Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Aproximativ 1% din populație suferă de intoleranța la histamină. Anumite persoane prezintă o activitate
funcțională scazută a DAO și prezintă riscul de-a manifesta intoleranța la histamina sau histaminoza alimentară.
Spre deosebire de alergiile alimentare, simptomele și efectele adverse pot fi asociate alimentelor cu conținut
variat de histamină.
Cefalee;
Tulburari gastro-intestinale, în special cele asociate cu sindromul colonului iritabil: constipație, diaree,
flatulentă, aerofagie;
Manifestări dermatologice: piele uscată, atopie sau psoriazis;
Fibromialgie;
Oboseală cronică;
În cazul copiilor și adolescenților, deficiența de DAO a fost asociată cu deficitul de atenție și
hiperactivitate (ADHD);
20% dintre pacienți cu intoleranța la histamina manifestă 1-2 dintre simptome, 41.3% - manifestă 3-4
simptome, 33.8% - manifestă >5 simptome.
Aceste simtome pot fi atenuate eliminând din alimentație produsele ce conțin histamină, inhibă activitatea DAO
sau eliberează histamină (alcool, oțet, boboase, carne/mezeluri, nuci, roșii, aditivi alimentari, băuturi
energizante, ceai negru/verde etc.).
Principala cauză a deficitului enzimatic de DAO este deficitul genetic. Alte cauze sunt: utilizarea anumitor
medicamente, care blochează/ inhibă DAO sau determină eliberarea endogenă de histamină (analgezice,
antidepresante, antibiotice, antireumatice, neuroepileptice, antiseptice etc.) sau anumite patologii (afecțiuni ale
tractului gastro-intestinal).
Metodă de execuție
RIA
Recipient recoltare
Vacutainer
Material biologic
Ser
Termen de execuție
15 zile lucrătoare
1/4
Histamina este o amină biogenă prezentă în cantităţi variabile în multe alimente. În mod normal histamina
alimentară este rapid detoxifiată de către aminoxidaze; persoanele care prezintă o activitate redusă a acestor
enzime au risc de a dezvolta intoleranţa la histamină. Principala enzimă implicată în metabolismul histaminei
ingerate este diaminoxidaza (DAO), proteină stocată în structurile veziculare asociate membranei plasmatice a
celulelor epiteliale şi eliberată în circulaţie în prezenţa stimulilor adecvaţi.
Scăderea capacităţii de degradare a histaminei datorită unei activităţi DAO reduse poate determina o serie de
manifestări clinice care mimează o reacţie alergică: diaree, cefalee, urticarie, prurit, flushing, simptome rino-
conjunctivale, bronhospasm, hipotensiune, aritmii cardiace. Intoleranţa la histamină devine clinic manifestă
când organismul este încărcat cu histamină mai mult decât poate cataliza (consum de alimente bogate în
histamină, alcool sau medicamente care eliberează histamina sau blochează DAO). Bolile alergice precum febra
fânului sau sensibilizările la fungi reprezintă o sursă în plus de histamină care se adaugă la cea din alimente.
Cel mai frecvent afectate sunt persoanele de sex feminin cu vârste între 30 şi 55 ani.
Histamina apare în alimente datorită activităţii bacteriilor, printr-un proces de decaboxilare a aminoacizilor. De
aceea se găseşte în cantităţi mai mari în alimentele fermentate (de ex. brânză, varză murată sau vin) şi bogate
în proteine (de ex. peşte, carne şi mezeluri). Niveluri foarte mari se găsesc, de asemenea, în alimentele
alterate2.
Nivelul de histamină creşte odată cu perioada de păstrare a alimentelor de aceea acestea trebuie pregătite
rapid, nu trebuie stocate mult şi nu trebuie reîncălzite! Datorită stabilităţii la căldură, histamina nu poate fi
distrusă nici prin congelare, nici prin fierbere, prăjire sau coacere 1;2.
