707/
10
Creanțe generate de avansurile acordate furnizorilor și de clienți pentru produsele
vândute sau serviciile prestate;
Creanțe apărute în relații cu salariații;
Creanțe în legătură cu debitori și creditori diversi;
Alte creanțe.
Lichide
Exigibile
În privința modului de încasare, creanțele se pot primi în contul bancar, cu ordin de plată,
în numerar, pe baza unei chitanțe și prin efecte comerciale precum biletul la ordin, cec, cambie
etc.
5
Pe baza Munteanu, V., 2017. Contabilitatea financiară a întreprinderii. ediția V-a ed. București: Editura
Universitară.
11
Trebuie să se urmărească încasarea la termen a sumelor de bani datorate de clienți și
debitori, dar și achitarea în termenul prestabilit a datoriilor creditorilor și furnizorilor;
Trebuie să existe o clarificare corectă a deprecierilor observate în legătură cu crențele sau
datoriile.
Evaluarea este un mijloc al contabilităţii care este format din cuantificare, câtărind în
forma bănească prezența, mişcarea şi modificarea componentelor de bilanţ urmărind oglindirea
acestora în contabilitate.
Evaluarea datoriilor comerciale are loc atunci cand acestea apar și se face la valoarea lor
nominală, inclusiv taxa pe valoare adăugată, regăsită în documente, și anume a cantității de bani
pe care societatea o datorează furnizorilor.
Cuprinderea noțiunilor contabile, dar și a creanţelor şi datoriilor comerciale în rapoartele
financiare ilustrează fenomenul de recunoaștere.
Datoriile și creanțele comerciale se evaluează și se recunosc asemănator, iar acestea se
proiectează în contabilitate în baza noțiunii contabilității, când au fost înscrise în actele contabile.
„Evaluarea creanțelor și a datoriilor comerciale constă în utilizarea unor diverse baze de
evaluare, iar acestea sunt: costul istoric, costul curent, valoarea actualizată, valoarea
realizabilă.”6
„În altă ordine de idei, evaluarea creanțelor și datoriilor se face atunci când apar, la
valoarea lor nominală:
La data apariției datoriilor, cu sumele de bani în lei datorate;
La apariția creanțelor cu sumele de bani în lei care urmează a fi încasate sau decontate.” 7
Valoarea nominală a acestora reiese din suma înregistrată în documentele care redau
momentul inițial al datoriilor și creanțelor.
Recunoaşterea componentelor de datorii și creanțe în situaţiile financiare se exercită
pe două principii care trebuie să fie înfăptuite simultan:
Datoriile curente se recunosc atunci când există posibilitatea îndeplinirii unei ieșiri de
resurse deținătoare de avantaje economice care se vor realiza mai târziu și va reieși din
justificarea obligațiilor curente și când acestea se pot examina într-un mod credibil;
Creanțele curente se recunosc atunci când există posibilitatea înfăptuirii de avantaje
economice care vor apărea în timp către entitate și cand ele au o valoare care permit o estimarea
verosimilă.
6
Munteanu, V., 2017. Contabilitatea financiară a întreprinderii. ediția V-a ed. București: Editura Universitară.
7
Munteanu, V. Contabilitatea financiară a întreprinderii. București: Editura Universitară, 2015
12
I.3 Contabilitatea decontărilor cu furnizorii și creditorii diverși
Decontarea reprezintă o activitate economică care este atestată prin documente și care
este alcătuită din plata contravalorii bunurilor și serviciilor furnizate sau recepționate prin
diferite metode de plată.
Cel mai des întâlnim decontări comerciale sub forma plății unei datorii comerciale sau a
unei încasări privind creanțe comerciale, iar datorită acestui lucru pot clasifica aceste decontări
în următoarea formă: decontări privind datoriile comerciale și decontări privind creanțele
comerciale.
Decontarea comercială este în strânsă relație cu:
Sursa economică: resursele bănești proprii sau luate prin creditare;
Metoda de plată: prin numerar sau virament;
Modalitatea de plată: realizată în avans sau prin credit comercial;
Felul înregistrării în contabilitate: privind decontările creanțelor comerciale-pentru
vânzător și decontările datoriilor comerciale-pentru cumpărător.
Furnizorul are calitate de vânzător, și pune la dispoziția unor terțe persoane produse sau
servicii. Acesta trece în contabilitate creanțele pe care le are de la clienți pentru ce a livrat, dar si
îndatoririle care fac subiectul avansurilor încasate din partea clienților.
În momentul în care o entitate cumpăra bunuri sau i se prestează anumite servicii, aceasta
automat are datorii față de furnizori.
Există două variante privind timpul pentru justificarea unei sumei primite în privința
achiziționărilor de bunuri și servicii, iar acestea se împart în: achiziții cu plată cash unde
decontarea se va efectua curând și achiziții pe credit comercial cu decontare mai târzie.
Luând în vedere scadența datoriilor, acestea pot fi „exigibile”, iar acest lucru semnifică
faptul că data la care se va face plata este înscrisă în documentele deținute de furnizori și
„neexigibile” specifice achiziționărilor ce nu se regăsesc împreună cu facturile furnizorilor, iar
scadența se va prezice la o anumită dată.
Sumele datorate furnizorilor apar ca urmare a procurării de către entități a lucrurilor
esențiale pentru ca aceasta să aibă o conduită mai buna. Îndatorirea entităților în privința
furnizorilor este la același nivel cu eficacitatea „bunurilor și serviciilor” obținute, chiar și
procentul de taxă pe valoare adăugată. Datoriile cu referire la furnizori, se trec în contabilitate
doar dacă sunt certe. Acestea ajung să fie certe atunci când se realizează schimbul proprietății
privind bunurile. Dacă furnizorul aplică reduceri ale prețului, datoria se va trece în contabilitate
la valoarea reducerii de natură comercială.
13
Ținând cont de suportul de curs elaborat de, reducerile aplicate de către furnizor sunt de
două feluri:
„Reduceri comerciale: rabatul, risturnul, remiza;
Reduceri financiare: scontul.”
Reducerea stabilită de furnizor asupra preţului de vânzare pentru calitatea inferioară a
bunurilor livrate este numită rabat.8
Reducerea comercială acordată de furnizori anumitor clienți care sunt fideli, care au un
volum mare de comenzi și care au o poziţie importantă pe piaţă faţă de alţi clienţi este remiza.
Reducerea comercială de preț acordată de furnizor unui client atunci când acesta
depășește plafonul cumpărărilor care se pot realiza într-o anumită perioadă (de obicei este pe
parcursul unui an) poartă denumirea de risturn.
Scontul reprezintă o reducere financiară și se acordă acelor clienți care își plătesc
datoriile înainte de scadență.
Netul comercial reiese din diferența dată de reducerile de preț și valoarea prețului de
vânzare.
