Curs MK #8&9

“Orice structură culturală, orice
act individual care ţine de

comportamentul social implică,
într-un sens explicit sau implicit,
comunicare"
(E. Sapir).
Comunicarea este un
proces de transmitere a
informaţiilor între indivizi
sau între grupuri sociale.
Comunicarea umană, prin calitatea sa de a implica o relaţie, se manifestă sub două mari forme:
comunicarea directă comunicarea mediată (indirectă).
Comunicarea directă presupune prezenţa a doi sau mai mulţi indivizi, în același spaţiu fizic
(proximitate spaţială), indivizi care interacţionează, influenţându-se reciproc.
Comunicarea mediată ?
relaţie
între
parteneri
receptarea
posibilitatea
corectă a
de a emite
informaţiei
semnale
transmise
Elemente
necesare
procesului
de
comunicare
capacitatea
canale-
de a recepta
suport de
semnale sau
comunicare
mesaje
utilizarea
unor semne
și simboluri
În orice proces de comunicare
urmărim patru scopuri esenţiale:
4. Să provocăm
1. Să fim o reacţie, o
3. Să fim
receptaţi (auziţi 2. Să fim inţeleși, schimbare de
acceptaţi,
sau citiţi), comportament
sau de atitudine.
Dacă nu se reusește să se
fructifice nici unul dintre
obiectivele propuse, procesul de
comunicare nu se realizeaza !
• Diagrama
fundamentală a
comunicării
• In publicitate, noţiunea de zgomot de fond
implică totalitatea factorilor care intervin între
momentul difuzării mesajului publicitar și cel al
receptării sale.
• Astfel, putem considera zgomote de fond:
• Muzica in surdină,
• Sunetul produs de un calculator în
stare de funcţionare,
• O carte/revistă deschisă în faţa celui
care privește la televizor
• Orice alte elemente care distrag
atenţia receptorului de la mesajul
publicitar în ansamblul său.
Schema de
comunicare
Schramm
SEMN, SIMBOL, IMAGINE, LIMBAJ ÎN DISCURSUL PUBLICITAR
• Există modele lingvistice și semiotice în comunicarea

publicitară, analizând semnele lingvistice, imaginile, gesturile,
simbolurile și semnificaţiile prin analiza a 4 discipline distincte:
• a) Sintaxa,
• b) Semantica,
• c) Pragmatica.
• d)Sigmantica
• Sintaxa e interesată de problemele transmiterii informaţiei, de

succesiunea semnalelor (auditive, grafice etc.), succesiune
impusă de emiţător, de canalele de transmisie, de codurile
necesare, de zgomot, de redundanţe etc.
• Sintaxa studiază relaţiile dintre semnele care compun mesajul
publicitar, dar nu e interesată de semnificaţia simbolurilor ce
configurează acest mesaj.
• Semantica studiază sensul mesajelor
publicitare, semnificaţiile acordate
semnalelor prin diverse convenţii,
raporturile dintre semne și ceea ce
reprezintă semnele (obiectele pe care le
semnifică). Deoarece semnificaţiile nu
pot fi perfect identice pentru toţi cei
care sunt angrenaţi în procesul de
comunicare, distingem între semantica
intenţională (mesajul pe care
emiţătorul dorește să-l transmită) și
semantica realizată (mesajul pe care îl
"înţelege" receptorul).
• Pragmatica tratează relaţiile dintre
semne și cei care le folosesc. Pragmatica
se referă asupra contextului
comunicării, a condiţiilor și
posibilitaţilor intercomunicării, și
vizează interacţiunea dintre emiţător și
receptor.
• Sigmatica studiază raportul dintre semne și obiecte.
În locurile publice, semnalizarea prin indicatoare
vizuale trebuie să îndeplineasca două condiţii
pentru a fi utile:
• a) să fie compactă,
• b) să fie independentă de limbă și cultură.
• Așa s-a ajuns la ceea ce numim pictograme, care
indicau cutiile poștale, spitalele, cabinele telefonice,
ghișeele de informaţii etc. și reprezintă cunoștinte
obiective.
• Dacă ar trebui să alcătuim piramida elementelor
unui mesaj publicitar, am constata că la baza
acesteia ar trebui așezate cu precădere
pictogramele.
• Existenţa lor simplifică enorm discursul publicitar,
îi permite caracteristici multivalente și îi
eficientizează la maximum mesajul, prin raportul
informaţie-timp.
P I C TO G R A M E
IN
INDUSTRIA
A U TO
P I C TO G R A M E
IN
INDUSTRIA
AU TO
P I C TO G R A M E
IN
INDUSTRIA
A U TO
Nevoile nu sunt impuse/create de
către publicitate, ci doar reflectate de
către aceasta.
Publicitatea este oglinda în care ni se
dezvăluie evoluţia societăţii, la toate
nivelele sale.
"Publicitatea nu creează nevoi noi.

