INCONTINENTA

URINARA
LA VARSTNICI

OBIECTIVE

Cunoasterea si intelegerea:
• Prevalentei, impactului si a tipurilor de
incontinenta urinara (IU) among la varstnici
• Strategii terapeutice
• Fiziologia mictiunii normale
• Factori, afectiuni si aspecte fiziopatologice ale
tractului urinar inferior asociate cu IU
• Elemente ale unei evaluari complete
• Ingrijirea cateterelor urinare
Slide 2

TEME PREZENTATE

• Prevalenta si Impactul Incontinentei

• Mictiunea Normala
• Modificari legate de Varsta, Factori de Risc,
si Afectiuni Medicale asociate cu IU
• Tipuri de Incontinenta
• Evaluare: Anamneza, Examen Fizic, Teste
• Strategii Terapeutice
• Catetere si Ingrijirea Cateterului
Slide 3

1
 PREVALENTA IU
60%

50%

v Prevalenta IU creste cu
40% varsta

30% v Afecteaza mai mult

femeile decat barbatii
20%
(2:1)
10%
v Afecteaza barbatii &
0%
femeilr egal dupa varsta
Varstnici Rezidenti ai
de 80 ani
traind in institutiilor de
comunitate: lunga durata:
15%–30% ≥50%
Slide 4

IMPACTUL IU ASUPRA VARSTNICILOR

Morbiditate
• Celulita, ulcere de decubit, ITU
• Deprivare de somn, caderi urmate de
fracturi, disfunctii sexuale
• Depresie, retragere sociala, afectarea
calitatii vietii

Costuri: $26 miliarde anual (SUA)

Slide 5

CERINTELE CONTINENTEI:
• Mobilitate
• Dexteritate manuala
• Capacitatea cognitiva de a recunoaste si a reactiona
la senzatiile vezicii urinare
• Motivatia de a ramane uscat
• Absenta unor afectiuni medicale si a unor factori care
sa afecteze vezica urinara si functionalitatea generala
• Echilibrul si coordonarea muschiului neted vezical & a
mecanismelor sfincterului uretral, precum si controlul
lor central & periferic
Slide 6

2
 MICTIUNEA NORMALA (1 din 3)

• Muschiul neted al vezicii urinare (detrusor)

Ø Contractii via nervi parasimpatici (S2–S4)

• Sfincter uretral
Ø Muschiul neted uretral proximal se contracta via
stimulare simpatica (T11–L2)
Ø Muschiul striat uretral distal se contracta via
stimulare colinergica somatica (S2–S4)
Ø La femei: musculofascia sprijina si comprima uretra
cand presiunea abdominala creste

Slide 7

MICTIUNEA NORMALA (2 din 3)

• Coordonarea de catre SNC:

Ø Lobii parietali & talamusul primesc si
coordoneaza stimuli aferenti de la
detrusor

Ø Lobii frontali & ganglionii bazali

transmit semnale pentru inhibarea
golirii

Ø Centrul mictiunii din punte integreaza

aceste impulsuri pentru a coordona
functia uretrei & detrusorului
Slide 8

MICTIUNEA NORMALA (3 din 3)

• Stocarea urinii este sub control simpatic

Ø Inhiba contractia detrusorului
Ø Creste contractia sfincterului

• Golirea este sub control parasimpatic

Ø Induce contractia detrusorului
Ø Induce relaxarea sfincterului

Slide 9

3
 MODIFICARI LEGATE DE VARSTA
CARE POT CONDUCE LA IU
• Hiperactivitatea Detrusorului
• Hiperplazia Benigna prostatica
• Debit urinar crescut in a doua parte a zilei
• Vaginita si uretrita atrofica
• Crestere reziduu postmictional (RPM)
• Scaderea capacitatii de a amana golirea
• Scaderea capacitatii totale a vezicii urinare
• Scaderea contractilitatii detrusorului

Slide 10

FACTORI CONTRIBUIND SAU

CAUZAND IU LA VARSTNICI
Comorbiditati Neurologice/Psihiatrice
Diabet zaharat Stroke
Insuficienta cardiaca globala Boala Parkinson
Afectiuni articulare degenerative Hidrocefalie cu presiune
Apnee in somn normala
Constipatie severa Demente
Depresie

Functie si Mediu ambiant

Afectare cognitiva
Mobilitate afectate
Toaleta inaccesibila
Absenta persoanelor de ingrijire
Slide 11