Suma netului financiar este rezultată după deducerea scontului.
În cazul reducerilor comerciale, înregistrarea în contabilitate se va face doar la valoarea
netă ale bunurilor vândute/cumpărate, iar în cazul scontului, acesta se va calcula aplicând o cotă
procentuală asupra valorii facturi, fie la preţul curent, fie la valoarea netă.
Documentul cel mai uzual și cel mai potrivit pentru schimbul de proprietăți ale bunurilor,
execuției sarcinilor sau serviciilor este factura.
Datoriile și creanțele exprimate în altă monedă decât cea națională se înscriu în
contabilitate la cursul de schimb întocmit de Banca Națională a României, mai precis la termenul
realizării tranzacției. Există posibilitatea să se schimbe cursului de schimb, iar atunci vor apărea
anumite diferențe între data emiterii facturilor și data încasării facturilor.În acest context, acele
diferențe rezultate din modificările cursului de schimb se vor înregistra sub forma
veniturilor/cheltuielilor financiare.9
Încetarea datoriilor față de furnizori se realizează prin 3 moduri: plată în numerar, efecte
comerciale și decontări fără numerar.
Există două posibilități de contabilizare a decontărilor comerciale în funcție de felul
creditelor și de documentația folosită la înregistrarea lor, mai exact: decontări comerciale prin
credit comercial clasic (ordin de plată, cec, chitanţă) și decontări comerciale prin credit
comercial cambial/efect comercial (bilet la ordin, cambie).
8
Muller, V., 2013. Contabilitate Financiară ID. Cluj Napoca: Universitatea Babeș-Bolyai.
9
Munteanu, V. Contabilitatea financiară a întreprinderii. București: Editura Universitară, 2015
14
Atunci când unui client îi sunt acordate zile în plus de către furnizor pentru a realiza plata
prin instrumente clasice și când decontarea se va realiza mai târziu definim creditul comercial
clasic.
În momentul în care într-un efect comercial regăsim un credit, o sumă, o scadență și o
bancă aleasă pentru decontare, definim al doilea tip de credit, cel cambial.
Preluând informațiile prezentate în suportul de curs elaborat de Orăștean definesc
instrumentele de plată fără numerar aferente decontărilor prin creditul comercial clasic și
cambial. 10
Astfel, „Cambia reprezintă un înscris prin care trăgătorul îi dă un ordin trasului, de a
plăti, la vedere sau la termen, o sumă de bani unei terțe persoane, denumită beneficiar sau, la
ordinul acestuia, unei alte persoane indicate de beneficiar.
Biletul la ordin este un înscris prin care emitentul, se angajează să plătească
beneficiarului - sau la ordinul acestuia - o sumă de bani, la un anumit termen sau la prezentare.
Cecul este un înscris prin care o persoană (trăgător, emitent) dă ordin unei bănci (tras) să
plătească în favoarea unui terţ (beneficiar) o sumă de bani, de care trăgătorul dispune.
Ordinul de plată este o dispoziţie necondiţionată, dată în orice formă de către emitentul
acesteia unei instituţii de credit receptoare, în mod direct sau prin intermediul unui sistem de
plăţi, de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani la o anumită dată, în
vederea stingerii unei obligaţii băneşti, provenind dintr-o relaţie directă existentă între ordonator
şi beneficiar.”
Decontarea furnizorilor se face cu ajutorul grupei 40 „Furnizori și conturi asimilate” care
include următoarele conturi:
• 401 „Furnizori”
• 403 „Efecte de plătit”
• 404 „Furnizori de imobilizări”
• 405 „Efecte de plătit pentru furnizori de imobilizări”
• 408 „Furnizori –facturi nesosite”
• 409 „Furnizori – debitori”, respectiv:
4091 „Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor”
4092 „Furnizori-debitori pentru prestări de servicii şi executări de lucrări”11
Un creditor este o persoană fizică, o întreprindere sau orice altă societate căreia i se
datorează bani pentru că a prestat un serviciu sau bun, sau a dat cu împrumut bani unei alte
entități.
10
Orăștean, R., 2021. Operațiunile Instituțiilor de Credit. Sibiu: Facultatea de Științe Economice.
11
OMFP nr.1802/2014, capitolul 16 , Funcțiunea conturilor, grupa 40 " Furnizori și conturi asimilate "
15
Atunci când există posibilitatea de a face un împrumut înseamnă că o afacere este
sănătoasă și înfloritoare, ceea ce reprezintă un avantaj pentru creditor.
De ce entitățile sunt atente în privința creditorilor?
Potrivit informațiilor găsite pe site-ul Accounts & Legal Consultants Ltd, (Kala, 2019)
spune că întreprinderile își supraveghează creditorii din mai multe motive. Știind cât de mult
datorează o companie și când trebuie să efectueze sau să primească plăți, le permite companiilor
să își cunoască fluxul de numerar. De asemenea, garantează faptul că acele companii au
suficienți bani în bancă pentru a realiza anumite plăți în scopul afacerilor, cum ar fi salariile,
chiria și alte cheltuieli generale.
Creditorii sunt, în general, clasificați ca garantați sau negarantați. Creditorii garantați
acordă împrumuturi numai dacă debitorii pot gaja un anumit activ ca garanție. În cazul
falimentului unui debitor, un creditor garantat poate reține garanția de la debitor pentru a acoperi
pierderile din datoria neachitată.
În raportarea contabilă, creditorii pot fi clasificați în creditori pe termen scurt și pe termen
lung. Datoriile creditorilor actuali se plătesc în termen de un an. Datoriile sunt raportate la
pasivele curente ale bilanțului. Datoriile creditorilor pe termen lung sunt scadente după mai mult
de un an și sunt raportate la pasive pe termen lung.
Sentințele judecătorești sau alte operații, pot provoca anumite obligații unităților
patrimoniale față de terți. Decontarea și evidența obligațiilor în contabilitate se realizează cu
ajutorul contului de pasiv 462 „Creditori diverşi“, el fiind un cont de datorii pe termen scurt.
Cel care se află în poziția de cumpărător al bunurilor și serviciilor într-un mod regulat
este clientul.
În privința contabilității, acesta înregistrează datoriile pe care le are pentru bunurile sau
serviciile dobândite de la furnizori, dar și avansurile acordate furnizorilor respectivi, adică
creanțele.
Putem clasifica vânzările bunurilor și servicilor astfel:
- vânzări ale căror decontare se va realiza ulterior;
- vânzări ale căror decontare se va realiza pe loc în numerar.
