Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova

Academia ,,Ștefan cel Mare”

Facultatea:Drept,Administrație,Securitate și Ordine Publica

Catedra:DPSFMA

REFERAT

Disciplina:Drept internațional public

Tema:,,Dreptul internațional al dreptului omului ,,

A elaborat: A verificat:
Studentul anul II asistent universitar

Grupa academica-DFRT-223 Ludmila GUȘTIUC

Lucian GRITCO

Chișinău,2023
 CUPRINS

I. Introducere
 Definitia dreptului international al drepturilor omului
 Importanta dreptului international al drepturilor omului
II. Istoric si evolutie
 Originea drepturilor omului in istorie
 Dezvoltarea drepturilor omului in documentele internationale
III. Definitii si Principii
Definirea drepturilor omului
 Principii fundamentale ale drepturilor omului
IV.Concluzie
V.Bibliografie
 INTRODUCERE

Dreptul internațional al drepturilor omului reprezintă un set de norme, principii și tratate

internaționale care reglementează protecția și promovarea drepturilor fundamentale ale indivizilor,
indiferent de naționalitate, rasă, religie sau altă caracteristică. Acest domeniu al dreptului se
concentrează asupra garantării și respectării drepturilor precum dreptul la viață, libertate și
securitate, drepturile civile și politice, precum și drepturile economice, sociale și culturale. Dreptul
internațional al drepturilor omului are o importanță crucială în societatea modernă și în Republica
Moldova în special. Acesta servește ca un cadru legal care protejează indivizii de abuzurile puterii
de stat, promovând valori precum demnitatea umană, libertatea și justiția. În contextul Republicii
Moldova, respectarea acestor drepturi joacă un rol vital în asigurarea unei societăți echitabile,
dezvoltării economice și consolidării democrației.Prin intermediul acestui referat, vom explora
evoluția drepturilor omului în Republica Moldova, documentele și mecanismele relevante, precum
și provocările și progresele recente din domeniu, ilustrând astfel impactul și necesitatea dreptului
internațional al drepturilor omului în contextul moldovean. În concluzie, dreptul internațional al
drepturilor omului reprezintă un pilon esențial al sistemului legal global, cu o relevanță
semnificativă în Republica Moldova. Acesta asigură protecția și promovarea drepturilor
fundamentale ale cetățenilor, indiferent de originea lor, și contribuie la crearea unei societăți bazate
pe valori precum demnitatea umană, libertatea și justiția.În Republica Moldova, evoluția
drepturilor omului a fost marcată de progrese semnificative, dar și de provocări persistente.
Aderarea la tratate internaționale privind drepturile omului a consolidat angajamentul țării față de
respectarea acestor drepturi, iar mecanismele de protecție și aplicare au avut un impact pozitiv în
rezolvarea unor cazuri de încălcare a drepturilor omului.Cu toate acestea, Republica Moldova se
confruntă încă cu probleme precum corupția, discriminarea și accesul limitat la drepturi economice
și sociale pentru anumite grupuri de cetățeni. Este important ca autoritățile moldovene să continue
eforturile de îmbunătățire a respectării drepturilor omului și să acționeze în conformitate cu
recomandările organismelor internaționale și regionale.În final, dreptul internațional al drepturilor
omului rămâne un instrument esențial pentru promovarea drepturilor omului și pentru construirea
unei societăți mai echitabile și mai democratice în Republica Moldova și în întreaga lume. Este
responsabilitatea noastră, a cetățenilor și a autorităților, să ne asigurăm că aceste drepturi sunt
respectate și protejate în mod eficient, contribuind astfel la progresul și bunăstarea societății
noastre.
 ISTORIC SI EVOLUTIE

