Puncţia osoasă

Puncția osoasă reprezintă stabilirea unei legături între mediul

extern şi zona spongioasă a osului, străbătând stratul său
cortical şi zona spongioasă a osului, prin intermediul unui ac.
Puncţia osoasă se execută de către medic!
Biopsia măduvei osoase și aspirația măduvei osoase sunt
proceduri pentru colectarea și examinarea măduvei osoase –
țesutul spongios din unele dintre oasele tale mai mari.

Biopsia și aspirația măduvei osoase pot arăta dacă măduva este

sănătoasă și creează cantități normale de celule sanguine.
Medicii folosesc aceste proceduri pentru a diagnostica și
monitoriza bolile de sânge și măduvă, inclusiv unele tipuri de
cancer, precum și episoadele febrile de origine necunoscută.
Măduva osoasă are o porțiune fluidă și o porțiune mai solidă. În
biopsia măduvei osoase, medicul folosește un ac pentru a
retrage o probă din porțiunea solidă. În aspirația măduvei
osoase, un ac este utilizat pentru a retrage o probă din
porțiunea de fluid.

Biopsia măduvei osoase și aspirația măduvei osoase sunt

adesea efectuate în același timp. Împreună, aceste proceduri
pot fi numite examen al măduvei osoase.
Scop
● Explorator: recoltarea măduvei pentru examinare în vederea
stabilirii structurii, compoziţiei și pentru studiul elementelor
figurate ale sângelui în diferite faze ale dezvoltării lor.
● Terapeutic: administrare de medicamente, lichide, sânge,
substanțe nutritive, recoltarea măduvei de la persoane
sănătoase pentru transplant.
Indicaţii pentru puncția osoasă
● Boli hematologice.

Locul de elecție al puncţiei osoase

● Sternul – manubriul sternal.

● Spina iliacă, creasta iliacă,

● Maleola tibială.

● Calcaneul – la copii.

Materiale necesare
● Câmpuri sterile;

● Mănuşi sterile;

● Antiseptice: alcool, tinctură de iod;

● Material pentru igiena tegumentară a locului puncţiei;

● Soluţii anestezice și seringi cu ace sterile pentru anestezie;

● Seringi sterile (10-20 ml) pentru aspirarea măduvei;

● Tampoane și comprese sterile;

● Ace trocar cu mandren;

● Materiale necesare pentru recoltări – lame, ser fiziologic;

● Pansamente sterile;

Alte materiale funcţie de scopul urmărit;

● Dacă scopul e terapeutic, se adaugă și soluțiile
medicamentoase necesare.

● Materialele se pregătesc pe o măsuţă acoperită cu un câmp

steril, în condiţiile de asepsie perfectă.

Pregătirea bolnavului
▪ Se anunţă bolnavul, se explică tehnica şi se încurajează.

▪ Se explică că se va înlătura durerea puncţiei prin anestezie

locală. Se obține consimțământul;

▪ Se controlează cu o zi înainte timpul se sângerare, timpul de

coagulare şi timpul Quick.

▪ Se aşază pacientul în poziţie adecvată funcţie de locul ales:

▪ Decubit dorsal pe plan dur → puncţie sternală.

▪ Decubit ventral pe plan dur sau decubit lateral cu genunchii
flectaţi → puncţia crestei iliace.

▪ Se rade pilozitatea de pe locul ales şi se face toaleta şi

dezinfecţia regiunii.

▪ Se dezinfectează cu tinctură de iod locul puncţiei.

Execuţia puncţiei
● Puncţia se execută de către medic cu ajutorul asistentului
medical.

● Se spală şi se dezinfectează mâinile.

● Se îmbracă mănuşi de protecţie sterile.

● Medicul execută anestezia locală şi puncţia.

● Medicul fixează discul apărător şi apoi străpunge vertical în
locul ales pentru puncţie, pătrunzând prin lama exterioară a
osului cu ajutorul presiunii exercitate asupra extremităţii
manderenului cu podul palmei.

● După pătrunderea acului în cavitatea medulară, se extrage

mandrenul (îl inmânează asistentei medicale, care îl
păstrează steril).

● Asistenta medicală predă medicului o seringa de 10-20 ml

pregătită pentru aspiraţia conținutului medular;
● Cantitatea de măduva osoasă aproximativă necesară pentru
examinări este de 0.5-1 ml;

● Măduva roşie hematogenă are aspectul sângelui, însă întinsă

pe lamă e vâscoasă;

● După terminarea operaţiei de recoltare se îndepărtează acul

de puncţie. Locul puncţie se badijonează şi se aplică un
pansament;

● Dacă puncția este terapeutică, se pot administra substanțe

medicamentoase pe cale intramedulară.
●

Rolul asistentei în efectuarea puncţiei:

● Protejează lenjeria de pat şi de corp.

● Asigură poziţia bolnavului.

● Dezinfectează locul puncţiei.

● Pregăteşte materialele şi instrumentele necesare şi serveşte

medicul.

● Supraveghează pacientul în timpul tehnicii.

● Completează buletinele de analiză şi preia pentru laborator

produsele recoltate.

● Execută frotiuri şi însămânţări din produsele recoltate.

● Continuă tehnica funcţie de scopul urmărit.

● La terminarea tehnicii, după scoaterea acului, aplică un

pansament compresiv la locul puncţiei.
● Notează puncţia executată, eventualele incidente şi
accidente.

Îngrijiri după tehnică

▪ Se asigură repaus la pat.

▪ Se supraveghează functiile vitale şi pansamentul.

▪ Se informează medicul în cazul apariţiei cianozei,dispneei,
tahicardiei, secreţiilor bronhice.
Accidente și incidente
● Perforaţia organelor interne – inimă, plămân;

● Perforarea lamei posterioare a sternului;

● Pneumotorax, Hematoame;

● Infecţii ale osului – osteomielită;

● Tulburări de creştere la copii după puncţie tibială;

● Sângerare excesivă, în special la persoanele cu un număr

redus de un anumit tip de celule din sânge (trombocite);

● Infecția, în special la persoanele cu sistem imunitar slăbit;

● Disconfort de lungă durată la locul biopsiei;

● Penetrarea sternului stern în timpul aspirațiilor sternale, care

poate provoca probleme cardiace sau pulmonare.