SUBIECTUL IV.

Activitatea taberelor de odihnă pentru copii şi adolescenţi

(practica extracurriculară a studenţilor)

Obiective de referinţă:
Studiind acest subiect, studentul va fi capabil:
- să identifice tipurile taberelor pentru copii;
- să determine obiectivele practicii extracurriculare;
- să descrie structura taberei pentru copii;
- să caracterizeze particularităţile activităţii taberei;
- să analizeze structura unui schimb, în tabăra de vară pentru copii;
- să estimeze modelele propuse pentru proiectarea activităţii educative a detaşamentului;
- să elaboreze planul de activitate a detaşamentului pentru o zi;
- să proiecteze o activitate educaţională a detaşamentului;
- să evalueze conţinutul practicii extracurriculare.

Unităţi de conţinut
1. Obiectivele practicii extracurriculare.
2. Tipurile taberelor pentru copii.
3. Structura taberei şi particularităţile activităţii ei.
4. Structura unui schimb în tabăra de vară.
5. Proiectarea activităţii detaşamentului.
6. Planul de activitate pentru o zi.
7. Proiectul unei activităţi.
8. Conţinutul practicii extracurriculare.

Practica extracurriculară ca formă de pregătire profesională a studenţilor este o componentă a

standardului de stat.
Stagiile de practică în general, inclusiv practica extracurriculară, asigură realizarea principiilor
fundamentale ale procesului de formare profesională iniţială şi dinamica procesului de însuşire a
comportamentului profesional.
Ca parte integrată a procesului educaţional, practica extracurriculară reprezintă un segment, o
primă probă de integrare în domeniul profesional, respectiv, o etapă de evaluare/autoevaluare, consolidare
a cunoştinţelor profesionale, a atitudinilor şi a motivaţiei pentru un domeniu concret de activitate.
Obiectivele practicii pedagogice (extracurriculare) sunt determinate de esenţa şi structura
activităţii educatorului în condiţiile taberei de odihnă a copiilor şi adolescenţilor. Activitatea educatorului
presupune îndeosebi competenţa comunicativă, adică capacitatea educatorului de a comunica cu copiii de
diferite vârste şi cu alţi factori implicaţi în procesul educaţional (colegi, părinţi, sponsori, reprezentanţi ai
administraţiei publice locale); competenţa managerială, adică realizarea unor abilităţi necesare dirijării
propriei activităţi şi activităţii copiilor, de asemenea, şi a corelaţiei educator-copil; competenţa
praxiologică, adică capacitatea educatorului de a organiza/realiza procesul educaţional.

Obiectivele practicii:
1. Cunoaşterea specificului activităţii educative extraşcolare (taberele de odihnă de orice tip).
2. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor de activitate independentă cu grupa de copii şi
adolescenţi în condiţiile vacanţei de vară.
3. Însuşirea diverselor forme de muncă individuală şi cu grupa în condiţiile taberei de vară,
ţinând cont de caracteristicile fiecărui copil.
4. Însuşirea tehnologiei organizării şi desfăşurării odihnei creative a copiilor.
5. Formarea abilităţilor de creare a unei atmosfere favorabile în activitatea grupei şi a unor relaţii
interpersonale benefice.
6. Studierea personalităţii copilului şi utilizarea acestor cunoştinţe în munca individuală cu copiii.
7. Dezvoltarea unei atitudini responsabile şi creative faţă de activităţile extracurriculare.
8. Formarea abilităţilor de a stabili relaţii profesional-etice cu colegii.
9. Perfecţionarea abilităţilor comunicative, de diagnosticare, organizatorice.

