PARTEA INTRODUCTIVA Elementele constitutive ale jocului didactic -Coninutul jocului didactic este format din cunotinele, priceperile

i deprinderile cere trebuie formate la activitatea (disciplina) respectiv. De exemplu, la activitile matematice, programa prevede exerciii de formare a mulimilor dup form (mrime, culoare, grosime) sau nvarea irului numerelor naturale .a. Pentru completarea i precizarea acestora, se organizeaz jocuri de genul "Cum este (cum nu este) o pies a jocurilor logice?", "Formarea perechilor", "Cui aparin jucriile?", "Caut vecinii" .a -Sarcina didactic reprezint sarcina care se d copiilor spre rezolvare- a cunoate, a denumi, a clasifica, a construi, .a.- i care se refer la -coninutul care trebuie nvat. De exemplu, n jocul "Caut vecinii", sarcina didactic este aceea de a gsi numrul mai mare sau mai mic cu o unitate dect numrul dat. n jocul "Al ctelea porumbel a zburat?", sarcina didactic se refer la gsirea numrului care lipsete din irul de numere. Aadar, sarcina didactic este una din componentele principale ale jocului didactic care concretizeaz, la nivelul vrstei precolare, scopul urmrit n activitatea matematic respectiv. -Aciunea jocului i elementele de joc, reprezint modalitatea n care se desfoar realizarea sarcinii didactice. O activitate didactic capt caracter ludic numai n msura n care cuprinde elemente de joc, ca: micarea, competiia (ntrecerea), cuvntul, ghicirea, ateptarea, surpriza .a. O parte din aceste elemente se utilizeaz n majoritatea jocurilor didactice, ca micarea i cuvntul; altele se introduc n funcie de coninutul jocului. Important este ca clementele de joc s serveasc realizrii sarcinii didactice, s creeze condiii optime pentru aceasta. Elementele de joc se pot aplica n modaliti diferite. Astfel, cele mai variate aspecte le reprezint micarea, care se poate realiza prin mnuirea materialului didactic, ridicarea lui n sus. ascunderea i gsirea acestuia, trecerea materialului clin mn n mn- cu pornire i oprire la semnal-schimbarea jetoanelor ntre copii .a. Un efect deosebit n cadrul jocurilor didactice cu copiii precolari l are imitarea unor micri specifice animalelor ca: zborul fluturilor, sritura iepuraului, sau a unor mijloace de locomoie ca: autobuzul, trenul, .a. -Competiia sau ntrecerea constituie un alt element de joc, cu utilizare frecvent, n care accentul cade pe ritm i calitate. Astfel,

ntrecerea poate s se refere la alegerea rapid a jetonului corespunztor (n jocul "Cine are un numr mai mare?") sau la gsirea locului corespunztor numrului ("Caut-i csua!"). -Cuvntul ca element de joc, are o contribuie valoroas la crearea unei atmosfere plcute, antrenante. El poate fi folosit sub forma semnalelor de oprire a unei aciuni ("Stop!"), sub forma onomatopeelor prin imitarea diferitelor animale sau zgomotul produs de unele mijloace de locomoie, punerea n scen a unor aciuni, interpretarea unor roluri, a unor dialoguri ntre membrii echipei dejoc a. -Ghicirea este folosit cu precdere n jocurile fr material, contribuind la antrenarea copiilor la activitate. O ntlnim n jocuri ca "Ghici, ghici!", sau "Ghici care obiect lipsete!" sau "Ce am ascuns n mna cealalt?". -Ateptarea i surpriza dau un colorit emoional jocului didactic, mai ales atunci cnd sunt n legtur cu prezentarea sau mnuirea materialului, cu micarea copiilor n diferite sensuri sau cu folosirea unor semnale verbale, vizuale, auditive, etc. Ateptarea i surpriza se folosesc n majoritatea jocurilor asociate cu micarea sau cu un alt element de joc. -Regulile jocului fac legtura ntre sarcina didactic i aciunea jocului. Fiind aservite sarcinii didactice, ele reglementeaz aciunea jocului. Fiecare joc didactic trebuie s conin cel puin dou reguli: prima regul transpune sarcina didactic ntr-o aciune concret, atractiv, adic transform exerciiul n joc, iar cea de-a doua precizeaz organizarea jocului i momentele de terminare a aciunii jocului. n afar de regulile care reglementeaz aciunea jocului, exist i reguli care privesc comportarea copiilor, ordinea n care ei trebuie s intre n joc. n unele jocuri, intrarea copiilor n joc este condiionat de momentul cnd primesc un anumit material (de exemplu un jeton cu un anumit numr de porumbei). Numirea copiilor sau intrarea n joc ntr-o ordine rigid produce scderea intensitii jocului. Jocurile didactice pot cuprinde, de asemenea, unele reguli care precizeaz cine poate fi conductorul jocului sau cine poate deveni conductorul jocului, pe baz de concurs. Jocurile didactice pot cuprinde i unele restricii, care merg pn la eliminarea din joc a copiilor care greesc, pe rnd rmnnd pn la urm un ctigtor.

