5/9/2022
Alimente funcţionale: definiţii, concepte, tipuri
ALİMENTE
FUNCŢİONALE
Curs nr. 1
Alimente funcţionale: definiţii, concepte, tipuri
În prezent:
•Japonia - singura ţară care are formulată o reglementare
oficială şi specifică pentru alimentele funcţionale denumite
şi “alimente cu utilizare specială pentru sănătate”
• poziţie clară: AF trebuie să fie procesate şi să conţină
ingrediente care să determine funcţii fiziologice
specifice, pe lângă cea nutritivă
• 100 de alimente recunoscute ca funcţionale – mai
ales cu pro- şi prebiotice
Termenul de “aliment funcţional”
- reprezintă mai degrabă un concept decât un grup bine definit de
alimente
- înglobează acele alimente sau componente alimentare care posedă
proprietăţi benefice pentru sănătate, pe lângă funcţiile lor nutritive.
- utilizat pentru prima oară în Japonia la începutul anilor ’80
Alimente funcţionale: definiţii, concepte, tipuri
•Conf orm ILSI Europa (Internaţ ion al Life S cience
Institute) - experţi europeni în domeniul FUFOS E
(Functional Food Science în Europa), un aliment este
considerat “funcţional” dacă:
•s-a dovedit favorabil pentru una sau mai multe funcţii
ţintă din organism, atfel încât îmbunătăţirea stării de
sănătate şi a stării generale este evidentă şi/sau
contribuie la reducerea riscului de îmbolnăvire.
•trebuie să rămână aliment şi să-şi demonstreze
efectele în cantităţi similare celor aduse în mod
normal prin dietă”
1
 5/9/2022

Alimente funcţionale: definiţii, concepte, tipuri Alimente funcţionale: definiţii, concepte, tipuri

Prin aliment funcţional se întelege

(Costin si al., 1999):
v aliment natural;
v aliment în care s-a adăugat un component;
v aliment din care s-a eliminat un component;
v aliment în care natura uneia sau mai multor
componente a fost modificată;
v orice combinaţie a acestor posibilităţi.
Condiţii pe care trebuie să le îndeplinească un aliment
funcţional:
• să producă efecte fiziologice benefice care să fie
demonstrate ştiinţific;
• compuşii responsabili trebuie să fi fost evaluaţi prin studii
clinice
• componenţii alimentari să poată fi identificaţi prin metode
analitice;

Substanţe biologic active care definesc un aliment funcţional

ALIMENTE FUNCŢIONALE

Componentele biologic active pot fi de origine vegetală, Apărarea Prevenirea Controlul unor funcţii Reducerea duratei Reducerea efectelor
animală, inclusiv microorganisme: organismului îmbolnăvirilor ale organismului de convalescenţă îmbătrânirii
Activarea sistemului imunitar
Reducerea alergiilor

• carotenoizii, compuşii fenolici, fitosterolii şi fitostanolii

Sistemului nervos
Prevenirea dezechilibrelor
Prevenirea hipertensiunii

Reducerea colesterolului
metabolice congenitale

Prevenirea trombozelor

peroxizilor din grăsimi

Prevenirea diabetului

Absorbţia

Reglarea producţiei
Apetitul

Controlul producerii

• tocoferolii, acizii graşi omega-3, CLA, compuşii cu sulf

Antitumorale

sanguine

• carbohidraţii nedigestibili sau prebiotice

• probiotice

2
 5/9/2022

Proprietăţi terapeutice, preventive şi curative ale alimentelor Exemple de componente alimentare cu rol functional
funcţionale
Component funcțional Sursa Beneficii potentiale
Alimentele funcţionale, dependent de compuşii lor activi, intervin în:
Carotenoizii
- dezvoltarea şi creşterea organismului Beta-caroten Morcovi, fructe, Neutralizarea
legume radicalilor liberi, care
- regenerarea proceselor metabolice de bază pot determina leziuni
celulare.
- apărarea organismului faţă de stresul oxidativ Luteina Legume verzi Reducerea riscului de
degenerare
- fiziologia gastrointestinală şi cardiovasculară Licopenul Rosii si produse Reducerea riscului de
derivate cancer de colon
- performanţa cognitivă şi mentală