Ar fi incapabilă de așa ceva. Nu
poate decât să le descopere, să le
trezească, niciodată să le fabrice.
Ceea ce publicitatea impune este
deja în noi" .
Eco, Umberto – Semiotica și filosofia
limbajului
ALEGEREA CELUI MAI POTRIVIT SUPORT/CANAL DE DIFUZARE A PRODUCŢIEI
PUBLICITARE. AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE ACESTORA.
Comunicarea între un ofertant de mesaj publicitar și mediul extern este axată pe câteva elemente:
suportul mesajului (spot publicitar
sursa de informare (compania, firma); mesajul; informaţia de transmis; radiofonic, televizat, anunţ în presă, destinatar.
bannere etc.);
Studiile economice asupra publicităţii au relevat faptul că intenţia oricărui ofertant pe piaţa publicitară o
reprezintă crearea unei atitudini favorabile faţă de un produs, o marcă ori o întreprindere.
• Identificarea celei mai potrivite/eficiente strategii
de promovare poate surveni răspunzând
următoarelor întrebări:
•
•  Ce se urmărește?
• Dacă o companie intenţionează să se menţină pe
piaţă, atunci vom vorbi de adoptarea unei strategii
defensive.
• În schimb, dacă se dorește pătrunderea pe o nouă
piaţă, cucerirea acesteia și detronarea concurenţei
se impune aplicarea unei strategii ofensive.
•  Ce se promovează?
• Pentru promovarea unui produs sau a unui serviciu,
se va realiza o strategie care să creeze o atitudine
favorabilă faţă de acesta (strategie de produs sau
de serviciu).
• În cazul promovării unei companii, strategia va viza
imaginea acesteia și-și va adecva demersul în
consecinţă.
•  Cum se promovează, cu ce tip de
argumente?
• Dacă accentul campaniei de promovare va cădea
pe transmiterea de mesaje, de informaţii
referitoare la produsul promovat, atunci se va
adopta o strategie informaţională.
• Se va apela la strategia materială dacă dorim să
subliniem avantajele de ordin material pe care le va
obţine clientul în urma achiziţiei.
•  Cât timp promovăm?
• Există diferenţieri semnificative de abordare pentru
promovarea pe anumite perioade de timp.
Distingem astfel între o activitatea de publicitate
continuă, fără întreruperi, dar cu variaţii de
conţinut și mesaj, și între o activitate concentrată
care își propune să-și prezinte mesajul într-un
interval de timp limitat, eventual în apropierea
momentelor cu mai mare încărcătură afectivă
(Crăciun, Paște etc.).
•  Cât de amplă este promovarea?
• Dacă se dorește o campanie de promovare pe
toate suporturile și pentru mai multe tipuri de
audienţă, atunci se va adopta o strategie
diversificată. În schimb, pentru a ajunge numai la un
anumit tip de public, fidel unui anumit canal media,
apelăm la o strategie de tip restrâns. Aceiași
strategie se adoptă și în cazul în care apar restricţii
tehnice de utilizare a anumitor suporturi
(transportul în comun – limitare la mesaje vizuale).
•  Cine promovează?
• Activităţile de promovare sunt întreprinse de
agenţii de specialitate, ale caror servicii sunt
contractate de către companie. Există însă și cazuri
de auto-promovare (strategie prin întreprindere),
angrenajul promoţional fiind pus în mișcare de
către compartimentul de marketing al companiei
respective.
Clasificare Tip de publicitate
Publicitate instituţională
de informare
După obiectul publicităţii de condiţionare