Drepturile omului au o origine îndepărtată, cu rădăcini care pot fi urmărite în diferite civilizații și
perioade istorice. În această secțiune, vom explora cum au evoluat conceptele de drepturi omului
de-a lungul istoriei și cum au fost ele reflectate în diverse culturi și sisteme juridice. De-a lungul
timpului, ideea drepturilor omului s-a dezvoltat în cadrul gândirii filozofice și a luptelor sociale,
ajungând să fie un principiu fundamental în societatea modernă. Vom analiza evoluția drepturilor
omului în cadrul documentelor internaționale, concentrându-ne pe evenimente și tratate relevante
care au marcat dezvoltarea acestui domeniu. De la Declarația Universală a Drepturilor Omului din
1948 până la pactele și convențiile internaționale ulterioare, vom evidenția cum s-au cristalizat și
s-au consolidat aceste drepturi în context global. Vom sublinia și contribuția Republicii Moldova
la aceste documente și la respectarea drepturilor omului la nivel internațional. Originea drepturilor
omului poate fi urmărită în diferite perioade și civilizații. Unele dintre cele mai timpurii manifestări
ale conceptului de drepturi omului includ:
Grecia Antică: În Atena antica, se dezvoltase ideea de isonomia, care promova egalitatea
cetățenilor în fața legii, precum și ideea de isegoria, care confera dreptul de a vorbi în adunările
publice. Cu toate acestea, aceste drepturi erau limitate la cetățenii greci și excludeau femeile și
sclavii.
Roma Antică: În Imperiul Roman, conceptul de "ius civile" reprezenta un set de drepturi pentru
cetățenii romani. Cu toate acestea, acest sistem de drepturi era limitat și nu se aplica în întregul
imperiu.
Iluminismul: În secolul al XVIII-lea, gânditori precum John Locke și Jean-Jacques Rousseau au
avansat teorii despre drepturile naturale ale omului și contractul social. Aceste idei au influențat
semnificativ dezvoltarea conceptului modern de drepturi omului.
Evoluția drepturilor omului în documentele internaționale a cunoscut un progres semnificativ în
secolul XX și continuă să se dezvolte astăzi. Printre documentele cheie se numără:
Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948): Adoptată de Adunarea Generală a ONU,
această declarație a stabilit un set comun de drepturi umane fundamentale pe care toate națiunile
ar trebui să le respecte. Acest document a servit ca bază pentru tratate ulterioare și a consolidat
importanța drepturilor omului la nivel mondial.
Pactele Internaționale cu privire la Drepturile Omului (1966): Aceste două pacte, Pactul
Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice și Pactul Internațional cu privire la
Drepturile Economice, Sociale și Culturale, au consolidat și mai mult drepturile omului, abordând
diferite aspecte ale acestora.
Convențiile și Tratate Regionale: Pe lângă documentele internaționale globale, există și convenții
și tratate regionale, cum ar fi Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care vizează specific
drepturile omului în context regional.
Republica Moldova, ca stat suveran, și-a asumat angajamentele internaționale în domeniul
drepturilor omului prin semnarea și ratificarea acestor documente, contribuind astfel la
promovarea și protejarea drepturilor omului la nivel global și regional. Evoluția continuă a
drepturilor omului în documentele internaționale reflectă o preocupare constantă pentru garantarea
și promovarea acestor drepturi în întreaga lume