Contabilitatea privind creanţele din vânzările de bunuri şi servicii se evidențiază cu
ajutorul conturilor din grupa 41 „Clienţi şi conturi asimilate” care include conturile enumerate
mai jos:
411 „Clienţi”
16
- 4111 „Clienţi”
- 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu”
413 „Efecte de primit de la clienţi”
418 „Clienţi – facturi de întocmit”
419 „Clienţi – creditori”12
Ținând cont de informațiile autorului Pântea, contul 609 „Reduceri comerciale
primite”, „ține evidența reducerilor primite ulterior facturării, iar în credit se înregistrează
valoarea reducerilor respective prin contul 401.” Contul 609 „Reduceri comerciale primite”
urmărește reducerile primite după facturare, iar istoricul de credit înregistrează valoarea acestor
reduceri prin contul 401.13
Tot în cartea elaborată de Pântea regăsim contul 709 „Reduceri comerciale acordate”
care „ține evidența reducerilor acordate ulterior facturării„, iar în debit se înregistrează valoarea
reducerilor respective prin contul 411. Contul 709 urmărește reducerile acordate după facturare,
iar debitul înregistrează sumele acestor reduceri prin contul 411.14
Pe baza contului 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu” se ține evidența contabilității
clienților care nu și-au onorat la timp obligațiile (creanțele), se află în faliment și a clienților care
fac obiectul unei acțiuni juridice. Acesta se creditează cu sumele încasate de la clienții incerți
concomitent cu debitul conturilor 512 „Conturi curente la bănci” sau 531 „Casa” și cu sumele
trecute pe pierderi atunci când s-au scăzut din evidență acei clienți rău platnici. În debit vom
regăsi sumele datoratie de clienții dubioși în corespondență cu 4111„Clienți”.
Un debitor este o persoană fizică, o întreprindere sau orice altă entitate care datorează
bani unei alte entități pentru că i s-a furnizat un serviciu sau un bun sau a împrumutat bani de la
o instituție.
Produsele și serviciile pot fi adesea prohibitiv de scumpe pentru a plăti în avans sau sau
într-o singură sumă forfetară. Finanțarea permite persoanelor fizice sau întreprinderilor mici să
folosească activul în timp ce plătesc pentru el în rate care sunt mai ușor de gestionat – adesea
săptămânal, lunar sau uneori trimestrial.
Dezavantajul este că o datorie este considerată o datorie comercială, iar plata cu
întârziere poate duce la penalități suplimentare și neplată în potențial acțiuni legale.
Datoria poate fi menționată sub diferite forme, depinzând de forma întreprinderii. În
cazul în care debitorul este de obicei denumit împrumutat, atunci datoria este obținută de la o
12
Popan, M.. Contabilitatea evenimentelor şi tranzacţiilor. București: Editura Oscar Print, 2014
13
Pântea, I. P., 2014. Contabilitate financiară. Deva: Intelcredo
14
Pântea, I. P., 2014. Contabilitate financiară. Deva: Intelcredo
17
instituție financiară, cum ar fi o bancă, iar dacă debitorul este denumit emitent, atunci datoria
este emisă sub formă de titluri financiare, cum ar fi obligațiunile.
În raportarea financiară, debitorii sunt în general clasificați în funcție de durata
rambursării datoriilor. De exemplu, debitorii pe termen scurt sunt debitorii a căror datorie
restantă este scadentă în termen de un an. Sumele de la debitorii pe termen scurt sunt înregistrate
percum creanțe pe termen scurt la activele circulante ale companiei. În schimb, debitorii pe
termen lung datorează sume care sunt datorate mai mult de un an. Sumele sunt înregistrate ca
creanțe pe termen lung în activele pe termen lung ale companiei.
Grupa 46 „Debitori și creditori diverși” se referă la contabilitatea debitorilor și a
creditorilor. Contul de activ 461 „Debitori diverși” se referă la creanțele față de debitori.
Documentele, sunt unicele dovezi care confirmă parcursul, existeța și activitatea unei
entități.
Ordinul cu Nr. 2634/2015 din 5 noiembrie 2015 este cel care legiferează modul de
menținere, utilizare și redactare a documentelor financiar-contabile.
Maniera în care se utilizează documentele sau modul în care acestea circulă, se stabilește
în mod particular de fiecare entitate sau de persoana care se ocupă cu organizarea contabilității.
După stabilirea acesteia, va urma aprobarea ulterioară de către administrator sau de un alt individ
potrivit pentru gestionarea societății.
Entitățile, activând într-un mediu economico-social, intră în relații atât cu persoane fizice
cât și cu persoane juridice sau mai bine spus, cu terți.
Terții, sunt reprezentați de: furnizori, clienți, personalul unității, organismele asigurărilor
sociale și de protecție socială, bugetul statului, asociați/acționari și debitori/creditori.
Dat fiind faptul că terții sunt încadrați în mai multe categorii(furnizori, clienți, etc), și
natura relaţiilor economice (datorii sau creanţe) este diferită, documentele primare care
evidențiază creanțele și datoriile faţă de terţi sunt și ele diferite.
În cele ce urmează, pentru a avea o imagine mai clară asupra modului de organizare a
documentelor, felul în care iau naștere relațiile și tipul documentelor implicate am ales să
sintetizez informațiile în următorul tabel.
18
Categoria Felul Modul de săvârșire Felul documentelor
terților obligației
Furnizori Datorii 1. Operaţiuni de aprovizionare 1. Factură fiscală
cu bunuri şi servicii
2. Ordin de plată, chitanță, etc.
3. Bilet la ordin, cambie, etc.
2. Stingerea datoriei:
- prin plată
- prin efecte comerciale
3. Avansuri acordate 1. Factură fiscală
2. Ordin de plată, chitanță, etc.
3. Filă de cec și ordin de plată
Clienți Creanțe 1. Operațiuni de vânzare de 1. Factură fiscală
bunuri și prestări de servicii
2. Ordin de plată, chitanță, bilet
la ordin, cambie, etc.
3. Stingerea creanței prin 3. Filă de cec și ordin de plată
încasare și efecte comerciale
3. Avansuri primite 1. Factură fiscală
2. Ordin de plată, chitanță, bilet
la ordin, cambie, etc.
3. Filă de cec și ordin de plată
19
cuprinde următoarele conturi: 4111 "Clienți", 4118 "Clienți incerți", 413 "Efecte de primit de la
clienți", 418 "Clienți - facturi de întocmit" și 419 "Clienți creditori".
Contul 4111 este considerat, din punct de vedere economic, un cont de creanțe
comerciale și, din punct de vedere contabil, un cont de activ. Acesta este utilizat pentru a
înregistra și monitoriza creanțele rezultate din vânzări de bunuri, lucrări și servicii către clienți. 15
În debitul contului 4111 se înregistrează următoarele elemente: valoarea bunurilor livrate,
lucrărilor executate și serviciilor prestate clienților, exprimată la prețul de vânzare, precum și
TVA-ul corespunzător (conturile 701...708 și 4427). De asemenea, se înregistrează valoarea
facturilor care au fost întocmite și evidențiate anterior ca fiind facturi de întocmit (contul 418),
diferențele favorabile de curs valutar asociate creanțelor exprimate în valută (contul 765),
valoarea ambalajelor returnate de la clienți (contul 419), creanțele care au fost reactivat (contul
754), avansurile facturate clienților (contul 418) și veniturile înregistrate în avans (contul 472).