MEDICATIE ASOCIATA FRECVENT CU IU

• Alcool • Blocanti canale Calciu

• Agonisti α-adrenergici • Diuretice de ansa
• Blocanti α-adrenergici • Analgezice narcotice
• Inhibitori ECA • AINS
• Anticolinergici • Sedative hipnotice
• Antidepresive • Tiazolidindione
• Antipsihotice

Slide 12

4
 FORME CLINICE DE IU

• Imperioasa
• Stress
• Mixta
• Prin prea plin
Ø Obstructia evacuarii
Ø Hipoactivitatea Detrusorului

Slide 13

INCONTINENTA CU MICTIUNI
IMPERIOASE
• Cel mai frecvent tip de IU la varstnici

• Semne si simptome:
Ø Necesitatea abrupta de a elimina continutul vezical
Ø Polachiurie
Ø Nicturie
Ø Volumul pierdut poate fi mare sau mic

Nota: “Vezica hiperactiva” se refera la o afectiune cu mictiuni

imperioase, de obicei cu polachiurie si nicturie, cu sau
fara IU
Slide 14

CAUZE DE INCONTINENTA CU
MICTIUNI IMPERIOASE (1 of 2)
Hiperactivitatea detrusorului poate fi:
• Legata de varsta
• Idiopatica
• Secundara unor leziuni ale cailor inhibitorii
centrale (ex, stroke, stenoza cervicala)
• Datorata iritatiei locale a vezicii urinare (ex,
litiaza, infectie, inflamatie, tumori vezicale)
• Legata de stress (apare dupa o intarziere de mai
multe secunde urmand o manevra de stress)
Slide 15

5
 CAUZE DE INCONTINENTA CU
MICTIUNI IMPERIOASE (2 of 2)
Cauze mai putin frecvente:

• Cistita interstitiala

• Leziuni ale maduvei spinarii

Ø Afectarea compliantei detrusorului
Ø Dis-sinergia detrusor-sfincter

Slide 16

INCONTINENTA DE STRESS (1 din 2)

• Al doilea tip ca frecventa la femeile in varsta

• Rezulta din incapacitatea mecanismelor

sfincteriene de a mentine inchiderea evacuarii
in timpul umplerii vezicii urinare

• Apare odata cu cresterea presiunii intra-

abdominale, in absenta unei contractii a
vezicii urinare

• Adesea coexista cu IU cu mictiuni imperioase

(IU mixta)
Slide 17

INCONTINENTA DE STRESS (2 din 2)

Pierderea de urina se datoreaza unuia sau ambelor
mecanisme:

• Afectarea suportului pelvian

Ø “Adevarata” incontinenta de stress
Ø Pierdere episodica odata cu cresterea presiunii abdominale

• Incapacitatea inchiderii uretrei

Ø Deficienta sfincterului intrinsec datorata traumei; cicatrizare
dupa chirurgia anti-incontinenta la femei si dupa
prostatectomie la barbati
Ø Pierderea continua poate aparea stand in sezut sau in
picioare Slide 18

6
 INCONTINENTA PRIN PREA PLIN

• Rezulta din 1.hipoactivitatea detrusorului,

2.obstructia evacuarii vezicii urinare, sau ambele

• Pierderea este mica, dar continua; RPM este

crescut

• Simptome: pierdere de picaturi de urina, jet

urinar slab, intermitent, mictiuni dificile,
polachiurie, nicturie

• Pot aparea asociate pierderi prin mictiuni

imperioase sau stress Slide 19

1.HIPOACTIVITATEA DETRUSORULUI

• Produce IU la 5%–10% din varstnici

• Rezulta din:
Ø Inlocuirea muschiului neted al detrusorului prin
fibroza sau tesut conjunctiv (ex, in caz de
obstructie cronica a evacuarii)
Ø Cauze neurologice (ex, neuropatie periferica)
Ø Leziune a eferentelor spinale ale detrusorului (ex,
datorita herniei de disc, stenozei spinale, tumori)

Slide 20

2.OBSTRUCTIA EVACUARII

• A doua cauza de IU ca frecventa la barbatii

varstnici

• Majoritatea barbatilor cu obstructie nu sunt

incontinenti

• Cauze (barbati): HBP, cancer prostata, strictura

uretrala

• Rara la femei; de obicei datorata unei interventii

chirurgicale anterioare anti-IU sau unui cistocel
mare Slide 21

7
 EVALUAREA COMPLEXA A IU
INCLUDE:

• Anamneza: inclusiv calitatea vietii

• Examen fizic: include examinare cardiovasculara,

abdominala, musculoscheletala, neurologica, &
genitourinara

• Testari: jurnal al vezicii urinare (mictiunilor), test de

stress, RPM, sumar de urina, functie renala
• Optional: teste urodinamice, citologie, alte teste de
laborator
Slide 22