DEFINITII SI PRINCIPII
Principiile fundamentale ale dreptului internațional public (D.I.P.) sunt principii generale,
abstracte și universal aplicabile, având o valoare imperativă. Aceste principii reflectă valorile
fundamentale ale relațiilor dintre subiectele dreptului internațional și sunt caracterizate de
următoarele:
Universalitate: Aceste principii se aplică tuturor relațiilor de drept internațional public. Ele nu fac
distincție între state și alte entități și sunt valabile pentru toate subiectele dreptului internațional.
Gradul mare de abstractizare și generalizare: Principiile sunt formulate în termeni generali, astfel
încât să poată fi aplicate într-o varietate de situații și contexte. Ele nu sunt specifice unui anumit
caz sau regiune.
Interdependența dintre principii: Aceste principii sunt adesea interconectate și pot influența
reciproc interpretarea și aplicarea lor. Ele formează un cadru conceptual complex în dreptul
internațional.
Apără valorile fundamentale: Principiile fundamentale ale D.I.P. au o importanță deosebită pentru
omenire, deoarece contribuie la menținerea păcii, securității și cooperării între state.
Nu există o ierarhizare clară între aceste principii, deoarece fiecare dintre ele are importanța sa și
contribuie la stabilirea unui cadru juridic robust în dreptul internațional.
În ceea ce privește codificarea acestor principii, ele nu au fost pe deplin codificate într-un singur
tratat internațional. Cu toate acestea, există documente și tratate care le recunosc și le promovează.
De exemplu, Declarația Adunării Generale a ONU asupra principiilor de drept internațional cu
privire la relațiile prietenești și de colaborare între state, adoptată prin Rezoluția 2625/1970, și
Carta Drepturilor și Indatoririlor pentru Securitate și Cooperare în Europa, adoptată la Paris în
1990, sunt exemple de astfel de documente care enumeră principii fundamentale ale D.I.P.
Iată câteva dintre principiile fundamentale ale D.I.P.:
Principiul egalității suverane a statelor: Acest principiu stabilește că toate statele sunt egale în
drepturi și suverane în afacerile lor interne. Statele au drepturi suverane, dar și obligații de a
respecta suveranitatea altor state.
Principiul autodeterminării: Acest principiu recunoaște dreptul popoarelor de a-și alege liber
statutul politic, economic, social și cultural și de a-și urma propria cale de dezvoltare.
Principiul neamestecului în treburile interne ale altor state: Acest principiu afirmă obligația statelor
de a se abține de la intervenția în afacerile interne ale altor state și de a respecta suveranitatea
acestora.
Principiul nerecurgerii la forță sau la amenințarea cu forța: Acest principiu interzice recurgerea la
forță sau la amenințarea cu forța în relațiile internaționale și promovează soluționarea pașnică a
conflictelor.
Principiul integrității teritoriale a statelor: Acest principiu afirmă că fiecare stat are dreptul de a-și
menține integritatea teritorială și de a-și controla teritoriul fără intervenții străine. Orice acțiune
care încalcă integritatea teritorială a unui stat este contrară acestui principiu.
Principiul inviolabilității frontierelor: Acest principiu completează principiul integrității teritoriale
și interzice orice acțiune sau intervenție care ar modifica frontierele unui stat fără consimțământul
acestuia sau fără respectarea normelor internaționale.
Principiul suveranității statelor: Acest principiu afirmă că fiecare stat este suveran în ceea ce
privește afacerile sale interne și externe. Statele au dreptul să-și stabilească propriile politici și să
acționeze în conformitate cu propriile interese, cu condiția să nu încalce drepturile altor state.
Principiul cooperării între state: Acest principiu promovează cooperarea pașnică între state pentru
rezolvarea problemelor comune. Statele trebuie să lucreze împreună pentru a promova pacea,
securitatea și dezvoltarea globală.
Principiul respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale: Acest principiu subliniază
importanța respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale în relațiile internaționale.
Statele au obligația de a respecta și promova drepturile omului și libertățile fundamentale ale
indivizilor
Aceste principii au o aplicare universală și reflectă valorile fundamentale ale comunității
internaționale, cum ar fi pacea, securitatea, drepturile omului și cooperarea internațională. Ele
reprezintă un cadru esențial pentru menținerea păcii și a ordinii internaționale și pentru promovarea
dezvoltării durabile la nivel global.
Încălcarea acestor principii poate avea consecințe serioase pentru relațiile unui stat cu comunitatea
internațională și poate atrage sancțiuni și critici din partea altor state și organizații internaționale.
Prin urmare, respectarea și promovarea acestor principii rămân esențiale pentru statelor și pentru
lumea în ansamblu în eforturile lor de a menține pacea și stabilitatea internațională.

