Jocul didactic geografic

Prof. înv. primar Măgirescu Ionela

Școala Gimnazială ,,Miron Costin” Bacău

Motto: ,,Jocul este cel mai elevat tip de cercetare.” (Albert Einstein)

Jocul este o activitate specific umană, dominantă în copilărie, una dintre variatele activităţi desfăşurate
de om, fiind în strânsă legătură cu învăţarea, munca, creaţia, comunicarea. Este determinat de celelalte activităţi,
dar în acelaşi timp este puternic implicat în acestea. (Dumitriu, C., ,,Psihopedagogia jocului”, 2011, Editura
Alma Mater – Bacău)
Înclinarea balanţei către învăţare, ca activitate fundamentală, creează o complementaritate fericită
exprimată în faptul că jocul devine activitate compensatorie a învăţării, creând condiţia de odihnă pentru aceasta.
Structura jocului suferă modificări, conţinutul acestuia devenind complex, mai cultivat, mai socializat, datorită
influenţei dominantelor activităţii de învăţare şi raţionalizare. Învăţarea şi respectarea regulilor, viaţa de echipă,
consolidarea imaginii de sine, toate având efecte benefice asupra dezvoltării personalităţii şcolarului mic, se
dezvoltă prin practicarea în formă organizată a unui sport.
Jocurile didactice integrate în lecţiile cu caracter geografic aduc varietate, veselie, previn monotonia şi
plictiseala; integrarea jocului ca metodă activ-participativă în predarea geografiei determină o mai mare eficienţă
a lecţiilor, reflectată în rezultatele elevilor.

Joc didactic – ,,Ghidul ghizilor”

 Aria curiculară – Om și societate
 Disciplina – Geografie
 Clasa – a IV-a
 Unitatea de învățare –Marile unități geografice ale României
 Denumirea jocului - ,,Ghidul ghizilor”
 Obiective operaționale:
- să identifice elementele specifice unităților geografice ale țării,
- să descrie caracteristicile elementelor geografice identificate (relief, faună, floră, așezări umane, activități
economice).
 Conținutul jocului (sarcini de învățare)
-prezentarea unor obiective turistice din unitățile geografice ale țării, a unor trasee, obiceiuri tradiționale, în
vederea participării la o excursie (reală sau imaginară).
 Forma de exprimare – Joc de rol
 Competențe psihologice stimulate – Memoria, flexibilitatea gândirii, capacitățile creatoare, spiritul de
observație, spontaneitatea, imaginația, spiritul competitiv.
 Regulile jocului
-Se lucrează individual;
-Se respectă timpul de lucru;
- Studierea materialelor informative;
-Recompensa este reprezentată prin acordarea ecusonului „Ghidul ghizilor”.
 Elementele de joc- excursia ,,imaginară’’, rolul de ghid, ecusoanele ,,Ghidul ghizilor’’, așezarea scaunelor
sub forma unui autocar
 Materiale folosite – materiale informative, ghiduri turistice, carnețele, pix-uri, microfon, scaun, autocar-
desenat, grafic întocmit pentru evidența informațiilor corecte.
 Resurse temporale – 20 de minute
Desfășurarea jocului didactic:
 Jocul se desfășoară la nivelul întregii clase, fiecare elev fiind obligat să participe efectiv și individual la
jocul propus.
 Se împart elevilor materialele bibliografice cu informații din diferite zone geografice ale țării, după
preferință, foi sau carnețele, pixuri sau creioane.
 Se explică faptul că un ghid are anumite responsabilități încă de la plecarea din locul stabilit, după care va
informa ,,turiștii” (colegii de clasă) cu date referitoare la locurile mai importante prin care trec.
 Se precizează că informațiile oferite trebuie să fie în număr de 10 din care 3 să fie necunoscute până în acel
moment.
 După expirarea timpului de lucru (5 minute), elevii sunt puși în situația de a fi „ghizi” – prezentând celorlalți
colegi informațiile.
 Paralel cu ascultarea informațiilor, „turiștii” le consemnează pe cele corecte, ajutând în acest fel învățătorul,
care are un grafic deja întocmit.
 Pentru ușurarea realizării punctajului, cele 3 răspunsuri „cheie” se vor sublinia (doar dacă există).
 Tuturor elevilor le vine rândul.
 Câștigă elevul/elevii care oferă cele mai multe informații corecte, la care se adaugă cele 3 informații absolut
noi.
 Evaluarea jocului:
-Elevul „Ghidul ghizilor” primește ecusonul special confecționat și-l prinde în piept.

Complicarea jocului– În cazul în care apar elevi cu același punctaj, li se propune o probă de baraj
(Probă: cu ochii închiși sau legați la ochi, sunt conduși în fața hărții României, unde li se indică să arate un
anumit punct geografic. Elevul care va fi cel mai aproape de adevăr – punctul geografic- va rămâne „Ghidul
ghizilor”.)

Variantă
 Se împarte clasa în 3 grupe și se constituie 3 echipe care vor „asalta” cele 3 ramuri ale Carpaților.
 Folosindu-se de materiale informative procurate din timp, grupele vor prezenta informații numai din ramura
Carpaților „asaltată”.
 Timpul de lucru se reduce la 10 minute.
 Pot presăra și diferite glume adresate temei, cântece potrivite, legende, ghicitori.
 Timpul de prezentare va fi de 5 minute.
 Câștigă echipa care a dat dovadă de mai multă originalitate în construirea enunțurilor, cele care au produs
mai multă veselie.
 Toți membrii grupului primesc ecusonul „Ghidul ghizilor”.

La nivelul învăţământului primar, jocurile didactice reprezintă un mijloc eficient pentru învăţarea activă,
participativă. Indiferent în care parte a programului se folosește jocul sau în cadrul cărei discipline de
învățământ, dacă este corect conceput, dacă există unitate între conţinut şi obiective, dacă sarcinile pe care le au
de rezolvat copiii sunt accesibile, acesta devine un mijloc de a-l dirija pe copil în învăţare.

Bibliografie
1. Dumitriu, C.(2011). Psihologia jocului. Bacău :Editura Alma Mater.
2. Popovici, C., Gheba, L. (1971). Culegere de jocuri didactice. București: Editura Didactică și
Pedagogică.
3. Iordache, S. (2001). Provocări ludice. Iași: Editura Spiru Haret.
4. Dumitru , A. , Dumitru, V.G. (2013). Jocuri didactice. București: Editura Corint.
5. ***(2000). Descriptori de performanţă pentru învăţământul primar. București: Editura ProGnosis.