EVALUARE: ANAMNEZA
• Initiati discutia (50% nu relateaza spontan IU)

• Intrebati despre simptome specifice: mictiuni

imperioase (ex, cand curge apa), polachiurie, nicturie,
jet incetinit, pierdere de picaturi terminala

• Determinati caracteristicile IU: tipul (cu mictiuni

imperioase, manevre de stress, insesizata), debut,
frecventa, volum, timing, factori precipitanti

• Identificati factori asociati: functia colonului & sexuala,

afectiuni medicale, medicatii

• Intrebati despre calitatea vietii: pacienti, persoane de

ingrijire Slide 23

EVALUARE: EXAMEN FIZIC (1 din 4)

• General: status cognitiv si functional

• Cardiovascular: supraincarcare de volum,

edem periferic, insuficienta cardiaca

• Abdominal & rectal: tumori, sensibilitate, mase

rectale sau blocare de materii fecale, tonus
rectal

Slide 24

8
 EVALUARE: EXAMEN FIZIC (2 din 4)
• Musculoscheletal: mobilitate, dexteritate manuala

• Neurologic: afecatre cervicala sugerata de limitarea rotatiei

laterale & flexiei laterale, hipotrofie interosi, semnul Hoffmann
sau Babinski; deficite motorii sau senzitive ale extremitatii
inferioare

• Genitourinar:
Ø Barbati: consistenta prostatei, tumori; daca nu este circumcis,
verificati fimoza, parafimoza, balanita
Ø Femei: atrofie mucoasa vaginala, suport pelvic, prolaps
Ø Reflexe sacrale
v Reflex anal
v Reflex bulbocavernos Slide 25

EVALUARE: EXAMEN FIZIC (3 din 4)

Testarea Reflexelor Sacrale
Clitoris Bulbocavernos

Anus
Contractie
anala

Slide 26

EVALUARE: EXAMEN FIZIC (4 din 4)

Evaluarea Suportului Planseului Pelvin la Femei

Cistocel Rectocel
Slide 27

9
 EVALUARE: TESTARE
Jurnalul Mictiunilor (al Vezicii Urinare)

• Rugati pacientul sa inregistreze minim 2 zile (preferabil 3)

• Exemple de jurnal al mictiunii si alte instrumente:

www.americangeriatrics.org/education/urinaryincontinence.shtml
www.americangeriatrics.org/jasper_test/education/ui_index.shtml

• Un receptacul plasat in toaleta ( hat ) poate ajuta

pacientul sa masoare cantitatea eliminata

• In cazul pierderilor, rugati-i sa estimeze cantitatea (picaturi,

lingura, tampon udat-imbibat cu lichid-, lichidul trece pana
la haine)
Slide 28

EVALUARE: TESTARE
Testul Clinic de Stress
• Pentru femei si pentru barbati post-prostatectomie

• Cel mai bine daca vezica este plina, pacientul relaxeaza

perineul, si se foloseste o singura tuse viguroasa

• Specific pt. incontinenta de stress daca pierderea este

concomitenta cu tusea

• Insensibil daca pacientul nu poate coopera, este inhibat,

sau daca volumul vezicii urinare este scazut

• Mai multe secunde intarziere inaintea pierderii sugereaza

Hiperactivitatea detrusorului indusa de stress
Slide 29

EVALUARE: TESTARE
Reziduu Post Mictional (RPM)

• Masurat prin cateterizare sau ultrasonografie

• RPM > 50 mL poate contribui la polachiurie sau

nicturie, poate exacerba IU cu mictiuni
imperioase & de stress

• RPM > 200 mL sugereaza slabirea detrusorului

si/sau obstructia evacuarii
Ø La barbati, trebuie exclusa hidronefroza
Ø La femei, hidronefroza este rara

Slide 30

10
 EVALUARE: TESTARE
Teste Laborator

• Screening: functia renala, examen urina

Ø Bacteriuria asimptomatica: prevalenta la femei este 20%
Ø Dg de ITU necesita semne si simptome aditionale
• Optim: glucoza, calciu, vitamina B12
• Citologie urinara & cistoscopie doar daca sunt prezente
hematurie sau durere pelvina
• Prostate-specific antigen (PSA) la barbati, daca este
necesar screening pentru neoplasm