Publicitatea de produs
comparativă
de reamintire
Publicitate locală
După aria teritorială de răspândire a mesajului Publicitate naţională
Publicitate internaţională
Publicitate adresată utilizatorilor industriali
După natura destinatarului mesajului Publicitate pentru intermediari
Publicitate adresată consumatorilor finali
CLASIFICAREA ACTIVITĂŢII
DE PUBLICITATE
• Publicitatea, în funcţie de cel care o comandă,
poate fi astfel împărţită:
 Spoturi publicitare comerciale de
consum, care au drept ţintă o audienţă de
masă și sunt difuzate prin canalele mediatice,
 Publicitatea tehnică - apare de obicei în
revistele specializate;
 Publicitatea de prestigiu, desfașurată în
special în cazul oricărei intreprinderi sau
instituţii, și care urmărește să vândă mai mult
imaginea și renumele decât un produs specific;
 Mica publicitate, cu caracter direct
informaţional, suportul periodicelor locale și al
multor publicaţii distribuite gratuit;
 Publicitatea guvernamentală (Ex.
Programul RABLA, campaniile pentru sănătate,
mediu etc.);
 Publicitatea în scopuri umanitare, care
urmărește strângerea de fonduri pentru cauze
nobile;
 Publicitatea prin sponsorizare (prezentă cu
precădere în sport, divertisment și arta).
IN CONTINUARE SE PREZINTA O ZIARELE. CERCETĂTORII AU REALIZAT
ANALIZĂ A PRINCIPALELOR EXISTA O LEGĂTURA DEOSEBIT DE UN PROFIL AL CELOR CE
SUPORTURI, CU PLUSURILE ȘI PUTERNICĂ DINTRE ZIARE ȘI CITITORI, PREFERĂ ZIARUL; ACEȘTIA
MINUSURILE EXISTENTE: LEGĂTURĂ CARE-I ATRAGE PE SUNT, DE REGULĂ,
CUMPĂRĂTORII DE SPAŢIU PUBLICITAR. PERSOANE ÎN VÂRSTĂ, BINE
S-A OBSERVAT CĂ CITITORII DE ZIARE EDUCATE ȘI CU VENITURI
AU TENDINŢA DE A LUA MULT MAI ÎN MAI MARI DECÂT MEDIA.
SERIOS ANUNŢURILE DE MICĂ SAU PENTRU AUDIENŢA DE
MARE PUBLICITATE TIPĂRITE, VÂRSTĂ TÂNĂRĂ, PRESA
DATORITĂ POATE ȘI CARACTERULUI
LOR TANGIBIL, NE-EFEMER, SITUAŢIE SCRISĂ NU SE MAI
PE CARE NU O ÎNTÂLNIM LA RADIO DOVEDEȘTE A FI UN MEDIU
SAU LA TELEVIZIUNE. FAVORABIL PUBLICITĂŢII.
MAI MULT, ZIARELE POT OFERI
CUPOANE CU ANUMITE REDUCERI
CITITORILOR LOR, CEEA CE, NU SE
POATE ÎNTÂMPLA LA RADIO SAU LA
TELEVIZIUNE.
Mai există însă un inconvenient: calitatea tipografică a spaţiilor destinate publicităţii în ziare nu
poate fi la înălţimea celor din revistele specializate, tipărite pe hârtie de bună calitate.
De multe ori, ziarele sunt cumpărate cu o destinaţie bine stabilită: împachetarea sau tapetarea
anumitor spaţii, a coliviilor păsărilor ori a camerelor, când se realizează activităţi de zugrăvire sau
alte reparaţii, ceea ce nu-i poate bucura pe agenţii economici care au plătit sume importante
pentru a-și face publicitate.
De aceea, cea mai bună soluţie o reprezintă analiza atentă a pieţei și îndreptarea spre alte
suporturi, de exemplu revistele.
Revistele, pe lângă avantajele ziarelor, mai au unul, de mare importanţă: o viaţă
mai lungă, adică pot fi considerate actuale mai mult timp, în funcţie de
periodicitatea cu care apar. Adesea, acestea rămân în spaţiile sociale sau de
locuit săptămâni, luni sau chiar ani întregi, fapt ce oferă o mai mare expunere a
publicităţii inserate în ele.
De foarte mare importanţă este și faptul că accesul la publicul vizat poate fi

realizat mult mai lesne, dacă se alege o publicaţie cu un profil al cititorilor care
să corespundă celui vizat de promotorul produsului în cauză.
Mai mult, revistele circulă, se împrumută între prieteni, astfel încât
anunţurile publicitare pot ajunge uneori la audienţe nesperate.
Inconvenientul revistelor, din perspectiva cumpărătorilor de spaţiu

publicitar, îl reprezintă necesitatea rezervării acestui spaţiu în avans,
uneori chiar cu 3-4 luni, iar posibilitatea de a opera schimbări de ultimă
oră e practic inexistentă.
În același timp eficienţa unui anunţ publicitar inserat în paginile unei

