Curs 11 mai

Reeducarea paraplegicului in ortostatism si mers.

In mom in care se considera ca paraplegicul este pregatit pt inceperea acestei etape
este mom in care pacientul este pregatit pt Buttman. Cand subiectul isi mentine echilobrul in
asezat, cu ochii inchisi si bratele intinse inainte pe unt timp nelimitat consideram ca poate este
pregatit sa inceapa etapa de recuperare in ortostatism si mers.
Primul lucru pe care subiectul trebuie sa l faca este ridicarea in pcioare. Ridicarea in
picioare se realizeaza printr-un sprijin posterior pe care il realizam cu orteze care pleaca de la
treimea sup a coapsei pana la picior a.i se asigura rigiditatea membrelor inf. Aceste tipuri de
orteze functioaneaza sub doua forme:
- orteze lungi simple care asigura numai ortostatismul, verticalizarea si pe care subiectul
trebuie sa le utilizeze progresiv;
- dar exista si ortezele superioare cu balama la genunchi care se pot actiona a.i sa permita
flectarea cand subiectul vrea sa se aseze

Pt a mentine poz este esentiala tonifierea musuclaturii abdominale si sacrolombara. Deci este
nev de un ocrest muscular extrem de solid care sa sustina trenul superior. Din pacate aceasta
musuclatura este deficitara la paraplegic. Daca ea nu poate fi competitiva de la inceput este
nevoie de un corset de sustinere. Daca programul kinetic se formeaza progresiv subiectul va
castiga in forta si nu va mai fi nevoie de corset. Daca nu reuseste acest lucru este nevoie de
mentinerea corsetului pe tot acest interval. Din mom in care subiectul performeaza ridicarea
in picioare si in cond in care aceasta verticalizare este performata pe perioade suficient de
lungi, subiectul incepe sa utilizeze carjele de mers. Daca reuseste sa mentina poz verticala pe
orteza inseamna ca are sanse foarte mari sa mearga dintr-o bucata folosind membrele
inferioare ca niste piloni. Avantajele ambulatiei sunt imense. In primul rand daca reuseste s
amabuleze, sa mearga scade spasticitatea. Sunt prevenite prin verticalizare si incercarea de
mers, contracturile. Sunt activate toate grupele musuclare care actioneaza voluntar si care sunt
capabile sa raspunda. Este prevenita osteoporoza. Se previne calculoza urinara. Sunt prevenite
... reflexe ale tesuturilor moi. Este favorizat drenajul urinar si peristatica urinara si din
punctele de vedere functionare este permis accesul in spatiile in care subiectul nu poate intra
cu scaunele cu rotile. Efortul de mers este cu atat mai mare cu cat subiectul este mai spastic
daca exista tulburari de sensibilitate si daca subiectul este supraponderar sau chiar obez.
Exista tendinta ca in mom in care subiectul ajunge paraplegic ca intr un interval de timp sa ia
in greutate. Subiectul incepe din momentul in care este capabil sa se verticalizeze, subiectul
incepe exercitiile in cadrul de mers si apoi inre bare paralele. Intre bare paralele subiectul
trebiuie sa si imbunatateasca permanent echilibrul. Acesta se mentine cu sprijin pe ambele
maini dupa care ridica alternativ cate o mana si apoi ambele. Subiectul trebuie sa ridice capul.
Dupa care incepe sa ridice cate un picior sa l duca inainte dupa care il duce inainte si revine la
pozitie. Miscarea se face alternativ. Subiectul nu trebuie sa aibe nicio clipa teama. Nu trebuie
sa grabim fazele. Dupa care se lucreaza aplecari laterale si torsiuni ale trunchiului la ineput cu
sprijin pe brate, ulterior slabind acest sprijin din ce in ce mai mult. Trecand prin aceste etape
subiectul poate incepe pimii pasi. Mersul va incepe ca reper. Atunci cand coboratorii si
adductorii umarului pot sa ridice o greutate de cel putin 15 kg (nivelul minim necesar pt
utilizarea carjelor) si cand cvadricepsul poate sa ridice 30-35 kg daca se doreste mersul fara
orteze sau proteze. Exista 3 tipuri fundamentale d emers in paraplegie:
-mers prin pasi alternanti
-mersul prin pasi tarsiti
-mers prin pendulare sau balans
 Mersul cu pasii atarnati: poate fi in doi timpi sau in 4 timpi. In 4 tampiti, carja stanga,
picior drept, carja dreapta picior stang. Acest tip de mers reproduce mersul animalelor
patrupede. Acest mers ne asigura cea mai mare stabilitate pt ca tot timpul subiectul are cel
putin 3 puncte de sprijin.
Mersul cu pasi tarsiti, subiectul avanseaza cu carjele si picioarele se tarasc pana la
carje sau eventual putin mai in fata. Acest tip de mers este stabil. Si este mai putin obositor.
Mersul prin pendulare, membrele inferioare se arunca inaintea carjelor. Este mersul cel
mai rapid, dar si cel mai putin stabil.
In permanenta in performarea oricarei etape trebuie sa urmarim controlul motor.
Controlul motor al paraplegicilor se realizeaz ape baza schemei de program, mobilitate,
stabilitate, mobilitate-controlata, abilitate.