Slide 31

EVALUARE: TESTARE
Teste Urodinamice

• Teste urodinamice de rutina de obicei nu sunt necesare

Ø Incontinenta la varstnici este de obicei multifactoriala
Ø Tractul urinar inferior este rar singura cauza
Ø Pot exista anormalii ale tractului urinar inferior in
absenta IU
• Considerati teste urodinamice:
Ø Cand terapia empirica nu a dat rezultate
Ø Daca diagnosticul este neclar
Ø Inaintea interventiei chirurgicale
Slide 32

MANAGEMENTUL IU: SINTEZA

• Obiectiv: ameliorarea celor mai suparatoare

aspecte

• Strategie de management in trepte:

Chirurgie
Medicatie
Comporta-
ment
Stil de viata

Slide 33

11
 ABORDAREA FACTORILOR REVERSIBILI
SI A STILULUI DE VIATA

• Corectarea afectiunilor medicale si revizuirea

medicamentelor care pot contribi la IU

• Abordarea ingestiei de fluide: evitarea cafeinei,

alcoolului; minimizarea ingestiei vesperale

• Reducerea constipatiei

Slide 34

TERAPIE COMPORTAMENTALA

• Antrenarea vezicii: eficienta pt IU prin mictiuni

imperioase si de stress

• Sugerarea golirii: la pacientii cu afectare cognitiva

• Exercitii ale musculaturii pelvine: eficienta pt. IU

prin mictiuni imperioase si de stress

Slide 35

ANTRENAREA VEZICII PT. PACENTII

FARA AFECTARE COGNITIVA
• Supresia mictiunilor imperioase
Ø Pacientul sa fie linistit
Ø Sa contracteze planseul pelvin
Ø Concentrare pe relaxarea necesitatii imperioase de a elimina

• Golire planificata in timpul cat este treaz

Ø Frecventa initiala de a utiliza toaleta: folositi cel mai scurt
interval dintre 2 goliri, din jurnalul mictiunilor, daca este posibil
Ø Dupa 2 zile fara pierderi:  timpul intre golirile planificate cu
30–60 min, pana se obtin 2–4 ore fara pierdere
Ø Succesul se poate obtine de abia dupa mai multe saptamani;
linistiti pacientul in cazul unor esecuri initiale
Slide 36

12
 ANTRENAREA VEZICII PT. PACENTII
CU AFECTARE COGNITIVA

• Doar golirea solicitata este dovedita eficienta

• Pacientului i se goleasca vezica, atunci cand

este asezat pe toaleta, si este laudat dupa golire

• Planificati optim, bazat pe frecventa IU

• Necesita antrenament, motivatie, efort continuu

din partea persoanei de ingrijire

Slide 37

MEDICATIE ANTIMUSCARINICA
PT. IU PRIN MICTIUNI IMPERIOASE:
SINTEZA
• Cea mai eficienta cand este combinata cu terapia
comportamentala

• De obicei nu afecteaza Hiperactivitatea detrusorului

• Eficacitate in general similara la toti agentii; difera

prin efecte adverse, cost, usurinta utilizarii

• Lipsa de raspuns la un agent nu impiedica raspunsul

la un altul

Slide 38

MEDICATIE ANTIMUSCARINICA:
OXYBUTYNIN
• 3 formulari:
Ø Eliberare imediata: 2.5–5 mg BID–QID, pana la 20 mg/zi
Ø Eliberare extinsa (ER) (Ditropan XL): 5–20 mg/zi
Ø Plasture topic (Oxytrol): 3.9 mg, aplicat 2x/saptamana
• Efecte adverse (mai putin frecvente la ER si la topic):
Ø Gura uscata
Ø Vedere incetosata
Ø Constipatie
Ø Posibil afectare cognitiva

• Interactiuni cu CYP34A si 2D6

• Monitorizati RPM daca IU se agraveaza
Slide 39

13
 MEDICATIE ANTIMUSCARINICA:
TOLTERODINE (DETROL)
• Doza initiala: 1–2 mg BID pt. eliberare
imediata, 2–4 mg QD pt. ER (Detrol LA)