reviste este condiţionată de: mărimea anunţului, de amplasare,
pagina/revista și de frecvenţa de apariţie.
Radioul reprezintă un mediu cu adresare directă și în care audienţa poate fi relativ ușor
identificată, la costuri mai reduse comparativ cu televiziunea sau chiar cu unele reviste.
Totuși radioul pare a fi singurul mijloc care nu poate oferi un suport vizual materialelor
publicitare, deși nu trebuie omis faptul că anumite cuvinte, bine alese, pot crea în mintea
ascultătorilor sugestii mai puternice decât în cazul în care ar fi existat posibilitatea unui contact
vizual.
Dar, radioul este un mediu mobil existand in majoritatea autovehiculelor, si care

însoţește potenţialii cumpărători aproape peste tot: la locul de muncă, la plajă, la școală, acasă.
Deși nu este un suport de durată, poate induce anumite comportamente, mai ales în rândul
tinerilor.
Televiziunea, mediu vizual și de mișcare, atinge, de cele mai multe ori, cea mai largă și mai
diversă audienţă. Ca și în cazul revistelor, spaţiul este adesea rezervat în avans. În ultima
perioadă, tendinţa este de reducere a timpului efectiv al unui moment publicitar, concomitent
cu creșterea costurilor. Dar, dacă timpul s-a redus, a crescut frecvenţa cu care sunt difuzate
asemenea momente.
Ceea ce e cu deosebire important în cazul televiziunii e faptul că nu există o anumită

selectivitate a audienţei. În principiu, oricine poate viziona orice, oricând. Analizele efectuate
de specialiștii publicitari au relevat totuși o anumită auto-selecţie a publicului; astfel, emisiunile
de știri sunt urmărite cu precădere de către persoanele mature, telenovelele de către femei,
emisiunile sportive atrag mai ales publicul masculin. Aceasta ordonare a audienţei permite
realizarea unei grile în distribuirea clipurilor publicitare.
Cinematograful constituie o tehnică publicitară foarte
costisitoare care prezintă marele dezavantaj că nu își identifică
bine publicul căruia se adresează.
Există două categorii de filme cu caracter publicitar: filmul de

documentare, cu o durată de aproximativ 30 de minute și filmul
publicitar propriu-zis (care nu poate dura mai mult de 5 minute).
Internetul își măsoară audienţa după numărul de hit-uri înregistrate, etalon deloc relevant,
având în vedere faptul că aceeași persoană poate fi înregistrată de mai multe ori. Avantajul
publicitaţii pe internet provine din faptul că cititorii pot, prin click-uri repetate, să afle foarte
multe detalii despre produsul promovat. Rezoluţie înaltă a imaginii, culoare, sunet și mișcare -
toate acestea pot fi aplicate cu usurinţa pe internet, în cadrul unor programe de ciber-
marketing.
Coordonatele acestui nou tip de publicitate: "Bazat pe informaţie, condus de clienţi, rapid, puternic
personalizat și independent de distanţe și orare". (K. Rohner)
INTERACTIVITATEA ESTE AICI COSTURILE SUNT UNEORI DE ZECI DE RISC DE MANIPULARE COLECTIVĂ???
CUVÂNTUL-CHEIE, CARE POATE FI ORI MAI MICI DECÂT LA TELEVIZIUNE.
TRADUS PRIN LIBERTATE DE ACŢIUNE,
POSIBILITATE DE A ALEGE, DAR EXISTA O
LIMITARE LEGATA DE INDEXAREA
CUVINTELOR CHEIE IN MOTOARELE DE
CAUTARE.
AVANTAJE DEZAVANTAJE
Presa scrisă (ziare)
Flexibilitate Durata scurtă de viaţă
Prestigiul ziarului
AVA N TA J E L E Ș I Arie vastă de difuzare
D E Z AVA N TA J E L E Prezentare slab-calitativă
Posibilitate mare de divizare a
P R O M OV Ă R I I
MESAJELOR MEDIA mesajului
PE DIFERITE CANALE Presa periodică (reviste)
Selectivitatea socio-profesională
Flexibilitate scăzută
ridicată
Receptivitatea destinatarilor
Perioada mare de timp necesară
Durata mai mare de viaţă a mesajului
difuzării mesajului
decat în cazul presei scrise
Radio
Flexibilitate Caracterul auditiv al mesajului

Costuri relătive reduse creează
Mobilitate ridicată o imagine parţială produsului
Televiziune
Impresia de contact direct cu

