UNIVERISTATEA ”OVIDIUS” CONSTANȚA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

MASTER AATCS, ANUL I, SEMESTRUL I

TRANZACȚII IMOBILIARE ÎN ANUL 2021

ÎN JUDEȚELE DIN ROMÂNIA

CAEN 6810 – 6820 - 6831 – 6832

Îndrumător: PROF. UNIV. DR. AIVAZ KAMER

Masteranzi: CIOCAN (DUMITRU) ALINA – ELENA

MARCU DANIEL
DRĂJNEANU MARIUS
HĂIDĂUȚU TEODOR
DRUMCEA ANDREI CRISTIAN

CONSTANȚA
2023
 CUPRINS

Capitolul I – Prezentarea imobiliarelor ca ramură de activitate.............................3

1.1 Prezentarea domeniului imobiliarelor.............................................................3
1.2 Clasificarea activităților din cadrul imobiliarelor după codurile CAEN.........4
1.3 Legislația pieței imobiliare din România........................................................5

Capitolul II – Descrierea indicatorilor analizați....................................................6

Capitolul III – Metodologia utilizată.....................................................................8

Capitolul IV – Analiza rezultatelor prelucrării datelor.........................................9

4.1 Descrierea statistică a variabilelor..................................................................9
4.2 Matricea corelațiilor (output-ul Correlation Matrix).....................................15
4.3 Statistica test x2 si statistica KMO ( output-ul KMO and Bartlett's Test…..16
4.4 Varianta variabilelor ( output-ul Communalities )…………………………16
Bibliografie…………………………………………………………………….18

2
 Capitolul I
Prezentarea imobiliarelor ca ramură de activitate

1.1 Prezentarea domeniului imobiliarelor

Piaţa imobiliară reprezintă totalitatea tranzacţiilor care implică drepturi de proprietate

sau de folosinţă asupra terenurilor şi clădirilor. Ca pe orice piaţă, preţul de tranzacţie este
stabilit, în primul rând, de interacţiunea dintre cerere şi ofertă. Faptul că fiecare imobil este
unic determină complexitatea foarte mare a acestei pieţe şi împărţirea acesteia în funcţie
de zone şi de scopul în care va fi utilizat bunul respectiv.
Termenul de imobiliar (engl. „real estate”) este un termen legal care se referă la teren
şi la orice este fixat permanent pe un teren, cum ar fi de exemplu clădirile. Adeseori acest
termen este considerat sinonim cu termenul de proprietate imobiliară (engl. „real
property” sau „realty”). Totuşi, din motive tehnice, în prezent se face distincţia între
imobiliar, care se referă la pământ şi la ceea ce este fixat pe el, şi proprietatea imobiliară,
care se referă la drepturile de proprietate asupra imobilului.
Pe măsura dezvoltării proprietăţii imobiliare private, domeniul imobiliar a devenit
extrem de atractiv pentru afaceri. Cumpărarea unui imobil necesită o investiţie
semnificativă, fiecare porţiune de teren are caracteristici unice, iar ca urmare, domeniul
imobiliar a devenit în prezent o adevărată industrie, aflată într-o continuă evoluţie.
În acest context se impun câteva delimitări conceptuale referitoare la piaţa imobiliară.
În sens general, piaţa imobiliară exprimă ansamblul tranzacţiilor imobiliare dintre
persoane fizice sau juridice, ce se desfăşoară într-un anumit spaţiu, în cadrul căruia se
confruntă cererea cu oferta imobiliară, se formează preţurile, au loc negocieri şi acte de
vânzare-cumpărare, în condiţii de concurenţă.
În sens restrâns, piaţa imobiliară se poate defini ca fiind acea piaţă care reuneşte toate
tranzacţiile ce implică transferul de proprietate asupra terenurilor şi imobilelor. Transferul