• Efecte adverse similare celor ale oxybutynin-

ER; posibil xerostomie mai scazuta

• Interactiuni cu CYP34A si 2D6

Slide 40

MEDICATIE ANTIMUSCARINICA:
TROSPIUM (SANCTURA)
• Doza este 20 mgx2/zi; se poate administra o doza
pe zi la varstnici datorita clearance-ului renal

• Trebuie administrat pe stomacul gol

• Asociat cu 56%–60% reducere a episoadelor

saptamanale de incontinenta cu mictiuni imperioase

• Nu exista date la persoane aflate in ingrijiri de lunga

durata

• Efecte adverse: xerostomie, constipatie, cefalee,

durere abdominala
Slide 41

MEDICATIE ANTIMUSCARINICA:
DARIFENACIN (ENABLEX)
• Doza este de 7.5 sau 15 mg/zi

• Reducerea medie a episoadelor de IU

saptamanale de 55%–58% la pacienti pe 7.5 mg
si de 60%–70% la pacienti pe 15 mg

• Nu exista date la persoane aflate in ingrijiri de

lunga durata

• Reactii adverse: xerostomie, constipatie; poate

avea efecte cognitive limitate

• Interactiuni cu CYP34A si 2D6

Slide 42

14
 MEDICATIE ANTIMUSCARINICA:
SOLIFENACIN (VESICARE)
• Doza este 5 mg/zi; poate fi titrata la 10 mg/zi

• Reducerea episoadelor zilnice de IU cu 57%–

69%, depinzand de doza

• Nu exista date la persoane aflate in ingrijiri de

lunga durata

• Reactii adverse: xerostomie, constipatie, greata, si

vedere incetosata; posibil QTc

• Interactiuni cu CYP34A si 2D6

Slide 43

ALEGEREA UNUI ANTIMUSCARINIC (1 din 2)

Cost Doze Consideratii
Oxybutynin Generic BID– Instalare rapida; interactiuni P450
QID
Ditropan XL Generic QD Limite largi de titrare; interactiuni
(Anticipat) P450
Oxytrol ~ 2 ori Iritatie tegumentara; dozaj unic
pe
sapt
Detrol LA ~ QD Titrare; interactiuni P450

Trospium ~ QD– Clearance renal; must give NPO

BID (Nothing Per Orem) - pe stomac
gol
Darifenacin ~ QD Interactiuni P450; titrare

Solifenacin ~ QD Interactiuni P450; titrare; timp de

injumatatire lung

Slide 44

ALEGEREA UNUI ANTIMUSCARINIC (2 DIN 2)

Gura Constipatie Cardiac Cognitiv

uscata
Oxybutynin ++++ ++ Da, incidenta
necunoscuta
Ditropan XL +++ + Da, incidenta
necunoscuta
Oxytrol + – Necunoscuta

Detrol LA ++ + QTc? Cazuri raportate

Trospium ++ +++ HR Posibil mai putin

Darifenacin ++ +++ Posibil mai putin

Solifenacin ++ +++ QTc? Necunoscuta

Slide 45

15
 MANAGEMENTUL INCONTINENTEI DE
STRESS: SINTEZA

Exercitii ale muschilor pelvini

Biofeedback, Pesarii, alte Adjuvante

Medicatii

Chirurgie pentru femei

Post-prostatectomie
Slide 46

EXERCITII MUSCHI PELVINI

• Necesita pacient motivat & instruire atenta, precum

si monitorizare de catre personalul medical
• Prescrierea exercitiilor:
Ø Concentrare pe izolarea muschilor pelvini; se evita
contractia muschilor fesieri, abdominali, coapse
Ø Repetari moderate ale celor mai puternice contractii
posibile: 3 seturi de 8–10 contractii mentinute
pentru 6–8 secunde; se incepe cu 3–4 ori per
saptamana
Ø Se vor mentine contractiile pentru perioade
progresiv mai lungi, pana la 10 secunde daca este
posibil, si se creste frecventa Slide 47

ADJUVANTE LA
EXERCITIILE MUSCULATURII PELVINE

• Biofeedback: poate fi de ajutor pentru invatare

• Stimulare electrica: nu are beneficii suplimentare

• Conuri vaginale ingreunate: nu sunt testate la

femeile in varsta

• Pesarii: pentru prolaps simptomatic de organe

pelvine
Slide 48

16
 INCONTINENTA DE STRESS:
MEDICATIE

• In prezent nu este disponibil un tratament medical

• Estrogeni
Ø Oral—demonstrat ca ar creste IU- in studii de testare
clinica randomizate
Ø Topic—pot reduce vaginita atrofica, uretrita; impactul
asupra IU este neclar