Tipurile taberelor pentru copii şi adolescenţi

Taberele pentru copii şi adolescenţi sunt instituţii educative extraşcolare ce activează, cu
precădere, în perioada vacanţelor. Ele reprezintă un colectiv temporar construit din copii şi adulţi pe o
perioadă restrânsă de timp. Taberele sunt un loc deosebit de favorabil pentru odihnă, pentru fortificarea
fizică şi întremarea sănătăţii copiilor şi adolescenţilor. Aici sunt create condiţii prielnice pentru
dezvoltarea fizică, morală, intelectuală şi estetică a copiilor.
Taberele sunt amplasate, de regulă, în apropierea unui rîu, lac, în mijlocul pădurii, creîndu-se o
ambianţă naturală optimă odihnei şi dezvoltării copiilor.
Taberele se împart în categorii în dependenţă de cîteva criterii de clasificare. Potrivit nivelului de
funcţionare, taberele pot fi locale, regionale, naţionale şi internaţionale. Din categoria taberelor locale fac
parte acele instituţii ce sunt amplasate în apropierea localităţilor rurale, se află la balanţa autorităţilor
locale şi în ele se odihnesc copiii dintr-o localitate sau cîteva localităţi învecinate. La aceeaşi categorie se
atribuie şi taberele aflate în subordinea unor întreprinderi şi organizaţii. Aici se odihnesc copiii, părinţii
cărora activează în colectivul de patroni ai taberei.
Taberele regionale şi naţionale sunt cele în care au posibilitatea să se odihnească copiii din
regiunea respectivă sau din întreaga republică. Acestea sunt amplasate în zonele de agrement din Valul lui
Vodă, Ivancea, Peresecina, Călăraşi, Condriţa etc.

2
 Taberele internaţionale sunt aşezăminte amplasate în cele mai frumoase regiuni ale lumii, creând
condiţii deosebite pentru agrement, activităţi culturale, cercetare a naturii, cunoaşterea istoriei, colaborare
internaţională etc. Enumerăm doar câteva: Centrul Internaţional pentru copii „ARTEK”, Gurzuf,
Crimeea; taberele de pe litoralul românesc al Mării Negre de la Costineşti, Mamaia, Mangalia, Constanţa
etc., taberele pentru copii şi tineri de la Varna, Burgas, Centrul Internaţional „Kandersteg” etc.

Structura taberei de odihnă pentru copii şi particularităţile activităţii acesteia

Structura taberei
Tabăra este constituită din colectivul pedagogic, colectivul administrativ şi colectivele de copii.
Colectivul pedagogic are în componenţa sa pe: directorul taberei, metodistul superior/educatorul superior,
educatorii de la grupurile primare (de obicei, câte doi la fiecare detaşament), conducătorul muzical,
conducătorul pentru sport şi activităţile de apă, conducătorul artistic, medicul taberei etc.
Colectivul administrativ este dirijat de către directorul taberei, care îi are ca subalterni pe
administratorul blocurilor locative, responsabilul pentru gospodărie, lucrătorii cantinei, personalul
auxiliar etc.
Colectivele primare ale copiilor se constituie avînd la bază principiul respectării particularităţilor
de vîrstă. Ele nu se vor numi neapărat „detaşamente”. Termenul poate fi înlocuit prin „echipă”, „echipaj”
etc. Conducătorul lor, de asemenea, pot fi numiţi „comandanţi”, „lideri” etc. Termenele respective
urmează să fie alese la dorinţa copiilor, ţinîndu-se cont de vîrsta lor, de specificul activităţii colectivului
respectiv, avînd în vedere profilul lui şi conţinutul activităţilor educaţionale: estetice, artistice, ecologice,
sportive, tehnice etc.
Formele de autoconducere pot fi determinate în comun acord cu copiii înşişi. Ele vor fi stabilite
sau temporare. Cele stabile sunt alese pentru întreaga perioadă a schimbului în tabără: Senat, Consiliu,
Sfat. Organele temporare sunt grupurile de lucru, grupurile de iniţiativă formate pentru pregătirea şi
desfăşurarea unor acţiuni separate. Acestea din urmă sunt recomandabile, în mod deosebit, pentru copiii
de vîrstă mică şi medie.
În corespundere cu forma de autoconducere este ales liderul ei. E posibilă varianta cînd dispare
necesitatea liderul colectiv. În acest caz liderii grupurilor temporare şi de iniţiativă vor reprezenta
detaşamentul în consiliul taberei. Modelul respectiv ar putea fi recomandat pentru colectivele mici la
număr.
La nivelul întregii tabere se constituie Consiliul taberei sau Sfatul taberei, ales din reprezentanţii
tuturor grupurilor primare. În acest caz dispare necesitatea constituirii „unităţii” taberei.