Boala Parkinson
Este o boala degenerativa, progresiva care apare datorita ... ale neuronilor dintr-o zona
speciala numita ´substanta neagra´. In aceasta zona este produs dopamina si in conditiile in
care neuronii acestei zone sunt distrusi dopamina nu se mai produce. Consecinta principala o
reprez triada: rigiditate, bradikinezie, tremor neintentional. Datorita prezentei acestei triade, in
tabloul clinic apar:
-modificari posturale: pacientul este in cifoza, are tendinta sa proiecteze capul si trunchiul
inainte, are mers cu pasi mici si fara balansul bratelor, afectarea reflexelor de redresare,
pierderea echilibrului , deformarea membrelor, faciesul imobil. Sunt cele mai importante.
Pacientul parcurge 5 stadii (dupa americani):
Stadiul I:
-presupune atingerea
Stadiul II:
-atingerea subiectului este bilaterala
-este afectat mai ales trunchiul
-capacitatea profesionala incepe sa scada pana la pierdere totala
Stadiul III: tabloul clinic complet al bolii
-afectarea cuprinde si viata curenta nu numai activ profesionala
-subiectul are dificultati in deplasare si in viata normala
Subiectul IV
-nu mai poate sa mearga singur
-devine dependent de cineva
Stadiul V:
-subiectul este total dependent
-impotenta functionala este totala
-uneori nu mai poate sa coboare din pat
In porgrmul de recuperare, esentiale sunt programele kinetice si ne refererim la
programele kinetice in apa calda respectiv hidrokinetoterapie la 36-37 de grade. In orice caz,
aplicatiile de caldura in pregatirea programelor kinetice caldura diminua leziunile
extrapiramidale.
Spasticitatea este elastica, afecteaza in principal de la distal spre proximal. La un
anumit nivel nu afecteaza toti mushcii ci doar unele grupe. Apare fenomenul lamei de briceag.
Aceasta poz se mentine un timp dupa care revine la forma initiala.
Rigiditatea este expresia afecatrii cailor extrapiramidale. Intereseaza un anumit nivel si
intereseaza toti muschii acelui nivel. Pleaca intotdeauna de la centuri. Intereseaa extensorii si
flexorii... Fenomenul rotii dintate.
Obiectivele programului kinetoterapeutic in boala Parkinson sunt:
-ameliorarea mobilitatii
-ameliorare vitezei de miscare
-ameliorarea coordonarii miscarilor
-ameliorarea respiratiei
-ameliorarea mimicii