3
de proprietate se presupune a fi un transfer permanent sau temporar de la una dintre părţi
la cealaltă în schimbul unei compensaţii, cel mai adesea exprimată în bani.
Specialiştii au inventariat o serie de factori ce afectează formarea pieţei imobiliare,
dintre care putem aminti:
• mediul cultural, politic şi socio-economic;
• cadrul legal;
• mediul guvernamental şi administrativ;
• sistemul financiar-bancar;
• sectorul privat al serviciilor

De regulă, guvernele nu intervin pe piaţa imobiliară în economiile de piaţă dar

construiesc „scena” şi infrastructura „actorilor”, de fapt asigură acele servicii de care are
nevoie sectorul privat pentru a se dezvolta.

1.2 Clasificarea activităților din cadrul imobiliarelor după codurile

CAEN

• 6810 - Cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare proprii

Această clasă include:
- cumpărarea și vânzarea de bunuri imobiliare proprii sau în leasing:
▪ clădiri cu apartamente și locuințe individuale
▪ clădiri nerezidențiale, inclusiv pavilioane expoziționale,
depozite, mall-uri și centre comerciale
▪ terenuri - activități de divizare a terenurilor în loturi, fără
amenajări ale terenului

• 6820 - Închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau

închiriate

Această clasă include:

- inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate:
▪ cladiri de apartamente si locuinte individuale

4
 ▪ cladiri nerezidentiale, inclusiv pavilioane expozitionale,
depozite
▪ terenuri
▪ furnizarea de case si apartamente mobilate sau nemobilate pentru
utilizare pe perioade mai mari, de obicei lunara sau anuala
Această clasă include, de asemenea:
- dezvoltarea proiectelor de construcții pentru subînchiriere personală
- exploatarea amplasamentelor pentru locuințe mobile (case mobile)

• 6831 - Agenții imobiliare

Această clasă include:

- activități de tranzacții imobiliare realizate de către agențiile imobiliare: servicii
de intermediere pentru cumpărarea , vânzarea și închirierea bunurilor
imobiliare, pe baza de onorariu (taxă) sau contract
- activități de consultanță și servicii de evaluare privind cumpărarea, vânzarea și
închirierea bunurilor imobiliare, pe bază de onorariu (taxă) sau contract
- activități ale agenților care încheie precontracte (angajamente scrise), în vederea
realizării unei tranzacții imobiliare

• 6832 - Administrarea imobilelor pe bază de comision sau contract

1.3 Legislația pieței imobiliare din România

Piaţa imobiliară din România funcţioneză în baza următoarei legislaţii:

• Legea nr. 18/1991 – Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra
terenurilor;
• Legea nr. 85/1992 - Legea vânzării locuinţei;
• Legea nr. 112/1995 – Restituirea în natură, protecţia chiriaşilor;
• Legea nr. 7/1996 – Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare;
• Legea nr. 114/1996 – Legea locuinţei;
• Legea nr. 1/2000 – Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
agricole şi a celor forestiere;

5
 • Legea nr. 10/2001 – Regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în
perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989;
• H.G. nr. 1275 din 2000 – Norme metodologice pentru punerea în aplicare a
prevederilor Legii locuinţei nr. 114/1996;
• Ordonanţa de Guvern nr. 85 din 2001 – Organizarea, funcţionarea şi
conducerea asociaţiilor de locatari.

Un impact pozitiv asupra funcţionării eficiente a sistemului pieţei imobiliare în

România l-a avut decizia de înfiinţare a unei noi entităţi legale în 2004 - Agenţia Naţională
pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară6. A fost înfiinţată prin Ordinul Guvernului nr.
41/27.05.2004 şi H.G. nr. 1210/09.08.2004, are statut de instituţie publică cu autoritate
juridică, şi funcţionează prin auto-finanţare. Prin crearea acestei agenţii, s-a unit activitatea
de cadastru cu activitatea de înregistrare a terenurilor, prin reorganizarea activităţilor de
cadastru dezvoltate de fostul Oficiu Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie şi
preluarea înregistrării terenurilor de la Ministerul Justiţiei. Noul sistem pune bazele
garantării reale a proprietăţii în România, conform Constituţiei.