CONCLUZIE

Dreptul internațional al drepturilor omului joacă un rol crucial în promovarea păcii și dreptății la
nivel global. Este un instrument esențial pentru protejarea și promovarea drepturilor fundamentale
ale indivizilor și grupurilor, contribuind la construirea unui mediu mai pașnic și mai echitabil în
întreaga lume. În continuarea luptei pentru respectarea drepturilor omului, este important să
evidențiem câteva aspecte cheie:
Protecția drepturilor fundamentale: Dreptul internațional al drepturilor omului definește și
protejează o gamă largă de drepturi, inclusiv drepturile la viață, libertate și securitate personală,
drepturile la egalitate și nediscriminare, drepturile sociale și economice, precum și drepturile
culturale și politice. Aceste drepturi reprezintă pilonii esențiali ai unei societăți juste și a unei păci
durabile.
Prevenirea conflictelor: Promovarea și respectarea drepturilor omului pot contribui la prevenirea
conflictelor și violenței. Atunci când cetățenii au acces la drepturile lor fundamentale și sunt tratați
cu demnitate și respect, există mai puține motive pentru conflicte și tensiuni sociale.
Rezolvarea conflictelor: Dreptul internațional al drepturilor omului oferă un cadru pentru
rezolvarea pașnică a conflictelor și pentru punerea în aplicare a justiției. Organizațiile
internaționale, precum Organizația Națiunilor Unite (ONU), au rolul de a media și de a facilita
soluționarea conflictelor în conformitate cu principiile drepturilor omului.
Responsabilitatea internațională: Statelor li se cere să respecte și să protejeze drepturile omului în
cadrul teritoriilor lor și să asigure responsabilitatea pentru încălcările grave ale acestor drepturi.
Tribunalele internaționale și mecanismele de urmărire a infracțiunilor de război joacă un rol
important în aducerea celor vinovați în fața justiției.
Promovarea dezvoltării durabile: Drepturile omului sunt strâns legate de dezvoltarea durabilă.
Oferirea accesului la educație, sănătate și locuință, precum și promovarea egalității de gen și a
drepturilor minorităților, contribuie la crearea unei societăți mai stabile și mai prospere.
Solidaritate internațională: Comunitatea internațională are un rol esențial în promovarea
drepturilor omului în întreaga lume. Solidaritatea și sprijinul reciproc între state, organizații
neguvernamentale și cetățeni sunt necesare pentru a face față încălcărilor drepturilor omului și
pentru a lupta împotriva discriminării și a opresiunii.
În concluzie, dreptul internațional al drepturilor omului reprezintă un pilon fundamental în
promovarea păcii, a dreptății și a dezvoltării umane la nivel global. Cu toate că există încă
provocări majore în ceea ce privește încălcările drepturilor omului în diverse regiuni ale lumii,
angajamentul continuu pentru respectarea și protejarea acestor drepturi este esențial în eforturile
noastre de a construi un viitor mai pașnic și mai echitabil pentru toți oamenii.
 BIBLIOGRAFIE
 Andronovici C. , DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, Ed. “Graphix”, Iaşi, 1993.
 Alland Denis, DROIT INTERNATIONAL PUBLIC, Ed. PUF, Paris 2000.
 Balan Oleg, Serbenco Eduard, DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, vol. 1, Chişinău
2001.
 Balan Oleg, Burian Alexandru, DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, vol. 2, Chişinău
2001.
 Бекяшев К. А., МЕЖДУНАРОДНОЕ ПУБЛИЧНОЕ ПРАВО, Учебник, Проспект,
Москва 2004. 6. Блатова Н. Т. , МЕЖДУНАРОДНОЕ ПРАВО В ДОКУМЕНТАХ,
Москва 1982.
 Bolitineanu Alexandru, Năstase Adrian, Aurescu B., DREPT INTERNAŢIONAL
CONTEMPORAN, Ed. ALL BECK, 2-a ed. Bucureşti 2000.
 Combacau Jean, Sur Serge, DROIT INTERNATIONAL PUBLIC, 3-e ed.,
MONTCHRESTIEN, Paris 1997.
 Carreau Domenique, DROIT INTERNATIONAL, 6-e ed., PEDONE, 1999.
 Creţu Vasile, DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, Bucureşti 2001.
 Diaconu Ion, CURS DE DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, Ed. Şansa, Bucureşti
1993/1997.
 Diaconu Ion, TRATAT DE DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, 1 volum, Ed.
“Lumina Lex”, Bucureşti 2002.
 Dupuy Pierre-Marie, DROIT INTERNATIONAL PUBLIC, 4-e ed., DALLOZ, 1998.
 Dupuy Pierre-Marie, LES GRFANDS TEXTES DE DROIT INTERNATIONAL, 2-e ed.,
Paris 2000. 15. Frangi Marc, Schulz Patrick, DROIT DES RELATIONS
INTERNATIONALES, Ed. DALLOZ, 1995.
 16. Ecobescu Nicolae, Duculescu Victor, DREPT INTERNAŢIONAL PUBLIC, vol. 1,
Ed. “Hyperion”, Bucureşti 1993. 17. Geamănu Grigore, DREPT INTERNAŢIONAL
CONTEMPORAN, Ed. didactică şi pedagogică, Bucureşti 1975/1981, 2 volume. 18.
Herchi Ş. DREPT INTERNAŢIONAL PUB