- performanţa fizică

Component funcțional Sursa Beneficii potentiale

Component funcțional Sursa Beneficii potentiale
Fibre
Fibre insolubile Tărâțe de grâu Reducerea riscului de
cancer de sân și de
colon.
Beta-glucani Ovăz, secară Reducerea riscului de
boli cardiovasculare,
protejează împotriva
Fibrele solubile Psyllium unor boli ale inimii și
unele variante de
cancer, reduce LDL-și
colesterolul total
Acizi grași
Acizi grași cu lanț lung Grăsimea de pește Reducerea riscului
omega 3 bolilor
cardiovasculare.
Imbunătățirea
funcțiilor mentale și
vizuale.
Acidul linoleic conjugat Brânzeturi, produse Reducerea riscului de
din carne apariție a anumitor
tipuri de cancer

3
 5/9/2022

Component funcțional Sursa Beneficii potentiale Component funcțional Sursa Beneficii potentiale

Fenoli Steroli

Antociani Fructe Neutralizarea Ester de stanol Porumb, soia, grâu, Reducerea nivelului
Catehine Ceaiuri radicalilor liberi, colesterolului.
reducerea riscului de Fitoestrogeni
Flavonoide Citrice cancer.
Flavone Fructe/legume Izoflavone Soia și produse din Sindromul
soia menopauzei, cum ar fi
Lignine In, secară, vegetale Prevenirea cancerului bufeurile
si a blocajelor renale
Reducerea riscului de
Taninuri Merișor, cacao, Imbunătățirea apariție a bolilor
(proantocianidine) ciocolată funcționarii sistemului cardiovasculare.
urinar Reducerea
Reducerea riscului de colesterolului LDL si
apariție a bolilor total.
cardiovasculare

Exemple de alimente “funcţionale”

Motivatiile consumului de alimente functionale la
Alimente funcţionale de origine animală: nivel mondial
• In multe ţări europene şi în SUA, prevenirea bolilor cardiovasculare este
•Sunt surse de acizi graşi omega-3, acid linoleic conjugat, principalul beneficiu identificat de către consumatori în asociaţie cu
alimentele funcţionale;
probioticele
• In Marea Britanie, Franţa şi Germania prevenirea bolilor cardiovasculare, a
cancerului, a deficienţelor sistemului imunitar şi reducerea colesterolului
•pot fi considerate alimente funcţionale: sunt apreciate ca beneficii ale consumului de alimente funcţionale;
• In Danemarca, majoritatea intenţiilor consumatorilor de a achiziţiona pâine
•carnea de vită: datorită conţinutului de CLA fortificată se explică prin:
• obişnuinţă şi aştepări familiale, 42%;
• preţ, 21%;
•peştele: - omega-3: EPA, DHA, alături de minerale (seleniu, iod, • naturaleţe, 18%;
calciu) şi vitamine (A, B) • efect nutriţional, 14%;
• dozajul nutrienţilor, 5%;
•produsele lactate probiotice: iaurt, chefir
•probiotice au fost numite microorganismele cu proprietati
benefice specifice, de modularea a microbiotei