Capitolul II
Descrierea indicatorilor analizați

Companiile din întreaga lume raportează în mod regulat informații economice.

Metodele utilizate pentru stabilirea acestor rapoarte pot varia considerabil. Uneori sunt date
directe, cum ar fi raportarea vânzărilor lunare pentru un anumit segment al economiei. În
alte cazuri, informațiile se pot baza pe răspunsurile înregistrate în sondaje și nu derivă din
date obiective. Mai mult, unele instituții pot trage concluzii în baza extrapolării datelor
existente.
Unii indicatori economici indică starea actuală a economiei, alți indicatori economici
pot confirma evoluția economiei în perioada anterioară, în timp ce alții pot anticipa evoluția
viitoare. Acest tip de indicatori - cunoscuți ca principalii indicatori ai economiei - prezintă
un interes deosebit, deoarece oferă cea mai bună radiografie a evoluției probabile a
activității economice.

6
 Activele reprezintă resurse controlate de firmă, obținute din beneficii trecute și de la care
se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare fie sub forma intrărilor de numerar
(sau echivalente numerar), fie prin reducerea ieșirilor de numerar. Există două tipuri de
active:
• active circulante (curente);
• active imobilizate.
Activele circulante (curente) sunt bunuri și valori care participă la un singur circuit
economic, fiind deținute pe termen scurt (mai mic de un an) de către societate. Această
categorie de active este importantă pentru finanțarea curentă a activității unei companii.
Din punct de vedere al structurii, activele circulante se împart în: stocuri, creanțe, investiții
pe termen scurt, casa și conturi la bănci.
Activele imobilizate reprezintă bunurile și valorile cu o durată de utilizare mai mare de
un an și care nu se consumă la prima utilizare, acestea fiind împărțite în trei categorii:
imobilizări necorporale, corporale și financiare.
▪ Imobilizările necorporale (numite și active intangibile sau nemateriale) reprezintă
active fără suport material deținute cu scopul de a fi utilizate în procesul de
producție sau pentru furnizarea de servicii.
▪ Imobilizările corporale (numite și active tangibile sau fixe) sunt reprezentate de
bunurile cu conținut material utilizate de societate în procesul de producție de
bunuri sau prestare de servicii.
▪ Imobilizările financiare reprezintă sumele financiare investite de societate pe
termen lung sub forma de titluri și creanțe, cu scopul de a obține venituri din
dividende și dobânzi
Cifra de afaceri cuprinde suma totală a veniturilor din operațiunile comerciale
efectuate de firmă, respectiv vânzarea de mărfuri și produse într-o perioadă de timp
determinată. În cuantumul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare și veniturile
excepționale. În termeni corecți, cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor aferente
bunurilor livrate, lucrărilor executate, serviciilor prestate, precum și a altor venituri din
exploatare, mai puțin rabaturile, remizele și alte reduceri acordate clienților. Notiunea de
cifră de afaceri poate fi abordată pe mai multe categorii:cifra de afaceri totală, cifra de
afaceri medie, cifra de afaceri marginală și cifra de afaceri critică, fiecare dintre acestea
evidențiind câte un aspect referitor la activitatea firmei.
Cifra de afaceri totală (CA) reprezintă volumul total al afacerilor unei firme, evaluate
la prețurile pieței, respectiv încasările totale. Ea cuprinde totalitatea veniturilor din

7
vânzarea mărfurilor și produselor, executarea lucrărilor și prestarea serviciilor într-o
perioadă de timp.