În ceea ce privește creditul contului, acesta este folosit pentru înregistrarea următoarelor
elemente: valoarea creanțelor încasate de la clienți (5121, 5311), valoarea cecurilor și efectelor
comerciale depuse la bancă în vederea încasării (5113, 413), valoarea ambalajelor care sunt
returnate și primite (419), diferențele nefavorabile de curs valutar care sunt asociate creanțelor în
valută (665), regularizarea avansurilor primite de la clienți (419), creanțele care devin incerte
(4118) și sconturile acordate clienților (667). Soldul debitor al acestui cont reprezintă valoarea
creanțelor față de clienți.
Contul 4118, cunoscut sub denumirea de "Clienți incerți sau în litigiu", este, din
perspectiva conținutului său economic, un cont care se referă la creanțele comerciale. În ceea ce
privește funcția sa contabilă, acesta este considerat un cont de activ, utilizat pentru a înregistra
creanțele care sunt incerte.
În ceea ce privește debitul contului, acesta este folosit pentru a înregistra următoarele
elemente: creanțele care se dovedesc a fi neplătite de către clienți (4111) și diferențele favorabile
de curs valutar care sunt asociate creanțelor incerte exprimate în valută (765).
Pe de altă parte, în cadrul creditului contului, se înregistrează următoarele elemente:
sumele încasate de la clienții incerți (5121, 5311), pierderile generate de creanțele incerte (654,
4426) și diferențele nefavorabile de curs valutar care sunt asociate creanțelor incerte exprimate în
valută (665). Soldul debitor al acestui cont reprezintă sumele care urmează să fie încasate de la
clienții cu creanțe incerte sau care se află în litigiu.
Contul 418, denumit "Clienți facturi de întocmit", reprezintă, din perspectiva conținutului
său economic, un cont care se referă la creanțele comerciale. Din perspectiva funcției contabile,
15
OMFP nr.1802/2014, capitolul 16, Funcțiunea conturilor, grupa 41 " Clienți și conturi asimilate "
20
acesta este considerat un cont de activ, utilizat pentru a înregistra decontările cu clienții pentru
livrările de bunuri, lucrări și servicii pentru care nu s-au întocmit facturi.
În ceea ce privește debitul contului, acesta este folosit pentru a înregistra următoarele
elemente: valoarea livrărilor de bunuri pentru care nu s-au întocmit facturi (701...) și TVA
neexigibilă asociată livrărilor de bunuri pentru care nu s-au întocmit facturi (4428), precum și
diferențele favorabile de curs valutar asociate livrărilor exprimate în valută pentru care încă nu s-
a întocmit factura (765).
Pe de altă parte, în cadrul creditului contului, se înregistrează următoarele elemente:
valoarea facturilor întocmite (4111) și diferențele nefavorabile de curs valutar asociate livrărilor
exprimate în valută pentru care încă nu s-a întocmit factura (665). Soldul debitor al acestui cont
reprezintă sumele care urmează să fie încasate de la clienți pentru livrările de bunuri pentru care
nu s-au întocmit facturi.
Contul 419, cunoscut sub denumirea de "Clienți-creditori", reprezintă, din perspectiva
conținutului său economic, un cont de datorii comerciale. Din perspectiva funcției contabile,
acesta este considerat un cont de pasiv, utilizat pentru a înregistra avansurile încasate de la
clienți, precum și ambalajele care sunt returnate. 16
În cadrul creditului contului, se înregistrează următoarele elemente: avansurile primite de
la clienți (5121), avansurile facturate clienților (4111), valoarea ambalajelor care circulă în regim
de restituire și care sunt facturate (4111), precum și diferențele nefavorabile de curs valutar
asociate avansurilor exprimate în valută (665).
În ceea ce privește debitul contului, acesta este folosit pentru a înregistra următoarele
elemente: decontarea avansurilor încasate de la clienți (4111), valoarea ambalajelor care sunt
returnate și primite (4111), valoarea ambalajelor care nu au fost returnate de către clienți și care
sunt facturate (708), precum și diferențele favorabile de curs valutar asociate avansurilor
exprimate în valută (765). Soldul creditor al acestui cont reprezintă avansurile primite de la
clienți, precum și valoarea ambalajelor care circulă în regim de restituire.
În privința contabilității analitice, pot spune că aceasta se ține pe categoria din care
furnizorii și clienții fac parte (externi sau interni), pe timpi de plată, dar și pe fiecare persoană,
fie ea juridică sau fizică.
În acest cele ce urmează voi evidenția câteva, cele mai, înregistrări contabile uzuale
folosite în contabilitatea creanțelor și datoriilor comerciale.