3
 Particularităţile activităţii taberei
Activitatea taberei se deosebeşte substanţial de cea din şcoală. În primul rînd, colectivul format în
tabără are un caracter temporar. Schimbul, de obicei, durează 10-21 zile. Copiii sosiţi la odihnă nu s-au
cunoscut pînă atunci. Opinia despre fiecare nu s-a format nici la colegi, nici la pedagogi.
În al doilea rînd, copiii sunt liberi de grijile şcolii şi cele gospodăreşti, de aceea se simt mai liberi,
ceea ce le permite să-şi dezvăluie mai uşor aptitudinile şi interesele şi să se dezvolte mai repede.
Mai departe, pedagogii trebuie să ţină cont şi de faptul că copiii au venit în tabără pentru a se
odihni. De aceea nu trebuie să se facă abuz de activităţi. Copii au nevoie de timp liber pentru a comunica
cu noii prieteni, pentru a citi, a medita, a se juca etc.
Concomitent, e important să se ţină cont de oboseala fizică şi intelectuală a copiilor după un an de
studii. De aceea trebuie utilizate la maximum condiţiile naturale în care se găseşte tabăra, influenţa
factorilor atmosferici: aer, apă, sol, vegetaţie. Majoritatea acţiunilor urmează să se desfăşoare în aer liber,
în contact direct cu natura. Importanţa care se acordă naturii se explică nu doar prin rezultatele benefice
evidente ale vieţii în aer liber pentru dezvoltarea fizică a copiilor. Numeroasele probleme în cadrul
contactului cu natura stimulează capacităţile creative ale copiilor şi le permit să soluţioneze aceste
probleme, sprijinindu-se pe o îmbinare de elemente care sunt imposibile în viaţa noastră supraorganizată
din oraşele mari. Mai mult decît atît, din punctul de vedere al dezvoltării sociale, acţiunea în grup pentru
depăşirea obstacolelor creează legături eficiente între membrii grupului, aceasta permiţîndu-se să
conştientizeze pe deplin rolul şi importanţa vieţii în societate.

Conţinutul activităţilor educaţionale în tabără

Viaţa în tabără reprezintă o activitate variată şi multidimensională a colectivului de copii şi adulţi.
Obiectivul major al activităţii educative organizate în tabără este organizarea unor activităţi ce ar
contribui la însănătoşirea şi fortificarea sănătăţii fizice şi psihice a copiilor.
Activităţile realizate în tabără vor fi acelea care ne vor ajuta să atingem obiectivele pe care ni le-
am planificat: reuniuni, jocuri, ateliere, activităţi sportive, activităţi culturale, concursuri, sărbători,
excursii, marşuri. În portofoliul pedagogului urmează să fie o varietate mare de activităţi pentru
organizarea timpului liber al copiilor: şezători, concursuri, focuri de tabără, expediţii, acţiuni de muncă,
competiţii sportive, cluburi de discuţii, Zile tematice, iarmaroace, activităţi individuale etc.
Structura unui schimb în tabăra de vară pentru copii
1. Schimbul unei tabere de vară cuprinde trei etape: etapa organizatorică, de bază şi cea finală.
Primele două-trei zile sunt numite etapa organizatorică. Anume acum se formează colectivul de
copii. În acest scop se recomandă a organiza jocuri de contact (de exemplu: "Nume şi proprietate",