JOCURI DIDACTICE PENTRU PRESCOLARI SI SCOLARI 1.Jocul didactic Animale domestice (grupa mic, DSDomeniul tiine)
Sarcina didactic : recunoasterea animalelor domestice, denumirea acestora, imitarea sunetelor emise; Reguli de joc : copiii imita sunetele emise de animale. Copilul numit enunta actiunea si o executa impreuna cu intreaga grupa. Elemente de joc :, micarea , surpriza, asteptarea, cuvantul. Desfurarea jocului : Asezarea copiilor in semicerc pe 2-3 randuri,in asa fel incat sa aibe vedere la animalele prezentate. Educatoarea scoate dintr-un cosulet, pe rand cate un animal domestic cerand copiilor sa recunoasca animalul scos punandu-i pe rand sa pronunte corect numele acestuia si sa imita sunetele scoase de animalul respectiv.

2.Jocul didactic Creionul magic(grupa mijlocie,DLCDomeniul Limba si Comunicare)

Sarcina didactic : continuarea povestirii inceputa de educatoare. Reguli de joc : copiii paseaza creionul magic de la unul la altul in asa fel incat incheierea povestirii sa fie spusa de educatoare. Elemente de joc :, micarea , surpriza, asteptarea, cuvantul. Desfurarea jocului : Educatoarea le spune copiilor ca tine in mana un creion magic care are puteri supranaturale si ii ajuta sa continue povestea. Ea aseaza copii in cerc si paseaza creionul incepand cu primul copil din dreapta ei, astfel incat la sfarsitul povestirii creionul magic sa ajunga inapoi la educatoarei.

3.Jocul didactic Cauta vecinii numarului(grupa mare,Matematica)

Sarcina didactic : sa raporteze cantitatea la numar si cifra si sa precizeze vecinii numarului respectiv; sa raporteze cifra la numar si cantitatea si sa precizeze vecinii numarului respectiv; sa stabileasca locul fiecarui numar natural(1-7) in sirul numerelor si sa-i denumeasca vecinii. Reguli de joc : Toate etapele jocului incep si se termina la semnalul educatoarei.Echipele raspund pe rand, desemnand cate un reprezentant si pantru fiecare raspuns corect vor primi cate o bulina. Echipa al carui reprezentant greseste pierde dreptul de a raspunde urmand ca cealalta echipa sa dea raspunsul corect, daca a fost atenta la joc. Pe timpul jocului se va mentine linistea necesara concentrarii. Este declarata castigatoare echipa care obtine cele mai multe buline. Elemente de joc :intrecerea