16
OMFP nr.1802/2014, capitolul 16, Funcțiunea conturilor, contul 419 "Clienți - creditori "
21
Furnizori și clienți
Tabel nr. 5: Operații contabile specifice contului 401„Furnizori”
Contul 401
Înregistrarea valorii la preţ de cumpărare sau prestabilita:
DEBIT CREDIT
%
301 „Materii prime”
302„Materiale consumabile”
308 „Diferenţe de preţ la materii prime"
303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” = 401„Furnizori”
361 „Active biologice de natura stocurilor”
368 „Diferenţe de preţ la active biologice de natura
stocurilor”
371 „Mărfuri”
378„Diferenţe de preţ la mărfuri”
381 „Ambalaje”
388 „Diferenţe de preţ la ambalaje”
Înregistrarea valorii diferenţelor nefavorabile/favorabile de curs valutar aferente
furnizorilor neachitaţi la închiderea exerciţiului :
765 „Venituri din diferente de curs valutar”
= 401 „Furnizori”
665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar”
Înregistrarea valorii materialelor – nestocate – aprovizionate, incluse pe cheltuieli,
consumul de energie și apă:
%
604 „Ch. privind materialele nestocate” = 401 „Furnizori”
605 „Ch. privind energia şi apa”
Operațiunea de decontarea bazată pe efecte comerciale a datoriilor față de furnizori:
401 „Furnizori” = 403 „Efecte de plătit”
Achiziția unui obiect de la furnizori pe baza unei facturi fiscale
%
303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” = 401 „Furnizori”
4426 „TVA deductibilă”
22
Tabel nr. 6: Operații contabile specifice creditului comercial clasic
Contabilitatea furnizorului Contabilitatea clientului
Livrare de semifabricate cu factură Achiziționare de materii prime
% %
702 „Venituri din 301 „Materii
4111 „Clienți” = vânzarea prime” = 401 „Furnizori”
semifabricatelor” 4426 „TVA
4427 „TVA colectată” deductibilă”
Descărcarea gestiunii de semifabricate vândute Achitarea datoriei
711 „Venituri aferente
401 5121 „Conturi
stocurilor conturilor de = 341 „Semifabricate” =
„Furnizori” la bănci în lei”
producție”
Încasarea creanței
5121 „Conturi la bănci
= 4111 „Clienți”
în lei”
%
%
701 „Venituri din
3021 „Materiale
vânzarea produselor
4111„Clienți” = auxiliare” = 401 „Furnizori”
finite”
4426 „TVA
4427 „TVA
deductibilă”
colectată”
23
413 „Efecte de primit de 403 „Efecte de 5121 „Conturi la
= 4111 „Clienți” =
la clienți” plătit” bănci în lei”
%
%
408
3024 „Piese
418 „Clienți-facturi 701 „Venituri din vânzarea „Furnizori-
= de schimb” =
de întocmit” produselor finite” facturi
4428 „TVA nesosite”
4428 „TVA neexigibilă”
neexigibilă”
408
24
4428 „TVA = întocmit” „Conturi la
„Furnizori”
neexigibilă” = 4427 „TVA colectată” bănci în lei”
Încasarea creanței
5121 „Conturi la
= 4111 „Clienți”
bănci în lei”
d. Furnizori – debitori
25
Se plătesc furnizorii de imobilizări din contul de la bancă
404 „Furnizori de imobilizări” = 5121 „Conturi la bănci în lei”
Tabel nr. 12: Prezentarea contului 4111 „Clienți” și operațiile contabile aferente
Contul 4111"Clienți"
DEBIT CREDIT
Prețul de vânzare al mărfurilor,
produselor, semifabricatelor etc. livrate
Sumele încasate de la clienți
şi serviciilor prestate, precum şi taxa pe
valoarea adăugată aferentă
4111 = % % = 4111
“Clienți” 701 “Clienți”
„Venituri 512
din „Conturi
vânzarea curente la
produselor bănci”
finite, 531
produselor „Casa”
agricole şi a
activelor
biologice de
26
natura
stocurilor”
4427
„TVA
colectată”
Bunurile livrate sau serviciile prestate
pentru care s-a întocmit între timp și se Decontarea avansurilor încasate de la clienți
primește factura
4111 “Clienți” = 418 „Clienţi - facturi de
419 „Clienţi - creditori” = 4111 “Clienți”
întocmit”
Venituri înregistrate în avans sau de
realizat, aferente perioadelor sau Garanțiile reținute de terți
exercițiilor financiare următoare
4111 “Clienți” = 472 „Venituri
267 „Creanţe imobilizate” = 4111 “Clienți”
înregistrate în avans”
Avansurile facturate clienților Cecurile şi efectele comerciale acceptate
% = 4111
4111 = %
511 “Clienți”
“Clienți” 419
“Valori de
„Clienţi -
încasat”
creditori”
413
4427
“Efecte de
„TVA
primit de la
colectată”
clienţi”
Ambalajele care circulă în sistem de
Sconturile acordate clienţilor
restituire, facturate clienţilor
4111“Clienți” = 419 667 = 4111“Clienți”
Despăgubirile, amenzile şi penalităţile Sumele trecute pe pierderi cu prilejul scăderii
datorate de terţi din evidenţă a clienţilor incerţi sau în litigiu
4111“Clienți” = 758 654 = 4111 “Clienți”
Diferenţele favorabile de curs valutar,
Creanţe prescrise, scutite sau anulate, potrivit
aferente creanţelor în valută,
legii
înregistrate la finele lunii, respectiv la
închiderea exerciţiului financiar
27
4111“Clienți” = 765 658 = 4111“Clienți”
Diferenţele favorabile aferente
creanţelor exprimate în lei, a căror
decontare se face în funcţie de cursul Ambalajele care circulă în sistem de restituire,
unei valute, înregistrate la finele lunii, primite de la clienţi
respectiv la închiderea exerciţiului
financiar
4111“Clienți” = 768 419 = 411“Clienți”
Creanţele care fac obiectul participării în
Rezultatul favorabil provenit din
natură, potrivit legii, la capitalul social al altor
corectarea erorilor contabile aferente
entităţi, în schimbul dobândirii de participaţii
exerciţiilor financiare anterioare
în capitalul acestora
% = 4111
261 “Clienți”
“Valori de
încasat”
262
“Efecte de
primit de la
clienţi”
4111“Clienți” = 117 263
„Acţiuni
deţinute la
entităţi
controlate în
comun”
265
„. Alte
titluri
imobilizate”
Diferenţele nefavorabile de curs valutar
aferente creanţelor în valută, înregistrate la
decontarea acestora sau cu ocazia evaluării
28
lor la finele lunii, respectiv la închiderea
exerciţiului financiar
665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
monetare exprimate în valută” = 4111“Clienți”
Tabel nr.13: Prezentarea contului 4118 „Clienți incerți sau în litigiu” și operațiile contabile
aferente
Contul 4118 „Clienți incerți sau în litigiu”
DEBIT CREDIT
29
aferente creanţelor incerte în valută,
înregistrate la finele lunii, respectiv la din evidenţă a clienţilor incerţi sau în litigiu
închiderea exerciţiului financiar
% = 4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu”
4118 „Clienţi incerţi sau în litigiu” = 765
654 „Pierderi din creanţe şi debitori diverşi”
„Venituri din diferenţe de curs valutar”
4427 „TVA colectată”
Diferenţele nefavorabile de curs valutar
aferente creanţelor incerte în valută,
înregistrate la decontarea acestora sau cu
ocazia evaluării lor la finele lunii, respectiv la
închiderea exerciţiului financiar
665 „Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
monetare exprimate în valută” = 4118„Clienţi
incerţi sau în litigiu”
DEBIT CREDIT
418 = %
701-708
4111 = 418
785
4428
Diferenţele favorabile de curs valutar, Diferenţele nefavorabile de curs valutar
aferente creanţelor în valută, aferente clienţilor - facturi de întocmit,
înregistrate la finele lunii, respectiv la înregistrate la primirea facturii sau la finele
30
lunii, respectiv la închiderea exerciţiului
închiderea exerciţiului financiar
financiar
Tabel nr.15: Prezentarea contului 419 „Clienți – creditori” și operațiile contabile aferente
Contul 419 Clienți – creditori
DEBIT CREDIT
Decontarea avansurilor încasate de Sumele facturate clienţilor reprezentând avansuri
la clienţi pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii
419 = 4111“Clienți” 4111 = 419
Ambalajele care circulă în sistem de Ambalajele care circulă în sistem de restituire,
restituire, primite de la clienți primite de la clienți
419 = 4111“Clienți” 411 = 419
Ambalajele care circulă în sistem de
restituire, nerestituite de clienți
419 = 708
Reduceri acordate
Reduceri financiare: rabat, remiză, risturn și reduceri comerciale financiare: scot
Se livrează mărfuri cu TVA pentru care se acordă un rabat de 5% și o remiză de 10%. Se mai
acordă și un scot de 10% datorită achitării facturii înainte de scadență.