4
"Obiectele povestesc", "Joc-ghem", "Salată de fructe", "Inspiraţie" etc.). În unele tabere se organizează
manifestări creative "Facem cunoştinţă" ( concurs "Talente, talente", "Călătorii în lumea cunoştinţelor"...).
Este important ca în această perioadă să se desfăşoare adunarea detaşamentului la care se aleg
organele de autoconducere a copiilor; totodată, îşi aleg denumirea detaşamentului; se elaborează planul de
activitate pentru întreg schimbul; se amenajează interiorul grupei şi a teritoriului. De asemenea, se
organizează diferite concursuri: la amenajarea odăilor; se organizează excursii pe teritoriul taberei şi în
pădure (dacă e aproape de tabără), se pregăteşte "ungheraşul detaşamentului".
Autoconducerea şi colaborarea sunt principalele obiective ale educatorului. Aceasta înseamnă –
educarea unui activ capabil să devină nucleul de consolidare a grupei, un organizator şi iniţiator în toate.
Dar ce înseamnă autoconducere în condiţiile taberei. Organele de autoconducere sunt elective,
obiectivul lor de bază fiind dirijarea diferitelor activităţi şi antrenarea fiecărui membru al colectivului de
copii într-o acţiune concretă, în corespundere cu aptitudinile şi cunoştinţele pe care le au.
Organele de autoconducere sunt necesare pentru a educa simţul responsabilităţii unui copil faţă de
altul, a unei poziţii active în detaşament, a forma opinia publică, a dezvolta iniţiativa, modul de a fi
independent.
Autoconducerea în grupă se constituie din activitatea organelor permanente şi provizorii.
Organele de autoconducere permanente în grupă sunt:
- adunarea grupei/detaşamentului;
- consiliul grupei;
- consiliul sportiv;
- consiliul gospodăresc etc.
Din cele provizorii fac parte:
- grupele de iniţiativă;
- consiliile de organizare a diferitelor activităţi;
- redactorii gazetei de perete etc.
Organele de autoconducere permanente se aleg la adunarea grupei, iar cele provizorii – în
momentul organizării activităţilor planificate.
Descriem jocurile enumerate mai sus, sperînd că pe unele dintre ele le veţi organiza şi
dumneavoastră în timpul practicii. Aceste jocuri se pot desfăşura atît în cadrul taberei (în grup, pe scenă,
în sala de odihnă), cît şi în mediul natural.
Obiectiv: iniţierea şi stabilirea de contacte între membrii grupei/detaşamentului
1. Cum mă prezint? Participanţii vor sta în cerc împreună cu educatorul şi vor face o scurtă
prezentare a lor: nume, vârstă, autoapreciere, orice informaţie pe care o consideră importantă şi cred că îi
reprezintă. Prezentarea va începe de la educator. Copiii vor fi stimulaţi să spună cât mai multe lucruri