• Agonisti -Adrenergici
Ø Stimuleaza contractia muschiului neted uretral
Ø Nu sunt disponibili -agonisti puri
Slide 49

INCONTINENTA DE STRESS:
CHIRURGIE

• Cele mai inalte rate de vindecare; frecventa

complicatiilor ~10%
• Abordarea depinde de defectul de baza si
prolapsul coexistent
• Cele mai bune dovezi:
Ø Colposuspensia
Ø Centuri (“sling” - chingi)

• Injectii periuretrale (eg, colagen) este o

alternativa pe termen scurt (≤1 an)
Slide 50

INCONTINENTA DE STRESS:
POST-PROSTATECTOMIE
• Cazuri usoare: exercitii ale muscaluturii
pelvine, injectii periuretral
• Cazuri mai severe: imbracaminte protectiva,
catetere
• Inlocuirea artificiala a sfincterului poate fi
eficienta dar are o frecventa mare a re-
interventiilor chirurgicale
• Incep sa apara date referitoare la operatii cu
centuri (“sling”- chingi)
Slide 51

17
 IU PRIN PREA PLIN: MANAGEMENT
• Daca e prezenta obstructia, se trateaza cauza

• Reducere sau oprire medicamente care afecteaza

contractitlitatea detrusorului si cresc tonusul uretral;
se trateaza constipatia

• Bethanechol chloride este in general ineficient

• Daca este acceptabila, cateterizare intermitenta

“curata” (sterila pt. pacientii fragili, institutionalizati)

• Golirea vezicii se poate ameliora prin evacuare dubla

sau fara graba

• In ultima instanta—imbracaminte protectiva Slide 52

FOLOSIREA CATETERIZARII CU
PRECAUTIE
• Morbiditate semnificativa: bacteriurie polimicrobiana, nefro-
litiaza, litiaza vezicala, epididimita, inflamatie renala
cronica, pielonefrita

• Rezervati cateterizarea permanenta pentru:

Ø Decompresie de scurta durata a retentiei acute de urina
Ø Retentie cronica nerezolvabila chirurgical/medical
Ø Pacienti cu leziuni care trebuie ferite de contact cu urina
Ø Pacienti foarte bolnavi care nu tolereaza schimbarea
articolelor de imbracaminte
Ø Pacienti care solicita cateterizare dupa ce au semnat
consimtamantul informat cu privire la riscuri
Slide 53

INGRIJIREA CATETERULUI (1 din 2)

• Pentru a reduce riscul de infectie:
Ø Sisteme de drenaj inchise
Ø Mentinerea rezidentilor cu cateter din institutii de
lunga durata in camere separate unii de altii

• Bacteriuria este universala la pacientii cateterizati

Ø Nu o tratati in absenta unor simptome clare de infectie
Ø Nu efectuati uroculturi de rutina

• Uroculturi la pacientii simptomatici dupa indepartarea

cateterului vechi si instalarea unuia nou
Slide 54

18
 INGRIJIREA CATETERULUI (2 din 2)
• Schimbarea cateterelor:
Ø In general aproximativ o data pe luna
Ø Poate fi lasat mai mult in absenta unei ITU
Ø La fiecare 7–10 zile daca este blocaj recurent

• Antibiotice profilactic: pentru cateterizari de scurta durata

(ex. Retentie acuta) doar la pacienti cu risc inalt (ex. cu
proteze de valve cardiace)

• Factori de risc pentru blocarea cateterului: urina alcalina,

sexul feminin, mobilitate redusa, calciurie, proteinurie,
mucina in cant.mare, colonizare cu Proteus, litiaza vezicala
preexistenta
Slide 55

REZUMAT (1 din 2)

• Incontinenta urinara este frecventa la varstnici

& are drept consecinte afectarea calitatii vietii,
morbiditate, precum si costuri

• Modificarile legate de varsta & afectiunile

frecvente maresc riscul varstnicilor de a devolta
incontinenta

• Evaluarea se bazeaza pe anamneza, examen

fizic, si teste de laborator specifice
Slide 56

REZUMAT (2 din 2)

• Tratamentul este progresiv, in trepte, incepand

cu remedierea comorbiditatilor si a factorilor
legati de stilul de viata, progresand la terapie
comportamentala, medicatii, si, daca este
necesar, chirurgie

• Cateterele permanente trebuie utilizate cu grija,

numai cand este absolut necesar

Slide 57

19