Tabel nr.16: Note contabile teoretice aferente rabatului, remizei și scontului
Contabilitatea furnizorului Contabilitatea clientului
31
707 „Venituri din 371 „Mărfuri”
vânzarea mărfurilor” 4426 „TVA
4427 „TVA Colectată” Deductibilă”
%
5121 „Conturi la
607 „Cheltuieli =
= 371 „Mărfuri” 401 „Furnizori” bănci în lei”
privind mărfurile”
767 „Venituri din
sconturi obținute”
%
667 „Cheltuieli
privind sconturile = 4426 „TVA 767 „Venituri din
4111 „Clienți” =
acordate” Deductibilă” sconturi obținute”
5121 „Conturi la
bănci în lei”
Înregistrarea TVA privind scontul acordat
667 „Cheltuieli
privind sconturile = 4427 „TVA Colectată”
acordate”
32
Colectată”
%
609 „Reduceri =
607 „Cheltuieli
= 371 „Mărfuri” comerciale primite” 401 „Furnizori”
privind mărfurile”
4426 „TVA
Deductibilă”
Înregistrarea risturnului acordat clientului: Plata / stingerea datoriei față de furnizor
%
709 „Reduceri
= 5121 „Conturi la
4111 „Clienți” comerciale acordate” 401 „Furnizori” =
bănci în lei”
4427 „TVA
Colectată”
Încasarea creanței față de client
5121 „Conturi la
= 4111 „Clienți”
bănci în lei”
Creanțe incerte
- Se livrează produse finite cu TVA. Ulterior, creanța este imposibilă de încasat datorită
insolvabilității clientului.
4111 = %
„Clienți” 701
4427
33
„TVA colectată”
711
345
„Venituri aferente costurilor stocurilor de =
„Produse finite”
producție”
4118 4111
=
„Clienți incercți sau în litigiu” „Clienți”
%
4118
654 „Pierderi din creanțe și debitori diverși” =
„Clienți incercți sau în litigiu”
4427 „TVA colectată”
7814
491
= „Venituri din ajustări pentru
„Ajustări pentru deprecierea creanțelor-clienți”
deprecierea activelor circulante”
Debitori diverși
Datorită lipsei de marfă constatată la inventar, se face imputarea acesteia unei terțe persoane:
Tabel nr.19: Utilizarea contului 461 „Debitori diverși” într-o operațiune contabilă
Imputarea
461 = %
34
„Alte venituri din exploatare”
4427
„TVA colectată”
Descărcarea gestiunii
6588 371
=
„Alte cheltuieli din exploatare” „Mărfuri”
Încasarea creanței
5311 461
=
„Casa în lei” „Debitori diverși”
35
CAPITOLUL II PREZENTAREA COMPANIEI SC POWERMIX
RO SRL
36
Figura nr. 2.1: Organigrama societății
Administrator
societate
Functionar
administrativ
Tehnician
constructor
Zidar
Muncitor
necalificat
Muncitor
necalificat
Muncitor
necalificat
37
„TVA deductibilă”
Se achiziționează obiect de inventar nivelă laser la prețul de 663,86 fără TVA conform
facturii de la DEDEMAN DED7700559019/19.04.2021 (ANEXA 7).
38
Înregistrarea facturii de achiziție a obiectului de inventar:
% = 401.5 790 lei
303 663,86 lei
“DEDEMAN”
“Materiale de natura
obiectelor de inventar”
126,14 lei
4426
“TVA deductibilă”
Se emite factura POW 18120 (ANEXA 9) pentru prestări servicii în valoare de 4160 lei
fără TVA, conform situației de contractului 2021/05.04.2021 ANEXA (10). Factura se încasează
în contul bancar. (ANEXA 11)
39
“Cheltuieli privind energia şi apa”
4426
“TVA deductibilă”
401.1 5311
= 163,36 lei
“ Furnizori -Automotive Investment Corporation SRL” “Casa în lei”
401.2 5311
= 14,78 lei
“PRIMAGRA SRL” “Casa în lei”
5311 4111.1
= 48,20 lei
“Casa în lei” “CNCF CFR SA”
5311 4111.2
= 974,37 lei
“Casa în lei” “Clienți - SOLEX SRL”
40
Se încasează în numerar conform chitanței 12876 din data de 02.02.2022 contravaloarea
facturii 405976/02.02.2022 în valoare de 2070,60 lei de la clientul MERCHANT PETSHOP
SRL.
5311 4111.4
= 2070,60 lei
“Casa în lei” “MERCHANT PETSHOP SRL”
5311 4111.5
= 1535,10 lei
“Casa în lei” “ASOCIAȚIA PRO INSTAL”
5311 4111.6
= 3300 lei
“Casa în lei” “YDAIL CONSTRUCT SRL”
41
CAPITOLUL III
Tabelul de mai jos arată evoluția ratelor de rentabilitate pe perioada analizată 2018-2020.
43
Cel mai favorabil an privind ratele de rentabilitate calculate este anul 2018 iar cel mai
nefavorabil este anul 2020.
În tabelul de mai jos este prezentată situația indicatorilor de lichiditate pe o perioadă de 3
ani consecutivi.
Tabel nr.21: Indicatori de lichiditate
Denumire 2018 2019 2020 Formula
Active curente 54.548 179.145 324.592
Stocuri 0 193 150
Disponibilități 41.439 53.621 135.157
bănești
Datorii curente 6.290 8.939 13.903
Rata lichiditații 8,67 20,04 23,35 Active curente/Datorii curente
curente
Rata lichiditații 8,67 20,02 23,34 (Active curente-
imediate Stocuri)/Datorii curente
Rata lichidității la 6,59 5,99 9,72 Disponibilități bănești/Datorii
vedere curente
Din analizarea datelor fianciare ale companiei pe perioada 2018-2020, se poate observa
majorarea accentuată a nivelului activelor curente, a căror creștere s-a realizat, după cum se
poate vedea din tabelul de mai sus, în mod direct proporțional cu creștea nivelului datoriilor
curente și cel al stocurilor, ceea ce indică în mod cert interdependența dintre aceste elemente. De
asemenea, poate fi observat și faptul că, creșterea nivelului datoriilor curente determină o
majorare a ratei lichidității generale.