Costuri ridicate
produsul respectiv
Flexibilitate bună Selectivitate redusă a segmentelor

Difuzare rapidă şi repetată de consumatori
Mix-ul comunicării de marketing
Instrumente
Stabilirea mix-ului de comunicare
• Publicitatea
• Promovarea vânzărilor
• Relaţiile publice
• Marketingul direct
• Vânzarea personală
= formă plătită de prezentare și promovare
Publicitatea impersonală prin mijloace de informare în masă a
unor produse (idei, bunuri și servicii etc.)
Promovarea vânzărilor
„Publicitate” sau „reclamă”?
Relațiile publice
• Accepțiunea 1:
– Publicitate = întreg procesul de creaţie publicitară, planificare media,
Marketing-ul direct cercetare de piaţă etc. cu scopul de a vinde cât mai bine şi mai repede un
produs.
Vânzarea personală – Reclamă = rezultatul final al întregului proces, forma sub care este făcută
invitaţia „cumpăraţi acest produs”
• Accepțiunea 2:
– „Publicitate” = „Publicity” – transmitere prin surse publice, adesea gratuit
– „Reclamă” = „Advertising” – transmitere prin surse comerciale, contra
cost
= formă plătită de prezentare și promovare impersonală prin mijloace de
Publicitatea informare în masă a unor produse (idei, bunuri și servicii etc.)
Forme ale mesajelor publicitare:
Relațiile publice
- spotul publicitar - TV, radio și cinematograf
Marketing-ul direct Ex: Spot publicitar The Color Run
Vânzarea personală
- macheta de presă - presa tipărită (reviste, ziare)
- afișul/ bannerul stradal - publicitatea stradală
- bannerul - media digitală (Internet)
Relațiile publice
- macheta de presă - presa tipărită (reviste, ziare)
Marketing-ul direct

Relațiile publice - macheta de presă - presa tipărită (reviste, ziare)
Marketing-ul direct
- afișul/ bannerul stradal - publicitatea
stradală

Marketing-ul direct
Marketing-ul direct
Vânzarea personală - mesaje publicitare realizate pe suporturi
neconvenționale
Scopul mesajelor publicitare:
Publicitatea
• informarea
Relațiile publice
• poziţionarea
Marketing-ul direct
• reamintirea
• comparația
= serie de instrumente de stimulare pe termen scurt menite să
Publicitatea încurajeze achiziționarea unui anumit produs sau serviciu de către
Promovarea vânzărilor consumatori sau comercianți.
Relațiile publice Instrumente specifice promovării vânzărilor

Mostra de produs – eşantion (cantitate mică) dintr-un produs
Marketing-ul direct

Cuponul – certificat care îl împuternicește pe deținător să beneficieze de
Marketing-ul direct
o anumită reducere specificată pe cupon

Pachetul cu reducere de preț – ofertă care îi permite
Marketing-ul direct consumatorului să facă o economie faţă de preţul iniţial al produsului.

Cadoul – un produs oferit la un preț redus sau gratuit la achiziționarea
Marketing-ul direct unui alt produs.

Premii (concursuri, tombole, jocuri) – oferte care constau în
Marketing-ul direct posibilitatea de a câștiga bani, produse sau excursii în urma
Vânzarea personală achiziționării unui anumit produs sau serviciu.
Instrumente specifice promovării vânzărilor
Relațiile publice
Marketing-ul direct
Încercarea gratuită & Demonstrație–
invitarea unor clienți potențiali să încerce
Vânzarea personală produsul/ serviciul fără niciun cost, în
speranța că aceștia îl vor achiziționa.
= ansamblul de activități folosite pentru crearea și menținerea unor relații
Publicitatea bune cu diferitele categorii de public existente prin obținerea unei
mediatizări favorabile.
Exemple de instrumente specifice relațiilor publice:
Relațiile publice
Revista organizației – vizează informarea personalului,
Marketing-ul direct colaboratorilor, mass‐mediei și clienților unei firme
Vânzarea personală Dosarul de presă – vizează informarea jurnaliștilor

Interviurile – pot fi organizate fie la inițiativa unui
jurnalist, fie la inițiativa firmei
Acțiunile de tipul „porți deschise”
Cocktailurile și recepțiile Sponsorizarea
= folosirea unor canale de comunicare directă (telefon, poștă, fax, Internet)
cu consumatori individuali atent selectați - pentru a obține un răspuns imediat
Publicitatea și cuantificabil din partea lor și pentru a cultiva relații pe termen lung cu aceștia.
Promovarea vânzărilor MESAJ PERSONALIZAT!!!!!!
Relațiile publice Forme ale marketingului direct:

Marketing-ul prin telefon (telemarketing-ul)
Marketing-ul direct
Se obține un feedback!
Vânzarea personală Marketing-ul direct prin poștă: poștă clasică, poștă electronică,
fax.
Marketing-ul direct prin catalog – catalog al firmei distribuit prin
poșta clasică sau prin cea electronică.
Marketing-ul cu răspuns direct prin televiziune
= cea mai veche formă a marketingului direct; presupune contactul direct,
Publicitatea față în față, între forța de vânzare la clienții efectivi/ potențiali.
Promovarea vânzărilor = presupune o comunicare directă, în ambele sensuri între
reprezentanții de vânzări și clienții actuali/ potențiali.
Relațiile publice
Marketing-ul direct
= cea mai veche formă a marketingului direct; presupune contactul direct,
Publicitatea față în față, între forța de vânzare la clienții efectivi/ potențiali.
Promovarea vânzărilor = presupune o comunicare directă, în ambele sensuri între
reprezentanții de vânzări și clienții actuali/ potențiali.
Relațiile publice
Marketing-ul direct
Interacțiune personală
Vânzarea personală Forța de vânzare = legătura între firmă
și clienți (comunicare în dublu sens)
Se obține un feedback!
END C#
INTREBARI?
COMENTARII?
IMAGINEA
VIZUALĂ
ÎN
PUBLICITATE
• În ultimele decenii de activitate
publicitară imaginile vizuale au câștigat
din ce în ce mai mult din spaţiul
publicitar.
IMAGINEA
VIZUALĂ
• Dezvoltarea televiziunii și a noilor medii,
ÎN dar și încercarea de a atrage atenţia
PUBLICITATE asupra mesajului publicitar într-o lume în
care există un supra-aflux informativ sunt
doar două dintre cele mai importante
cauze ale acestui fenomen.
• Comunicarea vizuală in industria auto își

adjudecă locul de instrument important
în influenţarea comportamentului
consumatorului.
IMAGINEA • Dacă în anii 60 o machetă de presă
VIZUALĂ clasică pentru produsele electrocasnice
era încărcată de text și conţinea doar
ÎN imaginea produselor propriu-zise,
PUBLICITATE începand cu anii 80 imaginile vizuale
ocupă de regulă 60-80% din spaţiul
publicitar, iar cel mai frecvent utilizate
imagini sunt cele umane.
• În selectarea imaginilor vizuale este
esenţial imperativul atragerii atenţiei
publicului ţintă, trezirea simpatiei, crearea
unor asociaţii pozitive.
• Imaginile vizuale trebuie să atragă atenţia
prin elemente cum ar fi contrastul,
culoarea, compoziţia originala si
neobișnuită.
• Totodată imaginile vizuale au darul de a
informa, de a juca rolul de mediator al
unor trăiri.
• Imaginile vizuale transmit informaţia într-o
manieră mult mai eficientă decât limbajul,
fiind percepute prioritar.
• În cazul unei machete de presa imaginile
sunt percepute înaintea textului, pentru
percepţia lor privitorul oferind mai mult
timp. Acesta este motivul pentru care
succesul imaginii vizuale determină
succesul produsului publicitar.
• În consecinţă profesionalismul publicitar

constă în mare parte din arta de a alege,
utiliza și prezenta imaginile.
• Perceperea imaginii vizuale se
realizează prin fixaţii (pe o durată
medie de 0,2 secunde) și mișcări
rapide. Unele puncte fixate anterior
sunt refixate pentru a memora
elementele. Fixaţiile de lunga durată
pot fi semnul unei probleme de
înţelegere. Mișcarea ochilor ne dă
indicii despre modul în care este
percepută imaginea.
• Numărul mediu de fixaţii realizate
pentru perceperea unei machete de
presa de mărime medie este de
33,331.
• Împreună cu prelucrarea
imaginii are loc și o
apreciere emoţională a
acesteia care influenţează
restul percepţiei.
Percepţia este influenţată
și de logica spaţială.
• Se recomandă plasarea
unor persoane atractive
lângă un produs.
• Imaginile nu pot
reprezenta niciodată
negaţii, doar situaţii
afirmative.
• Pentru o machetă de presă și practic pentru orice
produs publicitar vizual static mișcarea ochilor
urmează un traseu în formă de Z (vezi fig.).
• Plasamentul machetelor de presă în cadrul publicaţiilor
nu se realizează la întâmplare, fiind evident faptul că
prima și ultima pagină a unei publicaţii prezintă o
probabilitate mare de a fi percepute.
• Pentru machetele prezente în interiorul revistei
sau a ziarului este preferată plasarea pe pagina
din dreapta.
Fig. Traseul privirii în perceperea unui produs publicitar vizual static