CAPITOLUL III
Explicarea metodologiei utilizate
(Metoda ACP)

Analiza componentelor principale (ACP) este o metodă descriptiva de analiză

multidimensională a datelor. ACP se aplică în studiul legăturii dintre variabilele
numerice care, în vederea analizei, sunt standardizate (centrate și reduse). Pentru
calculul distanței dintre două puncte se folosește distanța euclidiană.
Aplicarea analizei componentelor principale se poate realiza pentru atingerea
următoarelor trei obiective majore:
1. Evidențierea legăturilor statistice (corelațiilor) dintre variabilele considerate.
Pentru acesta, programele informatice furnizează reprezentarea grafică a
punctelor-variabile și valorile coeficienților de corelație dintre variabile și axele
factoriale respective.
2. Evidențierea asemănărilor, respective deosebirilor dintre unitățile statistice
considerate după ansamblul variabilelor înregistrate. Pentru a atinge acest
obiectiv, programele informatice specializate furnizează indicatori numerici
specifici și, în același timp, o reprezentare grafică ușor de interpretat.
3. Explicarea asemănărilor, respective deosebirilor dintre indivizi, din punctul de
vedere al variabilelor considerate. Pentru acesta se ”corelează” rezultatele
obținute pentru unitățile statistice cu rezultatele obținute pentru variabilele
statistice.
Sfera de aplicabilitate a metodei ACP se restrânge doar la variabilele cantitative,
care pot fi exprimate în aceeași unitate de măsură sau în unități de măsură diferite. În
cazul în care variabilele inițiale sunt exprimate în unități de măsură diferite, se
procedează la standardizarea acestora.

8
 Datele inițiale sunt construite din valorile observate ale unor variabile Xj, cu
j=1,p, pentru un ansamblu de n unități statistice. Tabelul de date utilizat în ACP este
un table cu n linii (indivizii) și p coloane (variabilele).

CAPITOLUL IV
Analiza rezultatelor prelucrării datelor prin SPSS
(Explicarea OUTPUT-ULUI)

În acest capitol vom realiza o analiză a unor date sortate în diferite tabele SPPS pentru
obținerea de rezultate de cu privire la variabilele statistice.
În urma prelucrării datelor în programul SPSS se pot realiza: descrierea statistică a
variabilelor, matricea corelațiilor, valoarea calculată a statisticii ϰ2 și KMO (output-ul KMO
and Bartlett's Test), varianta variabilelor (Communalities), valorile proprii asociate fiecărui ax
factorial și varianta explicată de fiecare ax factorial (Total Variance Explained), vectorii
proprii, coordonatele variabilei Xj pe axul factorial k (Component Matrix), reprezentarea
variabilelor pe primele două axe factoriale, contribuțiile varibili Xj la inerția axului factorial k
(Component Score Coefficient Matrix).

4.1. Descrierea statistică a variabilelor

În tabelul de mai jos sunt prezentate afacerile din domeniul imobiliarelor înregistrate în
anul 2021 în județele din România, mai exact business-uri din 42 județe, avand codul CAEN
6810, 6820, 6831, 6832.
Descrierea statistică a variabilelor se realizează cu ajutorul indicatorilor statistici: nivelul
mediu și abaterea standard. Nivelul mediu (Mean) reprezinta media indicatorilor care sunt
folositi in vederea prelucrarii in SPSS, iar abaterea standard (Std. Deviation) este o masura a
cantitatii de variatie sau dispersie a unui set de valori.
O abatere standard scăzută indică faptul că valorile tind să fie apropiate de media setului
(numită și valoarea așteptată), în timp ce o abatere standard ridicată ne arată că valorile sunt
răspândite într-un interval mai lung.