4

• În anul 1991 a fost elaborat conceptul de Alimente cu
utilizare specifică pentru sănătate (Foods for
Specified Health Use - FOSHU).
• Alimentele identificate ca FOSHU trebuie să furnizeze
dovezi convingătoare că exercită o acţiune fiziologică
asupra sănătăţii
• În plus FOSHU trebuie să se prezinte sub formă de
alimente obişnuite, nu ca pastile, capsule etc., care să
fie consumate ca parte a unei diete convenţionale şi
nu la ocazii speciale sau în legătură cu un simptom
specific.
• În Uniunea Europeană nu există o legislaţie armonizată
referitoare la revendicările pentru sănătate, acestea
fiind decise la nivel naţional.
• revendicări de sănătate generale - sunt legate de nutrient, dar în
contextul dietei totale, cu referire la o boală sau o condiţie particulară.
Ele nu se aplică pe un aliment specific, considerându-se că nu produsul
este protectiv, ci numai nutrienţii din acesta. Exemplu: ''diete cu
conţinut redus de grăsimi saturate şi colesterol, bogate în fructe,
legume şi produse din cereale care conţin unele tipuri de fibre, în
special fibre solubile, pot reduce riscul bolilor de inimă, boli asociate
cu mulţi alţi factori''
• revendicări de sănătate pentru produse/ingrediente - fac referire la
alimente, fiind spre exemplu astfel formulate: ''diete bogate în
tărâţe/făină de ovăz şi cu conţinut scăzut de grăsimi saturate şi
colesterol pot reduce riscul bolilor de inimă''
• revendicări specifice produsului - menţionează că produsul are efect
protectiv împotriva bolii, reduce riscul îmbolnăvirii sau este folositor în
tratarea simptomelor. Aceste revendicări sunt admise numai în urma
evaluării produsului după reguli precise, privind eficacitatea şi
toxicitatea, reguli care sunt specifice pentru medicamente.
5/9/2022
Reglementări existente pe plan mondial privind
industria de alimente funcţionale şi nutraceutice
• Lista ingredientelor
• Informaţii privind nutrienţii - sunt obligatorii în unele ţări şi
facultative în altele (''pe porţie'' sau ''pe 100g'‘).
• Revendicări privind conţinutul de nutrienţi: ''low fat'',
''cholesterol free'', ''high fibre'', ''energy-reduced'', ''25% less fat'',
''light''
• Revendicări structură - funcţie - sunt permise în unele ţări,
subliniind faptul că nutrientul joacă un rol în procesele biologice.
Exemple: ''fierul este important pentru funcţionarea celulelor
roşii din sânge şi transportul oxigenului''; ''calciul ajută la
creşterea şi menţinerea oaselor''. Nici una din aceste revendicări
nu menţionează esenţa bolii şi nu se referă direct sau indirect la
tratamentul, atenuarea sau prevenirea unei boli, tulburări sau
stări fizice anormale.
• Revendicări de sănătate - vizează un nutrient, o serie de
nutrienţi, componente alimentare sau produse alimentare care
previn sau tratează unele boli.
Etichetarea nutritionala a alimentelor
HOTARARE nr. 106 din 7 februarie 2002 privind etichetarea alimentelor
Art. 1
(1) Se aproba:
a) Normele metodologice privind etichetarea alimentelor, prevazute in anexa nr. 1;
b) Normele metodologice privind etichetarea nutritionala a alimentelor, prevazute in
anexa nr. 2;
c) Normele metodologice privind informatiile suplimentare care se indica obligatoriu
prin etichetare in cazul alimentelor obtinute din organisme modificate genetic sau
care contin aditivi si arome modificate genetic
Hotărâre nr. 1719 din 14/10/2004 - Emitent: Guvernul României Intrare în vigoare:
01/01/2005 Publicaţie: MOF nr. 1014/2004 pentru modificarea şi completarea
Hotărârii Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor
In prezent, etichetarea nutritionala a alimentelor este reglementata de Directiva
90/496/CEE, in cadrul careia etichetarea nutritionala este optionala; ea devine
obligatorie in momentul in care o afirmatie nutritionala apare pe eticheta, in
prezentarea sau in reclama unui produs alimemtar. Directiva stabileste si un format
standard in care eticheta nutritionala trebuie sa apara. Unele aspecte tehnice sunt
acoperite de aceasta Directiva, o parte dintre ele fiind vizate si de alte acte
legislative europene din domeniul alimentar.