• La scanarea cu privirea a unei pagini atenţia este distribuită
după cum este prezentat în figura de mai jos:
Distribuţia atenţiei în cazul perceperii unor machete de presă

Efectele imaginilor se
Imaginile pot fi exterioare dar Imaginile pot fi recunoscute
manifestă atât la nivel cognitiv
și interioare (care nu se referă mai repede decât textele,
cât și la nivel emoţional, și
doar la imagini vizuale ci și la imaginile interesante având
sunt consecinţa atât a
imagini acustice, olfactive care rolul unor adevărate
conţinutului imaginii cât și a
sunt stocate în memorie). capcane pentru ochi.
structurii sale.
Alegerea culorilor este deosebit
de important și se vorbește Încă din antichitate culorile s-au
despre șase tipuri de efecte bucurat de o semnificaţie aparte,
ale culorilor: la greci spre exemplu roșul era
psihologic, simbolul forţei și a tăriei, albul
simbolul purităţii. Roșul și albul
simbolic, erau culorile nobilimii în Roma
cultural, antică, galbenul era culoarea
politic, îmbrăcămintei servitorilor, iar
gri era culoarea rezervată
tradiţional veșmintelor sclavilor.
creativ.
În contemporaneitate, există
culori care sunt asociate
diferitelor curente sau
chiar unor partide politice:
roșul este asociat cu mișcările

sindicale, cu mișcările comuniste și
cu cele social-democrate mai nou,
galbenul este preferat de către

liberalii din mai multe ţări
europene pentru logo-ul
partidelor,
verdele este incontestabil

culoarea mișcărilor ecologiste,
brunul este asociat mișcărilor

fasciste și neonaziste.
• Fiecărei culori îi sunt asociate unele
atribute sau stări, astfel:
• roșul este tonic, activator, sugerează
ideea de putere, căldură, energie,
dorinţa de viaţă, impulsivitate, erotism,
agresivitate, dinamism etc.; asociaţiile
roșului diferă de la o nuanţă la alta,
• albastrul este o culoare pasivă, care
sugerează retragerea, liniștea,
melancolia (nu întâmplător în limba
engleză “blue” nu se traduce doar prin
albastru ci reprezintă și o stare de
tristeţe și melancolie); albastrul
reprezintă însă și prietenia, fidelitatea,
încrederea, tăcerea, eternitatea;
• verdele este o culoare proaspătă care
sugerează tinereţea, natura, viaţa,
sănătatea (nu întâmplător verdele este
utilizat în medicină pentru halate și
multe firme producătoare de
medicamente și farmaciile îl utilizează
în logo), este o culoare liniștitoare,
sugerează speranţa, regenerarea,
siguranţa, toleranţa,
•
• galbenul este o culoare caldă ce
sugerează libertatea, bucuria,
optimismul, extravertire, gelozia,
egoismul, invidia,
•
• rozul sugerează fineţe, erotism,
feminitate, naivitate, tinereţe, armonie,
romantism, noroc,
• violetul este o culoare puternică, cu
semnificaţii multiple, este
neconvenţională, cu o notă de fantezie,
nesiguranţă, mândrie,
•
• portocaliul este o culoare caldă, ce
sugerează extrovertire, activitate,
energie, este o culoare nostimă,
•
• negrul este puternic, pasiv, chiar trist,
sugereaza egoism, singurătate, dar și
eleganţă, conservatorism, introvertirea,
nobleţea, pericolul, brutalitatea și
puterea,
•
sugerează puritate, eleganţa, este
o culoare neutră,
• auriul sugerează bogăţie, putere, lux,
ideea de scump, extravaganţa, magie,
snobism,
•
• argintiul este culoarea preferată a
unor produse electronice, sugerează
eleganţa, siguranţa, dinamism,
sportivitate, lipsa de convenţionalism,
originalitate.
• Uneori produsul promovat este singurul
element color din prezentare atrăgând
în această manieră mai bine atenţia.
• Anumite culori sunt deja consacrate unor

clase de produse, astfel se vorbește
despre:
White goods Red goods
(aparate (produse de
electrocasnice) lux)
Blue goods Yellow goods