5
despre ei. NU se permit ironiile şi întreruperile. După ce s-au prezentat toţi participanţii, sunt întrebaţi
dacă-şi mai amintesc ce-i caracterizează pe X, Y, Z etc.
2. Nume şi caracteristică. Pe rînd fiecare îşi spune numele şi numeşte o caracteristică care i se
potriveşte. Pe lîngă aceasta, mai face o mişcare hazlie. Toată grupa repetă mişcările celorlalţi.
3. Obiectele povestesc. Fiecare jucător caută un obiect pe care-l are asupra sa (ceas, lănţişor,
centură etc.). Apoi lasă acest obiect să povestească despre posesorul său. De ex.: "Eu sunt ceasul lui... El
are mult de lucru şi se uită des la mine. De obicei, merg prea repede pentru el...".
4. Joc-ghem. Grupa este adunată în cerc. Educatorul are un ghem de lînă în mînă şi începe prin a-l
arunca altui participant, nu înainte însă de a se prezenta: "Eu sunt..., am ... ani, vin din ... şi arunc ghemul
spre ...". Acesta procedează la fel: "Am primit ghemul de la ...". Educatorul păstrează un capăt, fiecare
ţine de fir şi aruncă mai departe doar ghemul, astfel încît să se formeze un labirint de lînă, pe care mai
apoi toţi trebuie să-l descîlcească.
5. Salata de fructe. Jucătorii stau pe scaune în cerc. Fiecare dintre ei poate alege dintr-un număr
de 5 fructe: banane, portocale, cireşe, mere etc. Educatorul stă în mijlocul cercului. Dacă spune "Mere!",
toţi participanţii cu mere se ridică şi schimbă locurile între ei. Conducătorul de joc îşi găseşte astfel şi el
un loc în cerc. Cine rămîne în mijloc continuă cu "banane" sau "salată de fructe" – cînd toţi îşi caută loc.
În general la această etapă au loc multe repetiţii pentru inaugurarea schimbului (se elaborează în
comun cu copiii programul artistic, se fac decorurile necesare, se pregăteşte costumaţia). Etapa
organizatorică se încheie cu deschiderea festivă a schimbului respectiv.
A doua etapă se numeşte etapa de bază şi cuprinde timpul de la deschiderea schimbului pînă la
ultimele 2-3 zile de la sfîrşitul lui. În această perioadă se organizează şi se desfăşoară cele mai interesante
activităţi:
- excursii, marşuri turistice;
- competiţii/jocuri sportive, ştafete sportive;
- diverse victorine;
- concursuri (concursul desenelor "Pensula şi creionul – cei mai buni prieteni ai noştri",
concursul "Cel mai, cel mai...", concursul "Miss tabără", "Mister tabără", concursul "Perechea
copilăriei", concursul "Cea mai bună ikebană" etc.);
- convorbiri, discuţii, dezbateri pe teme actuale;
- ringuri intelectuale show intelectual "Ce? Unde? Când?", jocuri didactice spontane, jocuri de
logică.
- serate de creaţie, recitaluri, şezători;
- activităţi interactive;
- activităţi festive, concerte;

6
 - iarmaroace, expoziţii;
- discoteci, parade;
- întîlniri cu oameni din diferite domenii: ştiinţă, artă, sport etc.
De asemenea, se organizează şi se desfăşoară zile tematice: "Ziua prieteniei", "Într-un corp
sănătos, o minte sănătoasă", "În lumea frumosului", "Ziua umorului", "O zi de suflet", "Pădure verde,
pădure", "În lumea poveştilor", "Drepturile mele: ce să fac cu ele" etc.
De exemplu, "Ziua prieteniei" va avea ca obiectiv-cadru stimularea relaţionării sociale,
cunoaşterea limitelor individuale în relaţia "Eu-ceilalţi". Mottoul zilei poate fi "Prietenia – floarea cea mai
rară" sau "Eu şi ceilalţi". "Locul meu în colectiv".
Echipele vor pregăti şi vor prezenta: comunicări, înscenări, demonstraţii, exemple, teste, jocuri la
acest subiect:
- cum este un prieten;
- prietenie adevărată;
- prietenia ca sentiment;
- relaţii de prietenie.
Ziua "Drepturile mele: ce să fac cu ele" poate avea drept obiectiv-cadru determinarea raportului
drepturi/responsabilităţi în situaţii cotidiene. În această zi grupele vor elabora gazete de perete cu
genericul "Drepturile şi obligaţiile mele", iar în cadrul taberei se va organiza: concursul desenului pe
asfalt, discuţia "Cetăţenii de mâine sunt născuţi azi", TVC "Un drept dacă nu-l cunoşti – nu-l ai", activităţi
distractive (dansuri, jocuri etc.).
Ziua "În lumea frumosului" va avea ca obiectiv-cadru stimularea potenţialului creativ al copiilor, a
iniţiativei şi imaginaţiei. În această zi se va organiza lucrul în ateliere de modelare, construire, colaj,
croşetare, tricotare etc.
Ziua "Pădure verde, pădure" va avea drept obiectiv-cadru formarea atitudinii responsabile pentru
protecţia patrimoniului natural. În această zi se pot organiza excursii tematice, se vor îngriji copacii din
jurul taberei, se vor colecta materiale pentru confecţionarea ikebanelor, se va organiza concursul
ikebanelor şi concursul-victorină "Cine ştie – răspunde" etc.
La etapa de bază se vor organiza şi foarte multe jocuri de mişcare ce vor avea drept obiectiv
îmbunătăţirea coordonării mişcărilor şi consolidarea spiritului de echipă.
Organizatorii tuturor acţiunilor ce au loc în tabără sunt însuşi copiii, educatorii numai îi orientează
atunci cînd e nevoie. În asemenea condiţii, copiii au posibilitate să-şi manifeste abilităţile organizatorice,
iniţiativă, spiritul de creativitate şi responsabilitate, respectul faţă de colegi şi educatori. Cunoştinţele şi
abilităţile formate în tabără le vor fi utile în comunicarea ulterioară cu părinţii, colegii de clasă, profesorii.