Ameliorarea mobilitatii.
Scaderea mobilitatii este expresia rigiditatii, este consecinta bradikineziei si de fapt cu aceasta
ameliorare a mobilitatii trebuie sa incepem. Aceasta beneficiaza de mai multe tehnici de
facilitate:
-inversare lenta
-initiere ritmica
-rotatia ritmica
-inversare aginista
In ameliorarea mobilitatii principiul fundamental este ca trebuie sa se faca pe toata
amplitudinea pe fiecare segment in parte. Extrem de important este sa amelioram rotatiile
gatului si trunchiului, evident cu autocontrol in oglinda. Sunt foarte importante exercitiile de
asuprizare pe toata amplitudinea. De accea este bine ca ex sa se realizeze la inceput simetric
dupa care se trece la a doua faza exercitiul asimetric. Urmarim sa corectam poz vicioase a
trunchiului: proiectia inainte a capului si trunchiului, cifoza dorsala, flexumul de sold si
genunchi. Este foarte important autocontrolul posturii la oglinda care sa se faca permanent.

Ameliorarea vitezei de miscare. Combaterea bradikineziei.

Se utilizeaza stimulul senzorial: vocea, lumina, fluieratul, atingerea pe umar. Miscarea
tot mai rapida a kt pe care trebuie s-o imite. Exercitii pe muzica ritmata. Cuplarea exercitiilor
pe comanda acestor stimuli ne asigura o viteza de miscare tot mai mare. S-a constatat ca
performarea acestor exercitii de crestere si de miscare conduc la ameliorarea neta a mersului
si chiar a vorbirii, chiar daca exercitiile nu au fost tintite pt acest scop. Important este faptul ca
utilizarea stimulilor senzoriali trebuie sa mentina atentia pacientului. Pt ameliorarea vitezei de
miscare se mai foloseste si tehnica proprie Knott, se mai numeste si tehnica pompajului sau
tehnica ritmica. Segmentul care trebuie sa se miste este miscat pasiv de cateva ori pe toata
amplitudinea de miscare apoi subiectul trebuie sa faca miscare activa ritmica de cateva ori si
aceasta succesiune se repeta la fiecare grup muscular, ex: miscare de flexie dorsala apoi
palmara de cateva ori apoi subiectul o face activ facem de mai multe ori la toate nivelele.
Dupa cateva zile se suprima pompajul si se constata ca a crescut si creste in continuare viteza
de initiere si de...

Ameliorarea coordonarii miscarilor.

Este foarte important, este esential sa se inceapa prin exercitii fizice axioperiferice sau
perifericoaxioperiferice. Se performeaza la inceput rotatia trunchiului asociata cu miscari ale
bratelor sau ritmata pe mers. Se porneste cu viteze mici ca subiectul sa se poata concentra pe
miscare, dupa care ritmul va fi din ce in ce mai rapid. Exericitii cu mingea, cu bastoanele, cu
popice concomitent cu miscarile mb inferioare mers, mers pe vf. Foarte important este ritmul.
Exercitii de mers: mersul inainte, mersul lateral, mersul inapoi, mersul pe semne, mers
incrucisat, urcatul-coboratul scarilor. In permanent trebuie sa acordam atentie balansului
bratelor si de asemenea oscilatiilor trunchiului. Terapie ocupationala – antrenanemnt pt
activitatile casnice si pt timpul liber.

Ameliorarea respiratiei.
 Nu se poate performa. Daca primele 3 obiective nu se poate performa cel de-al
patrulea. Stereotip abdominotoracal inferior. Inati trebuie sa incep cu exercitii de relaxare
generala si toracica, apoi fac exercitii toracice si apoi generali si in final ... Pt a performa acest
program este nevoie de exercitii care se rtimeaza pe pasii de mers sua prin comanda.

Ameliorarea mimicii.
Exercitiile de mimica se performeaza numai in fata oglinzii. La inceput se fac analitic
separat pt fiecare sector al fetei. Apoi se fac exercitii globale de expresie: ras, plans, mirare,
furie. Aceste exercitii trebuiesc ritmate pe stimuli senzoriali. In tot acest program kinetic pe
care pacientul trebuie sa l performeze in fiecare zi si care trebuie individualizat si modificat
periodic si trebuie sa tina pasul cu fiecare evolutie a pacientului, familia are un rol esential,
cate trebuie sa sustina pacientul. Pacientul trebuie sa sustina programul de cateva ori pe zi si
familia trebuie sa incurajeze pacientul in acest sens.