44
În tabelul de mai jos sunt prezentați indicatorii de solvabilitate pe perioada analizată a
anilor 2018,2019 și 2020.
Tabel nr.22: Indicatori de solvabilitate
Indicator 2018 2019 2020 Formula
Rata solvabilității 10,80 4,27 7,59 Active totale/Datorii
generale totale
Rata solvabilității 1 0,80 0,90 Capital propriu/ Capital
patrimoniale permanent
Active totale 67.905 233.654 377.345
Datorii totale 6.290 54.772 49.738
Capital propriu 62.476 180.170 321.749
Capital 62.476 226.003 357.584
permanent
45
Tabel nr.23: Determinarea gradului de îndatorare
Denumire 2018 2019 2020
Datorii totale 6.290 54.772 49.738
Total pasiv 68.766 234.942 378.987
Grad de îndatorare 9,14% 23,31% 13,12%
Fond de + Datorii pe
FR 49.119 171.494 304.831
rulment termen lung – Active
imobilizate nete
Necesarul de (Stocuri + Creanțe +
fond de rulment NFR 7.680 117.873 169.674 Cheltuieli în avans) – (Datorii
din exploatare +
46
Venituri în avans)
Fond de rulment-
Trezoreria netă TN 41.439 53.621 135.157 Necesarul de fond de
rulment
În anul 2019 trezoreria netă a crescut ca urmare a creșterii fondului de rulment, crescând
capacitatea companiei de a genera fluxuri de trezorerie. De asemenea, în anul 2020 capacitatea
de generare de fluxuri de trezorerie pozitive a crescut și ea.
Create Datorii
200000 189188
150000 131764
100000
50000
0
2018 2019 2020
Cifra de afaceri
Cifra de afaceri a companiei a crescut seminificativ de-a lungul perioadei 2018-2019, mai
precis cu 41% în anul 2019 și 29% în anul 2020.
48
Producția exercițiului = producția vândută ± venituri aferente costurilor stocurilor de
produse (servicii în curs de execuție) + venituri din producția de imobilizări
Valoarea adăugată = marja comercială + producția vândută ± venituri aferente
costurilor stocurilor de produse (servicii în curs de execuție) – consumurile de la terți.
Analizând datele prezentate în tabelul de mai sus putem observa faptul că valoarea
adăugată este negativă datorită obiectului de activitate al firmei deoarece aceasta nu prezintă
venituri din vânzarea mărfurilor, costul mărfurilor vândute, producția vândută precum și venituri
din producția de imobilizări.
Indicatorii de activitate
Tabel nr.27: Indicatori de activitate
Indicator u.m. 2018 2019 2020
Numarul de rotatii a
ori 1,94 0,81 0,70
Rotatia activelor activelor totale
totale Durata de rotatie a
zile 188 451 524
activelor totale
Numarul de rotatii a
Rotatia ori 2,11 1,05 0,82
capitalurilor proprii
capitalurilor
Durata de rotatie a
proprii zile 173 348 447
capitalurilor proprii
Numarul de rotatii a
ori 0 980,25 1.750,64
stocurilor
Rotatia stocurilor
Durata de rotatie a
zile 0 0,37 0,21
stocurilor
Numarul de rotatii ale
ori 10,05 1,51 1,39
creantelor
Rotatia creantelor
Durata de rotatie a
zile 36 242 263
creantelor
Numarul de rotatii ale
ori 20,95 21,16 18,89
Rotatia furnizorilor
furnizorilor Durata de rotatie a
zile 17 17 19
furnizorilor
49
Durata de rotație a activelor totale crește de la un an la altul sugerând o diminuare a
eficienței cu care compania își folosește activele pentru a genera venituri. Aceeași tendință o are
și viteza de rotație a capitalurilor proprii dar în schimb stocurile sunt gestionate din ce în ce mai
efficient, rămânând în gestiune pentru perioade foarte scurte de timp.
Durata de încasare a creanțelor este cu mult mai mare decât durata de plată a furnizorilor
cee ace poate conduce la probleme de lichiditate. Se recomandă o îmbunătățire a politcii de
colectare a creanțelor.
50
CONCLUZII
51
BIBLIOGRAFIE
RESURSE WEB
CECCAR Business Magazine, Instrumentarea contabilă și fiscală privind creanțele neîncasate,
2019, https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/instrumentarea-contabila-si-fiscala-privind-
creantele-neincasate-a5707/
LEGISLAȚIE
52
****Legea contabilităţii nr. 82/1991 cu modificările ulterioare
****OMFP nr.1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile
financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale consolidate, publicat în: Monitorul
Oficial nr. 963 din 30 decembrie 2014, capitolul 16 Funcțiunea conturilor
53
ANEXE
Anexa 1
FACTURA
Furnizor: SC RARES CONSTRUCT SRL Cumparator: POWERMIX RO SRL
Nr.O.N.R.C J32/1659/2005 Nr.O.N.R.C J04/2621/1992
C.U.I.: RO18128950 C.U.I.: RO 2816464
Sediu SIBIU, str. JINA, nr 3A Sediu Sat Selimbar, str. Morii, nr 29
Judetul
Judetul SIBIU Seria
Sibiu
Contul RO80 PIRB 3400746193001000 Nr 625 Contul RO11 BTRLRONCRT0438826101
FISRT BANK Data 10.04.2021
Capital social 200 RON
Pretul unitar
Nr.
Denumirea produselor sau a Cantitate Cota (fara Valoarea
Crt U.M. Valoarea
serviciilor a TVA T.V.A.) TVA
.
% –lei- -lei- -lei-
0 1 2 3 4 5 6 7
KRAFT BETON CONTACT 15L
1 BUC 3 19 315,9 390,00 74,1
2 HASIT 140 PLUS 25KG BUC 3 19 409,05 505,00 95,95
NIDA PROFESSIONAL FRESH
3 BUC 1 19 441,45 545,00 59,85
25KG
4 PROFIL GLET 2.5M 23X23 BUC 3 19 109,35 135,00 34,2
DISC ABRAZIV KILCKSPOR
5 BUC 50 19 89,1 110,00 20,9
225X120
Semnatura Date privind privind expeditia: Total: 1685,0 396,6
furnizorului Numele delegatului
Mijlocul de transport
Expedierea s-a facut in prezenta noastra la data de
….............. Ora ….............
Semnatura …......................……….. Semnatura TOTAL DE PLATA
de primire 2081,6
Anexa 2
FACTURA
Furnizor: SC KOBER SRL Cumparator: POWERMIX RO SRL
Nr.O.N.R.C J27/1405/1991 Nr.O.N.R.C J04/2621/1992
C.U.I.: RO2005144 C.U.I.: RO 2816464
Sediu Dumbrava Rosie, str. Gen. Caranfil 2 Sediu Sat Selimbar, str. Morii, nr 29
Judetul
Judetul Neamt Seria
Sibiu
Contul RO50 INGB 0018000044988941 Nr 681 Contul RO11 BTRLRONCRT0438826101
FISRT BANK Data 15.05.2021
Capital social 45.000.000,00 RON
Pretul unitar
Nr.