7
 Ultimele 2-3 zile ale unui schimb constituie etapa finală. În această perioadă se fac totalurile
activităţilor desfăşurate. În cadrul grupei/detaşamentului se organizează "Luminiţa" de rămas bun. Aici se
discută despre copii, ce schimbări s-au produs la ei, cu ce au devenit mai buni şi urările pentru viitor,
schimbul de scrisori, adrese, telefoane etc. Un bun ajutor sunt cîntecele lirice, legendele, amintirile din
această perioadă.
La careul solemn de închidere a schimbului copiilor li se înmânează diplome, cadouri, li se aduc
mulţumiri pentru activismul manifestat pe parcursul schimbului. Momentul culminant al careului este
rugul şi discoteca de adio.

Proiectarea activităţii educative a grupei/detaşamentului

Cea mai efectivă modalitate de proiectare a activităţilor educative se face în comun cu copii şi
educatorii.
Proiectarea colectivă înseamnă:
- împreună proiectăm;
- împreună organizăm;
- împreună analizăm şi evaluăm.
Proiectarea colectivă în grup se desfăşoară prin următoarele forme şi metode:
- convorbiri cu colectivul de copii despre interesele şi doleanţele lor, despre potenţialul lor
organizatoric şi creativ, despre obiectivele principale în organizarea odihnei de vară, despre
tradiţiile taberei;
- concursul pentru cea mai interesantă activitate propusă;
- cercetarea - se studiază teritoriul taberei în scopul implicării grupei la amenajarea lui. Se
studiază împrejurimile taberei în scopul depistării obiectelor ce au nevoie de îngrijirea copiilor
(a unei păduri, poteci, a unui rîuleţ, a unor păsări şi animale).
La adunarea organizatorică a grupei/detaşamentului se discută toate propunerile copiilor, cele mai
reuşite, mai interesante şi cu folos pentru fiecare copil şi se includ în proiectarea activităţii.
Pentru organizarea şi desfăşurarea fiecărei activităţi se alege grupul de iniţiativă. La finele
desfăşurării fiecărei activităţi colectivul analizează nivelul desfăşurării acţiunii date.
Notă. În planul de lucru a detaşamentului nu se vor include activităţi ce necesită o pregătire
îndelungată, deoarece copiii se plictisesc şi manifestă puţină creativitate, fantezie, imaginaţie etc.
Atragem atenţia studenţilor-stagiari că pentru organizarea odihnei active a copiilor e necesar să se
ţină cont de următoarele:
- particularităţile de vîrstă a copiilor;
- interesele şi dorinţele lor;

8
 - tradiţiile taberei;
- condiţiile şi baza materială a taberei;
- potenţialul pedagogic (studenţii noştri vor da dovadă de acest potenţial).
***
Sunt cunoscute mai multe modele orientative ale planului calendaristic pentru tura/schimbul unui
detaşament de copii, a planului de activitate pentru o zi şi a proiectului activităţii educative.
Autorii ghidului metodic "Organizarea şi desfăşurarea activităţii în taberele de odihnă a elevilor"
recomandă următoarele modele:

