Modele de raţionalizare a deciziilor de grup

Metode specifice deciziilor în condiţii de certitudine

Din modelul general al deciziilor complexe, multidimensionale extragem elementele specifice

deciziilor de grup:
-mulţimea stărilor naturii;
-probabilităţile de realizare ale stărilor naturii care conduc la fel ca atunci când este vorba
de o decizie unipersonală la gruparea deciziilor în condiţii de certitudine, risc şi
incertitudine;
-mulţimea criteriilor decizionale;
-mulţimea coeficienţilor de importanţă ai criteriilor de decizie;
-mulţimea variantelor decizionale;
-mulţimea consecinţelor decizionale în funcţie de criteriile de decizie şi de decidenţi;
-mulţimea decidenţilor;
-mulţimea coeficienţilor de importanţă ai decidenţilor.
În cazul problemelor în condiţii de grup o particularitate faţă de cele unipersonale este că aici apar
două grupe mari de probleme ce trebuie rezolvate:
1). există o ordine de preferinţă pentru variantele decizionale stabilită de către fiecare decident iar
regulile cunoscute ca: consensul, marea majoritate sau simpla majoritate nu pot fi aplicate pentru
simplul fapt că nu conduc la nici un rezultat. În această situaţie există metode specifice deciziilor
de grup care pornind de la preferinţe individuale diferite ale membrilor grupului conduc la o
ordonare a variantelor decizionale reprezentativă pentru ansamblul decidenţilor. Aceste metode
sunt:
-decizia de grup ca o "compunere" de preferinţe individuale;
-decizia de grup ca o "compunere" de utilităţi individuale;
-metoda permutărilor succesive;
-algoritmul Deutch-Martin.
2). există mai mulţi decidenţi care împreună parcurg toate etapele procesului de raţionalizare a
unei probleme decizionale, de la identificarea variantelor, a indicatorilor, a echivalării influenţei
fiecărui indicator pentru fiecare variantă şi stare a naturii. În această situaţie se urmăreşte
identificarea variantei optime în funcţie de opţiunea specifică a fiecărui participant. De exemplu,
decidenţii pot avea opinii diferite cu privire la ierahizarea indicatorilor ceea ce va conduce la
estimarea unor coeficienţi de importanţă diferiţi pentru fiecare criteriu, de la decident la decident.
În acest caz modelul general decizional prezentat la deciziile unipersonle se va multiplica de atâtea
ori câţi decidenţi constituie grupul. La fel ca în cazul deciziilor unipersonale şi în cazul deciziilor
de grup există metode şi tehnici specifice deciziilor în condiţii de certitudine, risc şi incertitudine.
Decizia de grup ca o "compunere" de utilităţi individuale

Această metodă nu ia în considerare preferinţele ci utilităţile individuale exprimate de membrii

grupului pentru variantele ce formează problema decizională.

Alegerea variantei reprezentative la nivelul grupului de decidenţi se face în funcţie de utilitatea

colectivă rezultată prin însumarea utilităţilor individuale.

Elementele specifice deciziei de grup ce poate utiliza această metodă sunt:

- mulţimea variantelor decizionale;
- mulţimea decidentilor;
- mulţimea utilitatilor variantelor decizionale evaluate de decidenti.

Pentru rezolvarea problemei decizionale se parcurg următoarele etape:

1. Se scrie problema sub forma matricială.
2. Se transformă consecinţele în utilităţi conform teoriei utilitatilor si se obtine matricea utilitatilor
individuale.
3. Se stabilesc coeficientii de importanta ai criteriilor decizionale pentru decidenti.
4. Matricea ce sintetizeaza elementele deciziei se multiplica de atatea ori cati decidenti constituie
grupul.
5. Se determină utilitatea de grup pentru fiecare variantă decizionala si se alege varianta optimă.

Aplicație
În vederea achiziționării unui utilaj, întreprinderea X este reprezentată la un târg internațional de
către 3 manageri:
D1=managerul de producție
D2=managerul economic
D3=managerul comercial
Cei 3 decidenți s-au oprit asupra următoarelor caracteristici privind utilajul care trebuie
achiziționat, caracteristici prezentate în următorul tabel:
Cj Preț de livrare (mii Ponderea produselor Consum energie
Vi lei) de calitatea I (%) electrică (kw/h)
F1 15 74 168
F2 17 86 150
F3 20 93 150
F4 12,5 67 130
Cei 3 manageri au însă păreri diferite privind importanța caracteristicilor utilajului. Astfel,
managerul de producție preferă ponderea produselor de cal. I față de prețul de livrare și consumul
de energie electrică, considerate la fel de importante. Managerul economic preferă prețul de livrare
față de consumul de energie electrică și ponderea produselor de calitatea I, considerând consumul
mai important decât ponderea. Managerul comercial preferă ponderea, față de preț apoi consumul.
Coeficienții de importanță ai criteriilor decizionale pentru cei 3 manageri:
Cj Preț de livrare (mii Ponderea produselor Consum energie
Vi lei) de calitatea I (%) electrică (kw/h)
D1 0,25 0,5 0,25
D2 0,5 0,2 0,3
D3 0,2 0,7 0,1

Se cere:
Să se determine ordinea de preferință a grupului de decidenți pt cei 4 furnizori.
Rezolvare:
Etapa 1+ Identificarea elementelor deciziei.
- Mulțimea stărilor naturii 1: alegerea unui furnizor;
- Mulțimea criteriilor de decizie xj – 3: Pliv; PpI; Cen;
- Mulțimea decidenților De – 3: director producție, director economic, director comercial;
- Mulțimea coeficienților de importanță ai criteriilor decizionale pentru cei trei decidenți;
- Mulțimea variantelor decizionale Vi – 4: F1, F2, F3, F4;
- Mulțimea consecințelor xij – date tabel.

=>decizie de grup în condiții de certitudine, 3 criterii de decizie și 3 decidenți.

Etapa 2 Se transformă consecinţele în utilităţi conform teoriei utilitatilor si se obtine matricea

utilitatilor individuale.
Cj Preț de livrare (mii Ponderea produselor Consum energie
Vi lei) de calitatea I (%) electrică (kw/h)
F1 0,66 0,26 0
F2 0,4 0,75 0,47
F3 0 1 0,47
F4 1 0 1
min max min
u11=(15-20)/(12,5-20)=0,66

u21=(17-20)/(12,5-20)=0,4
etc.
Etapa3+Etapa 4

De D1 D2 D3

Preț Ponderea Preț Ponderea Preț Ponderea

Consum Consum Consum
de produselor de produselor de produselor
energie energie energie
Vi Cj livrare de livrare de livrare de
electrică electrică electrică
(mii calitatea I (mii calitatea I (mii calitatea I
(kw/h) (kw/h) (kw/h)
lei) (%) lei) (%) lei) (%)

Kj 0,25 0,5 0,25 0,5 0,2 0,3 0,2 0,7 0,1

F1 0,66 0,26 0 0,66 0,26 0 0,66 0,26 0
F2 0,4 0,75 0,47 0,4 0,75 0,47 0,4 0,75 0,47
F3 0 1 0,47 0 1 0,47 0 1 0,47
F4 1 0 1 1 0 1 1 0 1

Ugrup F1=0,25*0,66+0,5*0,26+0,25*0+0,5*0,66+0,2*0,26+0,3*0+0,2*0,66+0,7*0,26+0,1*0
=0.991

U grup F2=1.7355

U grup F3=1.7055

U grup F4=1.6

max(0.991; 1.7355; 1.7055; 1.6)= 1,7355 , F2-F3-F4-F1