Denumirea produselor sau a Cantitate Cota (fara Valoarea
Crt U.M. Valoarea
serviciilor a TVA T.V.A.) TVA
.
% –lei- -lei- -lei-
0 1 2 3 4 5 6 7
VOPSEA LABAVILA ECOPLAST
1 V4001N-P15L BUC 5 19 463,725 572,50 108,78
Semnatura Date privind privind expeditia: Total: 572,50 108,78
furnizorului Numele delegatului
Mijlocul de transport
Expedierea s-a facut in prezenta noastra la data de
….............. Ora ….............
Semnatura …......................……….. Semnatura TOTAL DE PLATA
de primire 572,50
Anexa 4
FACTURA
Furnizor: LEROY MERLIN ROMANIA
Cumparator: POWERMIX RO SRL
SRL
Nr.O.N.R.C J40/13616/2004 Nr.O.N.R.C J04/2621/1992
C.U.I.: 16702141 C.U.I.: RO 2816464
Sediu Str. icoanei, nr 11-13, Bucuresti
Sediu Sat Selimbar, str. Morii, nr 29
sector 2
Judetul
Judetul bucuresti Seria
Sibiu
Contul RO 84 BRDE450SV56373814500 Nr 0800657 Contul RO11 BTRLRONCRT0438826101
BRD SMCC Data 18.06.2021
Capital social 656.784,039 RON
Pretul unitar
Nr.
Denumirea produselor sau a Cantitate Cota (fara Valoarea
Crt U.M. Valoarea
serviciilor a TVA T.V.A.) TVA
.
% –lei- -lei- -lei-
0 1 2 3 4 5 6 7
MASTIC ACRILIC SAUDAL280
1 53453632321 BUC 2 19 6,22 12,44 2,36
Semnatura Date privind privind expeditia: Total: 175,89 33,41
furnizorului Numele delegatului
Mijlocul de transport
Expedierea s-a facut in prezenta noastra la data de
….............. Ora ….............
Semnatura …......................……….. Semnatura TOTAL DE PLATA
de primire 209,3
Anexa 5
FACTURA
Furnizor: SC UNIVERSAL CONSTRUCT
Cumparator: POWERMIX RO SRL
SRL
Nr.O.N.R.C J40/13616/2004 Nr.O.N.R.C J04/2621/1992
C.U.I.: RO5618790 C.U.I.: RO 2816464
Sediu Str. AUTOGARII NR.3 Sediu Sat Selimbar, str. Morii, nr 29
Judetul
Judetul SIBIU Seria
Sibiu
Contul RO 77 INGB0015000026218911 Nr 0800657 Contul RO11 BTRLRONCRT0438826101
ING SIBIU Data 04.05.2021
Capital social 172000.00 RON
Pretul unitar
Nr.
Denumirea produselor sau a Cantitate Cota (fara Valoarea
Crt U.M. Valoarea
serviciilor a TVA T.V.A.) TVA
.
% –lei- -lei- -lei-
0 1 2 3 4 5 6 7
SAPA IPSOS ALPHA 40KG
1 BAUMIT BUC 280.0000 19 27.1000 7588.00 1441.72
OPERATIUNI MANIPULARE
2 LE 1.0000 19 84.0300 84.03 15.97
MARFA
Semnatura Date privind privind expeditia: Total: 7672.03 1457.69
furnizorului Numele delegatului
Mijlocul de transport
Expedierea s-a facut in prezenta noastra la data de
….............. Ora ….............
Semnatura …......................……….. Semnatura TOTAL DE PLATA
de primire 9129.72
Anexa 6
FACTURA
Furnizor: DEDEMAN SRL Cumparator: POWERMIX RO SRL
Nr.O.N.R.C J04/2621/1992 Nr.O.N.R.C J04/2621/1992
C.U.I.: RO2816464 C.U.I.: RO 2816464
Sediu Str. ALEXEI TOLSTOI NR.8 Sediu Sat Selimbar, str. Morii, nr 29
Judetul
Judetul BACAU Seria
Sibiu
Contul RO 32 BRDE040SV02531710400 Nr 77005509019 Contul RO11 BTRLRONCRT0438826101
ING SIBIU Data 19.04.2021
Capital social 4500000.00 RON
Pretul unitar
Nr.
Denumirea produselor sau a Cantitate Cota (fara Valoarea
Crt U.M. Valoarea
serviciilor a TVA T.V.A.) TVA
.
% –lei- -lei- -lei-
0 1 2 3 4 5 6 7
NIVELA LASER PLL360 CU
1 STATIV 606620016061 BUC 1 19 663.86 790 121.14
Semnatura Date privind privind expeditia: Total: 790 121.14
furnizorului Numele delegatului
Mijlocul de transport
Expedierea s-a facut in prezenta noastra la data de
….............. Ora ….............
Semnatura …......................……….. Semnatura TOTAL DE PLATA
de primire 790
Anexa 7
FACTURA
Furnizor: CARPAT BALEA SRL Cumparator: POWERMIX RO SRL
Nr.O.N.R.C J23/1083/2008 Nr.O.N.R.C J04/2621/1992
C.U.I.: RO24121093 C.U.I.: RO 2816464
Sediu Str. EROILOR 22 Sediu Sat Selimbar, str. Morii, nr 29
Judetul
Judetul SIBIU Seria
Sibiu
RO 77 INGB0015000026218911 Nr 256511 Contul RO11 BTRLRONCRT0438826101
ING SIBIU Data 21.06.2021
Capital social 200 RON
Pretul unitar
Nr.
Denumirea produselor sau a Cantitate Cota (fara Valoarea
Crt U.M. Valoarea
serviciilor a TVA T.V.A.) TVA
.
% –lei- -lei- -lei-
0 1 2 3 4 5 6 7
PRESTARI SERVICII CONFORM
SITUATIEI DE LUCRARI SI
1 BUC 1 19 4160.00 4160.00 790.40
CONTRACT 2021/05.04.2021
Semnatura Date privind privind expeditia: Total: 4160.00 790.40
furnizorului Numele delegatului
Mijlocul de transport
Expedierea s-a facut in prezenta noastra la data de
….............. Ora ….............
Semnatura …......................……….. Semnatura TOTAL DE PLATA
de primire 4950.40
Anexa 8
Anexa 9
Anexa 10
Anexa 11
Anexa 12
Anexa 13
Anexa 14
Anexa 15