9
 Cases
Included Excluded Total
N Percent N Percent N Percent
Activeimobilizatetotal * 19384 73.5% 6987 26.5% 26371 100.0%
CAENInreg
Activecirculante * 25860 98.1% 511 1.9% 26371 100.0%
CAENInreg
CAneta * CAENInreg 20143 76.4% 6228 23.6% 26371 100.0%
Active
Imobilizate Active
CAENInreg total circulante CAneta
6810 Mean 5842999.29 1576301.38 1144217.75
N 4079 4742 2651
Std. 31110161.17 7873164.732 4111184.984
Deviation 4
6820 Mean 9358120.56 1314243.31 1342286.75
N 9813 11496 9815
Std. 79959562.41 6731095.944 8500510.112
Deviation 0
6831 Mean 450728.44 207637.87 254657.03
N 4002 7218 5565
Std. 2747722.529 980677.936 1275075.773
Deviation
6832 Mean 9046196.25 800346.69 1129027.94
N 1490 2404 2112
Std. 246383025.6 5468555.468 8881452.055
Deviation 96
Total Mean 6755441.54 1005650.65 993374.33
N 19384 25860 20143
Std. 90095682.23 5902222.726 6808986.996
Deviation 3

Active
Imobilizate Active
Judet total circulante CAneta
Alba Mean 2309569.52 592934.32 524453.64
N 187 247 191
Std. 5938533.421 3750103.043 2061245.667
Deviation

10
Arad Mean 2651335.11 1058321.88 585380.77
N 472 640 515
Std. 8142279.229 5270324.161 2206286.563
Deviation
Argeş Mean 3303840.09 687125.21 714270.48
N 360 466 389
Std. 16398439.24 2540729.116 3116002.066
Deviation 0
Bacău Mean 6914281.71 541935.54 841078.51
N 320 395 330
Std. 40970008.39 2359072.055 4768698.923
Deviation 7
Bihor Mean 3035403.55 702246.47 843977.50
N 567 756 530
Std. 14690722.09 3239883.725 3592188.431
Deviation 6
Bistriţa-Năsăud Mean 1363867.13 675529.85 341407.78
N 99 131 115
Std. 4803228.735 2741959.098 1109798.792
Deviation
Botoşani Mean 1202686.73 363254.60 307325.96
N 99 128 119
Std. 4706913.517 957385.812 979825.291
Deviation
Brăila Mean 838058.36 334505.81 404809.64
N 164 212 173
Std. 2041108.379 961820.945 1327143.745
Deviation
Braşov Mean 3572144.08 585123.74 743059.01
N 870 1152 926
Std. 19111114.58 2759799.590 4045962.292
Deviation 3
Buzău Mean 2206679.74 435527.05 495722.11
N 122 168 138
Std. 5464383.728 816860.947 1040897.104
Deviation
Călăraşi Mean 754354.46 344304.84 250168.16
N 68 85 67
Std. 2079769.279 573434.608 444477.445
Deviation
Caraş-Severin Mean 2852997.89 568225.32 449393.89

11
 N 88 115 104
Std. 8626281.547 1730657.800 996660.882
Deviation
Cluj Mean 4447915.75 645945.57 778601.41
N 1312 1942 1545
Std. 35331167.33 2853756.958 4557315.964
Deviation 5
Constanţa Mean 1982800.95 617352.50 498172.19
N 804 1114 906
Std. 7740609.705 4037277.546 2413355.280
Deviation
Covasna Mean 3146544.88 473473.69 526632.09
N 76 90 77
Std. 10695288.37 776546.548 904863.432
Deviation 7
Dâmboviţa Mean 1625327.37 429994.78 662325.33
N 137 179 141
Std. 3594215.463 924417.927 1128674.726
Deviation
Dolj Mean 2728764.34 989743.43 979765.97
N 263 360 293
Std. 7674830.945 6266124.062 4548510.989
Deviation
Galaţi Mean 1117239.02 474617.83 340771.59
N 309 372 336
Std. 4041454.493 1571371.396 1298544.529
Deviation
Giurgiu Mean 3371519.01 1833149.78 609367.46
N 70 93 68
Std. 9428985.318 12304918.10 1864107.586
Deviation 2
Gorj Mean 1260127.64 417153.55 398713.30
N 101 130 105
Std. 3316745.615 1097718.417 759459.312
Deviation
Harghita Mean 2393328.74 656937.88 312583.29
N 164 196 163
Std. 5847928.325 1948815.069 536479.917
Deviation
Hunedoara Mean 928372.27 501339.12 404562.84
N 197 240 208