A. Planul calendaristic al activităţii grupei

Unitatea Locul Observaţii,
Data Obiective-cadru
de conţinut desfăşurării comentarii

B. Planul de activitate pentru o zi

Data, Obiective Metode, Observaţii,
Activitatea
ora de referinţă mijloace comentarii

C. Proiectul activităţii educative

1. Tema activităţii
2. Subiectul activităţii
3. Tipul activităţii
4. Scopul activităţii
5. Obiectivele concrete/operaţionale
6. Metodologia realizării activităţii
7. Scenariul pedagogic include:

Conţinutul
Obiective Etapele activităţii Tehnologii Feedback
activităţii

9
 Studenţilor-stagiari le recomandăm cartea „Studentul faţă-n-faţă cu copilul” în care sunt
prezentate: a) proiectarea calendaristică a activităţii detaşamentului (un schimb); b) proiectul unei zile în
tabăra de vară; c) proiectul unei activităţi.

CONŢINUTUL PRACTICII EXTRACURRICULARE

Conţinutul practicii extracurriculare este determinat de funcţiile profesionale pe care trebuie să le
exercite studentul-stagiar. Pe parcursul practicii studenţii-stagiari vor îndeplini funcţia de educator 1 cu
copiii de orice vârstă.
În calitate de educator studentul va îndeplini următoarele:
1) va proiecta activităţi educaţionale pentru întreaga perioadă de practică;
2) va studia personalitatea copilului, preadolescentului, adolescentului; va evidenţia capacităţile,
interesele, motivele comunicării şi activităţii; va studia climatul psihosocial a detaşamentului:
3) va organiza activităţi cognitive, ludice, artistico-creative, de însănătoşire şi sportive ale
copiilor;
4) va studia relaţiile reciproce ale membrilor colectivului pedagogic ale taberei.

Practica extracurriculară se desfăşoară timp de 10-12 zile (un schimb) în tabere de orice tip: tabere
de odihnă ale elevilor, tabere de muncă şi odihnă, tabere de întremare a sănătăţii copiilor, cu sejur, tabere
sportive şi altele.
Pentru ca practica să se desfăşoare cât mai eficient fiecare student îşi va elabora o mapă (vezi
anexa), care la finele practicii extracurriculare va fi prezentată conducătorului de practică de la Catedra
Ştiinţe ale Educaţiei.

Atenţie!
Vezi Anexa. Drepturile şi obligaţiile studenţilor-stagiari.
Anexa. Convenţia pentru drepturile copilului.
Anexa. Documentele, evidenţa şi aprecierea extracurriculară a studenţilor.
Anexa. Mapa studentului-stagiar.

Anexe
1
E posibil ca unii studenţi să îndeplinească şi alte funcţii: instructor de educaţie fizică şi sport, conducător de cercuri,
cluburi, secţii etc.

10
 Anexa nr. 1
Drepturile şi obligaţiile studenţilor-stagiari
Studenţii-stagiari ai USM au dreptul:
- să aplice în practică cunoştinţele căpătate în cadrul studierii cursurilor "Pedagogie",
"Psihologie", "Etica profesională";
- să se adreseze cu orice problemă apărută în procesul practicii de vară conducătorilor de
practică de la universitate, de asemenea, şi administraţiei instituţiei unde îşi desfăşoară
practica;
- să facă propuneri administraţiei taberelor privind îmbunătăţirea organizării şi desfăşurării
practicii în taberele de vară;
- să participe la discutarea problemelor legate de practică în cadrul întrunirilor şi conferinţelor la
universitate;
- să utilizeze baza materială a universităţii şi taberelor (bibliotecă, servicii didactice, inventar
sportiv etc.).
Studentul-stagiar e obligat:
- să îndeplinească în timpul prestabilit toate tipurile de activităţi propuse de Catedra Ştiinţe ale
Educaţiei;
- să dea dovadă de calităţi morale înalte, activism, iniţiativă, interes profund pentru activitatea
încredinţată în timpul practicii, dragoste faţă de copii, faţă de profesia de pedagog;
- să fie model de disciplină şi hărnicie;
- să-şi organizeze activitatea sa în conformitate cu cerinţele statutului instituţiei respective, să se
supună regulilor regimului intern, să îndeplinească indicaţiile administraţiei şi conducătorilor
de practică a instituţiei unde-şi desfăşoară practica şi a universităţii;
- în procesul de muncă cu copiii să manifeste competenţă profesională şi cultură pedagogică;
- să participe activ în viaţa colectivului taberei.