În majoritatea cazurilor, deficitul DAO este dobândit ca urmare a unor afecţiuni gastrointestinale care scad
producţia DAO sau a inhibării activităţii enzimatice prin consum de alcool şi diverse medicamente. Cu toate
acestea, studii recente au evidenţiat o mare variabilitate individuală în expresia DAO la nivelul celulelor
epiteliale intestinale şi diverse polimorfisme la nivelul genei DAO asociate cu afecţiuni gastrointestinale, care
demonstrează existenţa unei predispoziţii genetice la un subgrup de pacienţi cu intoleranţă la histamină.
Pacienţii diagnosticaţi cu deficit DAO pot beneficia de o dietă corespunzătoare care elimină alimentele cu un
conţinut ridicat în histamină. Deoarece alcoolul creşte permeabilitatea intestinală şi prin aceasta nivelul
histaminei in organism, se vor evita băuturile alcoolice la masă. De asemenea antialgicele (aspirina) facilitează
o creştere a permeabilităţii intestinale2.
Histamina apare şi în procesul de fermentaţie alcoolică. Bacterii acidifiante ca Pediococcus cerevisiae au fost
identificate ca formatoare de histamină. Conţinutul în histamină este un criteriu de calitate al vinului. În general
vinurile roşii au un conţinut ridicat în histamină. Pot fi întâlnite concentraţii de histamină de până la 3000 µg/l în
vinurile care dau în mod caracteristic cefalee.
Peşte
Categoriile de peşte după consumarea cărora apar adesea simptome de intoxicare aparţin familiei Scombridae
(macrou). De aceea în literatura engleză cazurile de intoxicaţie sunt descrise sub numele de “scombroid
poisoning”. Peştii din această familie (mai ales tonul şi macroul) au o cantitate mare de carne roşie cu un
conţinut crescut de histamină. Dar şi la alte tipuri de peşte s-au măsurat cantităţi crescute de histamină:
heringi, sardine şi sardele. Producţia de histamină este influenţată de temperatura la care este ţinut peştele
până la pregătirea sa culinară. În cazurile în care s-au găsit cantităţi mari de histamină în conservele de ton sau
macrou afumat, cercetările au dovedit că peştele n-a fost transportat în condiţii de refrigerare corespunzătoare
sau a fost depozitat inadecvat. În mod surprinzător s-au găsit cantităţi mai mari de histamină în marinată decât
în carnea de peşte.
Lapte/brânză
În timp ce laptele crud şi cel de băut conţine cantităţi minime de histamină, unele sortimente de brânzeturi au
niveluri ridicate. În general se consideră că nivelul de histamină creşte cu maturarea şi cu stocarea. Bacteriile
incriminate sunt diverşi lactobacili şi streptococi.
Carne/mezeluri
Conţinutul în amine biogene în preparatele de carne este foarte divers. Unele sortimente de cârnaţi pot conţine
cantităţi relativ mari de histamină, în timp ce produsele proaspete abia dacă ating niveluri critice. Dar mai sunt
şi alte amine biogene prezente în carne. Cercetările au arătat că diaminele cadaverina şi putresceina – ambele
substraturi peste DAO sunt un indicator al prospeţimii cărnii.
Alte alimente
3/4
Specimen recoltat – sânge venos1.
Cauze de respingere a probei – specimen intens hemolizat sau care nu a fost pastrat la 2-8°C 1.
Prelucrare necesară după recoltare – se separă serul prin centrifugare şi se transportă în condiţii de
refrigerare1.
Metodă – REA (radioextracţie): la proba de ser a pacientului se adaugă putresceina marcată cu 14C care
constituie un substrat cu afinitate înaltă pentru DAO; sub acţiunea DAO putresceina este converită în delta-
pirolina; cantitatea de pirolină obţinută se corelează cu activitatea DAO din serul pacientului 1.
Limite şi interferenţe
În timpul sarcinii se pot înregistra valori DAO mult crescute, de aceea nu se recomandă efectuarea testului la
pacientele gravide1;2.
Bibliografie
1. Laborator Synevo. Referinţe specifice tehnologiei de lucru utilizate. 2014. Ref Type: Catalog.
2. Laura Maintz, Natalija Novak. Histamine and histamine intolerance. In American Journal of Clinical
Nutrition, vol. 85, No. 5, 1185-1196, May 2007.
4/4