(bunuri de larg (tigari, cafea,
consum) bauturi)
• Cercetările psihologice au demonstrat
că există asociaţii specifice între
culoare și gust:
• galbenul-verzui este asociat cu gustul
acru,
• galben-portocaliul și anumite nuanţe de
roșu cu gustul dulce (în special
culoarea roz),
• bleumarinul, culoarea maro și violetul
sunt asociate gustului amar,
• verdele deschis, griul cu gustul sărat.
• Asociaţii sunt posibile și între culori și
mirosuri:
• violetul și albastrul sunt asociate unor
parfumuri florale,
• verdele cu mirosul proaspăt de brad etc.
• Imaginile nu au nevoie de o
traducere, ele sunt înţelese dincolo
de limbaj. Pentru a realiza o
combinaţie optimă a imaginilor cu
textul trebuie exploatate
performanţele ambelor modalitaţi
comunicaţionale.
• Culoarea textului și fondul sunt importante, astfel cu cât contrastul dintre acestea
este mai mare cu atât va fi mai ușor să fie citite. Sunt recomandate combinaţiile:
TEXT ROSU PE FUNDAL ALB
TEXT ALBASTRU PE FUNDAL ALB
TEXT NEGRU PE FUNDAL

GALBEN
TEXT VERDE PE FUNDAL ROSU
TEXT ROSU PE FUNDAL VERDE

ALB
VIOLET
TEXT PORTOCALIU PE FUNDAL ALB

• ATENTIE !!!
• Cu cât este un text mai colorat cu

atât mai lipsită de importanţă
pare informaţia !!!
80% din suprafata
DE CE ROSU ???
• ÎNTREBĂRI?
• COMENTARII?

Curs MK #8&9

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs MK #8&9

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

“Orice structură culturală, orice

act individual care ţine de

comunicarea directă comunicarea mediată (indirectă).

• Există modele lingvistice și semiotice în comunicarea

• Sintaxa e interesată de problemele transmiterii informaţiei, de

"Publicitatea nu creează nevoi noi.

După obiectul publicităţii de condiţionare

După aria teritorială de răspândire a mesajului Publicitate naţională

Publicitate adresată utilizatorilor industriali

După natura destinatarului mesajului Publicitate pentru intermediari

Publicitate adresată consumatorilor finali

De foarte mare importanţă este și faptul că accesul la publicul vizat poate fi

Inconvenientul revistelor, din perspectiva cumpărătorilor de spaţiu

În același timp eficienţa unui anunţ publicitar inserat în paginile unei

Dar, radioul este un mediu mobil existand in majoritatea autovehiculelor, si care

Ceea ce e cu deosebire important în cazul televiziunii e faptul că nu există o anumită

Există două categorii de filme cu caracter publicitar: filmul de

Presa scrisă (ziare)

Flexibilitate Durata scurtă de viaţă

Flexibilitate Caracterul auditiv al mesajului

Mobilitate ridicată o imagine parţială produsului

Impresia de contact direct cu

Flexibilitate bună Selectivitate redusă a segmentelor

Stabilirea mix-ului de comunicare

- afișul/ bannerul stradal - publicitatea stradală

- bannerul - media digitală (Internet)

Relațiile publice Instrumente specifice promovării vânzărilor

Relațiile publice Instrumente specifice promovării vânzărilor

Relațiile publice Instrumente specifice promovării vânzărilor

Relațiile publice Instrumente specifice promovării vânzărilor

Relațiile publice Instrumente specifice promovării vânzărilor

Vânzarea personală Dosarul de presă – vizează informarea jurnaliștilor

Relațiile publice Forme ale marketingului direct:

• Comunicarea vizuală in industria auto își

• În consecinţă profesionalismul publicitar

Fig. Traseul privirii în perceperea unui produs publicitar vizual static

Distribuţia atenţiei în cazul perceperii unor machete de presă

roșul este asociat cu mișcările

galbenul este preferat de către

verdele este incontestabil

brunul este asociat mișcărilor

• Anumite culori sunt deja consacrate unor

Blue goods Yellow goods

TEXT ROSU PE FUNDAL ALB

TEXT ALBASTRU PE FUNDAL ALB

TEXT NEGRU PE FUNDAL

TEXT ROSU PE FUNDAL VERDE

TEXT NEGRU PE FUNDAL

TEXT PORTOCALIU PE FUNDAL ALB

• Cu cât este un text mai colorat cu

S-ar putea să vă placă și