Desfurarea jocului : Grupa va fi impartita in 2 echipe: Florile si Fluturasii. Cate un reprezentant din fiecare echipa va alege din cosuletul cu surprize un jeton cu o cifra si va avea drept sarcina sa denumeasca vecinii ei. Pentru raspunsul corect va obtine o bulina si va castiga echipa care acumuleza cele mai multe buline. Executarea jocului de proba : Florile se alege cifra (2); se numeste si se spun vecinii; Fluturii se alege cifra(4);se numeste si se spun vecinii. Se trece la desfasurarea jocului pentru cifrele 5,3,6. Complicarea jocului : Varianta 1 se prezinta cate o plansa pe care sunt desenate 4 flori, respectiv 6 fluturi; se va cere sa aleaga jetoanele cu cifrele corespunzatoare numerelor de obiecte, si apoi se precizeaza vecinii. Varianta 2 un copil din prima echipa alege un jeton cu cifra dorita, iar altul din echipa adversa recunoaste cifra si vecinii numarului corespunzator. Varianta 3 educatoarea aseaza la panoul cu buzunare seriile 6,5,7 si 3,2,4 si va cere copiilor sa corecteze greseala motivand schimbarea facuta. Varianta 4 - se prezinta pentru fiecare echipa cate o plansa cu probleme ilustrate. Se cere sa se compuna si sa se rezolve problemele. Se va ilustra astfel cum se obtin vecinii unui numar dat. Varianta 5 se va cere copiilor sa aseze la panoul cu buzunare cate o multime de obiecte (jetoane) corespunzator cifrelor alese(4,6); apoi se vor gasi vecinii celor doua numere si se vor aseza multimi de obiecte corespunzatoare.Se va desemna echipa castigatoare prin numararea bulinelor primite. Se vor face aprecieri cu privire la modul de participare la lectie si cu privire la comportamentul pe timpul jocului.

4.Jocul didactic Chipurile diferite ale culorii(clasa I, Educatie plastica)

Sarcina didactic : descoperirea mai multor obiecte in functie de culoare. Reguli de joc : elevii sa reprezinte si sa deseneze obiectele. Elemente de joc : micarea, surpriza, asteptarea, cuvantul, intrecerea. Desfurarea jocului : Pe o plansa mare li se prezinta elevilor mai multe pete de culoare asezate pe verticala, adaugand si nonculorile. Li se cere elevilor sa-si reprezinte si sa deseneze obiecte ce se pot colora cu aceste culori (cu fiecare in parte); cine gaseste cat mai multe obiecte este declarat castigator.

5.Jocul didactic Cine stie castiga(clasa a II-a,Limba si Literatura romana)

Sarcina didactic : verificarea cunostintelor Reguli de joc : elevii sa raspunda corect la intrebari. Elemente de joc : micarea, surpriza, asteptarea, cuvantul, intrecerea. Desfurarea jocului : nvtorul mparte tabla n trei coloane, n funcie de cele trei rnduri de elevi. Se numeroteaz cu 1,2,3 i se stabilesc rndurile corespunztoare. Se adreseaz ntrebri, pe rnd, fiecrui elev din fiecare rnd. Se noteaz rspunsurile corecte cu 5 puncte. La sfrit se face totalul pentru fiecare rnd, stabilindu-se ctigtorii .

6.Jocul didactic omanpant(clasa a IV-a,Geografie)

Sarcina didactic : verificarea cunostintelor geografice Reguli de joc : la stabilirea unui interval de timp se opreste jocul si se verifica punctajul. Elemente de joc : micarea, surpriza, asteptarea, cuvantul, intrecerea. Desfurarea jocului : Se pot juca doi sau mai multi elevi. Fiecare dintre ei are o foaie pe care scrie mare omapant si intre litere trage cate o linie pana in josul paginii. Elevii isi aleg o litera cu care sa scrie, apoi incep jocul. La litera din cuvantul omapant scriu ri cu litera pe care au ales-o. La litera o scriu orase, la m munti, la a ape, la p plante, la al doilea a animale, la n nume, iar la t totalul de puncte care se calculeaza astfel: - pentru un cuvant identic cu cel al colegului se pun 5 puncte, - pentru cuvinte diferite cu cele ale colegului se pun 10 puncte. Castiga cel care la sfarsit are mai multe puncte.