Anexa nr. 2
Copiii au drepturi
 Dreptul la supravieţuire şi dezvoltare
 Dreptul la un nume şi o naţionalitate
 Dreptul la educaţie şi informare
 Dreptul la identitate culturală şi religioasă
 Dreptul la asistenţă medicală
 Dreptul la joc, odihnă, recepţie

11
  Dreptul de a avea o familie
 Dreptul de a fi protejat împotriva oricărei forme de discriminare
 Dreptul de a-şi exprima opinia
 Dreptul de a fi protejat împotriva conflictelor armate, violenţei şi maltratării
(Din Convenţia pentru drepturile copilului)

Anexa nr. 3
Documentele, evidenţa şi aprecierea practicii extracurriculare a studenţilor
La finele practicii de vară studenţii prezintă conducătorilor de practică de la Catedra Ştiinţe ale
Educaţiei următoarele materiale:
1. Mapa studentului-stagiar. O atenţie sporită se va acorda îndeplinirii agendei în care neapărat
vor fi fixate rezultatele observărilor şi analizei tuturor activităţilor desfăşurate cu copiii
grupei/detaşamentului.
2. Caracteristica psihopedagogică a unui copil.
3. Proiectul didactic al unei activităţi desfăşurate cu grupa/detaşamentul.

***
4. Caracteristica elaborată de administraţia taberei asupra studentului-stagiar, semnată de şeful
taberei şi educatorul superior cu indicarea notei pentru activitatea desfăşurată. Ştampila pe
caracteristică e obligatorie.
5. În luna septembrie se vor organiza la facultăţi conferinţele de totalizare a practicii
extracurriculare.
6. Studenţii ce nu vor efectua practica fără motive sau cei care au primit notă negativă sunt
consideraţi restanţieri.

Anexa nr. 4
MAPA studentului-stagiar va cuprinde:
I. Agenda studentului
Structura agendei:
1. Denumirea taberei.
2. Schimbul.
3. Denumirea detaşamentului.
4. Numele, prenumele studentului-stagiar.
5. Lista copiilor.

12
 a) anul, luna, data naşterii;
b) adresa de la domiciliu;
c) grupa de sânge;
d) vârsta;
e) informaţii despre părinţi (în temei locul de muncă şi numerele de telefoane);
f) recomandările medicului.
6. Regimul zilei2:
0700-0720 Deşteptarea, procedurile igienice, aranjarea patului
0720-0740 Gimnastica de dimineaţă
0750-0850 Dejunul
0900-1300 Activităţile programate
1300-1400 Prânzul
1400-1600 Odihna
1600-1630 Gustarea
1630-1830 Activităţile programate
1830-1930 Cina
1930-2000 Careu de totalizare
2000-2100 Pregătirea pentru culcare, proceduri igienice
2100-0700 Somnul
7. Planul calendaristic de activitate al grupei.
8. Planul de activitate pentru o zi.
II. Plicul studentului-stagiar (în care se vor aduna diferite jocuri distractive şi dinamice,
ghicitori, materiale pentru dezbateri etice, povestiri etc.).

2
Regimul zilei nu este acelaşi în toate taberele.

13