12
 Std. 1904959.083 1642041.073 1207828.564
Deviation
Ialomiţa Mean 1194267.49 1753038.72 5154358.23
N 71 86 70
Std. 3280439.050 12963479.81 41363663.35
Deviation 8 3
Iaşi Mean 5393566.22 1206466.37 1016019.91
N 676 856 729
Std. 33508365.85 5751469.606 6072944.118
Deviation 7
Ilfov Mean 10357727.48 1373867.37 1539105.63
N 1237 1650 1224
Std. 156869821.8 6383233.145 12886070.26
Deviation 32 8
Maramureş Mean 2003389.81 462357.67 508178.38
N 254 316 264
Std. 14940366.20 1326735.014 2044943.677
Deviation 9
Mehedinţi Mean 1219507.62 428608.33 555009.33
N 47 63 54
Std. 1743090.909 736582.114 823058.689
Deviation
Municipiul Mean 12274426.35 1484113.76 1454974.79
Bucureşti N 6366 8589 6353
Std. 136691498.6 8451742.194 8227120.819
Deviation 36
Mureş Mean 2472014.68 760411.69 750439.72
N 299 386 300
Std. 6294456.872 2901609.864 2668878.695
Deviation
Neamţ Mean 1115374.42 466545.31 393215.73
N 180 218 190
Std. 2416049.771 1338058.587 1038962.814
Deviation
Olt Mean 1037691.00 390248.04 444846.63
N 69 95 68
Std. 2649414.816 1417069.301 981370.073
Deviation
Prahova Mean 3264726.49 555687.34 718020.65
N 427 590 452

13
 Std. 23295959.88 2498830.116 4202751.372
Deviation 1
Sălaj Mean 3223770.20 716658.50 747390.00
N 84 125 89
Std. 8519536.335 3118813.598 2428655.110
Deviation
Satu Mare Mean 3900050.04 1193943.49 428487.09
N 167 223 182
Std. 16856118.04 8449479.804 1317713.841
Deviation 8
Sibiu Mean 3873553.50 737593.87 703564.53
N 574 737 589
Std. 14835266.76 2182375.048 3093516.579
Deviation 7
Suceava Mean 4407716.87 610470.00 735943.88
N 200 242 211
Std. 42799916.64 1843748.193 4442507.231
Deviation 3
Teleorman Mean 822118.47 300155.49 487540.11
N 38 67 56
Std. 1191708.388 540189.583 925068.965
Deviation
Timiş Mean 5507858.03 843672.91 809178.27
N 1448 1889 1452
Std. 46722194.47 4201273.601 5343853.906
Deviation 1
Tulcea Mean 1135057.56 390493.89 505291.22
N 100 120 99
Std. 2593026.274 1244601.160 1579583.021
Deviation
Vâlcea Mean 973729.46 361536.97 892305.63
N 142 192 147
Std. 3023717.413 1398111.851 5910982.705
Deviation
Vaslui Mean 1486049.86 590097.42 439379.38
N 70 86 77
Std. 4515897.193 1358834.335 945031.960
Deviation
Vrancea Mean 1552300.95 355781.45 531941.35
N 86 119 98

14
 Std. 5222408.335 664127.622 1289448.704
Deviation
Total Mean 6755441.54 1005650.65 993374.33
N 19384 25860 20143
Std. 90095682.23 5902222.726 6808986.996
Deviation 3

4.2. Matricea corelațiilor (output-ul Correlation Matrix)

Matricea corelațiilor prezintă valorile coeficienților de corelație dintre

variabile,considerate două cate două (rxi/xj). Este o matrice pătratică simetrică față de diagonala
principală (egală cu unu deoarece o variabilă este perfect corelată cu ea însăși). Forma matricei
de corelație se prezintă astfel:

Active
imobilizate Active
total circulante CAneta
Correlation Activeimobilizatetot 1.000 .351 .676
al
Activecirculante .351 1.000 .517
CAneta .676 .517 1.000
Sig. (1-tailed) Activeimobilizatetot .000 .000
al
Activecirculante .000 .000
CAneta .000 .000
a. Determinant = .398

Utilizarea activelor imobilizante duce la crearea de venituri mari, care sunt incluse în
activele circulante .
Investițiile pe termen lung se regăsesc în activele imobilizate . Recuperarea sumei
investite în activul respectiv se numește amortizarea .Amortizările sunt elemente din
cheltuieli de exploatare , respectiv cheltuieli totale și se vor regăsi și în CA, și totodată,
aceste amortizări se regăsesc și în veniturile din exploatare.
Utilizarea activelor imobilizate duce automat la apariția unor cheltuieli de exploatare
care se vor regăsi automat în componența cheltuielilor totale. Folosirea activeleor

15
 imobilizate își va pune amprenta și asupra cifrei de afaceri, astfel încât, dacă activele sunt
folosite într-un mod corect, cifra de afaceri va crește.

4.3. Statistica test ϰ2 și statistica KMO (output-ul KMO and Bartlett's

Test)

Kaiser-Meyer-Olkin Measure of Sampling .609

Adequacy.
Bartlett's Test of Approx. Chi-Square 14601.866
Sphericity df 3
Sig. .000

Pentru a calcula ipoteza de independență care se aplica între valorile statistice, folosim
valorile calculate ale statisticilor test corespunzătoare furnizate de către programul SPSS.
Folosim statistica test ϰ2 pentru a testa dacă între variabilele respective există legături
statistice . Astfel, formulăm următoarele ipoteze:
H0: ipoteza de independență;
H1: ipoteza de dependență .
În vederea testării ipotezelor, programul SPSS ne furnizează valoarea calculată a statisticii
test (ϰ2=14601.866) și valoarea probabilității asociate statisticii test calculate (sig.), iar cum
valoarea probabilității asociate statisticii test este mai mică de 0,05, este acceptată ipoteza de
independență .
Statistica KMO are o valoare mai mare decât 0,5 (.609), fapt ce indică existența unor
legături statistice semnificative, deci , putem susține că analiza componentelor principale poate
fi aplicată.

4.4. Varianta variabilelor (output-ul Communalities)

Initial Extraction
Activeimobilizatetot 1.000 .896
al
Activecirculante 1.000 .980

16
CAneta 1.000 .831
Extraction Method: Principal Component
Analysis.

Extraction Sums
Initial of Squared
Eigenvalues Loadings
% of Cumulative % of Cumulative
Component Total Variance % Total Variance %
1 2.041 68.031 68.031 2.041 68.031 68.031
2 .666 22.216 90.247 .666 22.216 90.247
3 .293 9.753 100.000
Extraction Method: Principal Component Analysis.

În tabelul de mai sus valoarea 90.247 reprezintă creșterea cumulativă, această valoare
indică faptul că primele 2 axe factoriale explică împreună 90,247% din varianta totală.
Conform criteriului lui Benzecri , trebuie ales un numar de axe care explică peste 90% din
varianta totală, iar acest lucru se aplica și în cazul de față.

17
 Din această diagramă reiese faptul că activele imobilizate necesită cel mai mare procent
de investiție pentru funcționarea optimă a afacerii cu imobilizare. Această componentă are o
pondere de mai mult de 3 ori față de componenta activelor circulante.

Bibliografie

1. Lect. univ. dr. Cristina Bârnă, Piața imobiliară în România și în Uniunea

Europeană
2. Ana Maria Ciucanu - Analiza componentelor principale
3. https://imobiliarelili.ro/ghid-legislatie-imobiliara/
4. https://www.statisticshowto.com/bartletts-test/
5. https://profs.info.uaic.ro
6. http://www.coduricaen.info

18