PROIECT DE LECŢIE

Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială Vârfurile

Propunător: Avram Andrada Ramona
Clasa: a VIII-a
Data: 10.02.2021
Disciplina: Geografie
Unitatea de învăţare: Clima, apele, vegetaţia şi solurile
Lecţia: Vegetaţia, fauna şi solurile României
Tipul lecţiei: mixtă (predare, verificare şi însuşirea noilor cunoştinţe)
Scopul lectiei: dobândire şi însuşire de cunoştiinţe noi despre etajele de vegetaţie, animalele şi solurile care se desfăşoară pe teritoriul României

COMPETENŢE GENERALE
1. Prezentarea realităţii geografice, utilizând mijloace şi limbaje specifice
2. Raportarea realităţii geografice spaţiale şi temporale la reprezentări cartografice
3. Studierea spaţiului geografic, realizând conexiuni cu informaţii dobândite la alte discipline şcolare
4. Elaborarea unui demers investigativ din perspectiva educaţiei permanente şi pentru viaţa cotidiană

COMPETENŢE SPECIFICE:
1.1. Utilizarea limbajului specific în explicarea unor elemente, fenomene şi structuri geografice
1.2. Prezentarea structurată a informaţiei geografice
2.2. Explicarea fenomenelor şi proceselor geografice utilizând reprezentări grafice şi cartografice
3.1. Explicarea unor elemente, fenomene şi procese geografice folosind noţiuni din matematică, ştiinţe şi TIC/GIS
3.3. Argumentarea diversităţii naturale, umane şi culturale a realităţii geografice realizând corelaţii cu informaţiile dobândite la alte discipline
şcolare
4.2. Analizarea elementelor, fenomenelor şi proceselor din realitatea observată direct sau indirect
4.3. Compararea unor sisteme şi structuri spaţiale după un algoritm dat

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
La sfârşitul orei, elevii vor fii capabili:
O1 - să specifice rolul factorilor care determină şi influenţează vegetaţia, fauna şi solurile României
O2 - să caracterizeze principalele zone de vegetaţie din România
O3 - să cunoască tipurile de vegaţie azonală
  STRATEGII DIDACTICE:
a) METODE ŞI PROCEDEE: expunerea sistematicã, descrierea, conversaţia, comparaţia, problematizarea, metoda folosirii manualului, metoda
lucrului cu harta
b) RESURSE MATERIALE: manualul, harta fizică a României, schiţele de hartă din manual
c) RESURSE UMANE: elevii clasei a VIII-a
d) FORME DE ORGANIZARE: frontală, sincron, dirijată, individuală
e) TIMP, SPAŢIU: 50 de minute, sala de clasă

BIBLIOGRAFIE: - Săndulache, C., Rascu, M., Săndulache, I., (2020), Geografia României – manual pentru clasa a VIII-a, Editura Sigma
- Albăstroiu, E., S., (2013), Memorator de geografie clasa a VIII-a, Editura Gama
- Ilinca, N. (2015), Didactica geografiei pentru învăţământul gimnazial şi liceal, Editura C.D.Press, Bucureşti
Demers didactic

Dozare ETAPELE
NR. LECŢIEI Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode/Resurse
Crt.
1. 2 min. Organizarea Verificarea prezenţei elevilor -elevul de serviciu face prezenţa elevilor conversaţia
colectivului Pregătirea materialelor necesare desfăşurării -fiecare elev îşi va pregăti cărţile şi caietele de
de elevi lecţiei geografie
Stabilirea ordinii

2. 6 min. Verificarea Recapitulez cunoştinţele elevilor de la -sunt atenţi, răspund la întrebări şi completează conversaţia
cunoştiinţelor capitolul anterior: Apele României răspunsurile colegilor, unde este cazul. frontală
anterioare
3. 2 min. Captarea Pun scurte întrebări ca să realizez o discuţie -participă la discuţie conversaţia
atenţiei despre plantele şi animalele din România frontală

4. 2 min. Anunţarea Notez titlul lecţiei pe tablă: -îşi notează titlul. expunerea
subiectului şi „Vegetaţia, fauna şi solurile României” şi cer
obiectivelor elevilor sa îl scrie în caiete -ascultă cu atenţie
lecţiei Prezint obiectivele operaţionale urmărite.
Prezint principalele caracteristici ale
vegetaţiei României: -participă activ conversaţia
Conducerea -vegetaţia, fauna şi solurile sunt în strânsă -notează în caiete euristică
5. 27 min. ÎNVĂŢĂRII corelaţie cu condiţiile climatice, relief, la -citesc din manual
care se adaugă şi alte condiţionări (reţeaua
hidrografică, substratul geologic, activităţile
umane);
-în funcţie de tipul de sol se dezvoltă un
anumit tip de vegetaţie, iar fauna este
condiţionată mai ales de vegetaţie, care îi
asigură hrană şi adăpost.

Realizez pe tablă un tabel despre zonele de -completează în caiete tabelul cu date despre lucrul cu
vegetaţie şi îl completez cu informaţii pe zonele de vegetaţie. manualul
baza textului din manual -elevii analizează hărţile, figurile şi fotografiile observarea
din manual şi fac deducţiile respective dirijată
problematizarea
 Explic elevilor depre vegetaţia azonală -ascultă explicaţiile
(determinată de factorii locali): -notează in caiete explicaţia
- de luncă sau zăvoie -citesc din manaul
- submediteraneană
- mlaştini, turbării

6. 6 min. Obţinerea Solicit elevilor să localizeze pe harta fizică a -ies şi localizează pe harta fizică a României, lucrul cu harta
performantei României principalele zone de vegetaţie şi etajele de vegetaţie şi zonele de relief cărora le conversaţia
şi a feed- formele majore de relief corespunzătoare corespund euristică
back-ului
7. 3 min. Recapitulare Solicit elevilor să rezolve Fişa de lucru -rezolvă Fişa de lucru nr. 1/exerciţiul I din conversaţia
Nr.1/exerciţiul I de la Aplică pagina 76 din manual euristică
manual

8. 2 min. Asigurarea Aprecieri şi recomandări asupra activităţii -ascultă cu atenţie conversaţia

retenţiei şi a elevilor -notează tema în caiete
transferului TEMA: -de rezolvat exerciţiul II de la
Aplică, pagina 77 din manual
 VEGETAŢIA, FAUNA, SOLURILE

Vegetaţia, fauna şi solurile sunt în strânsă corelaţie cu condiţiile climatice şi relieful, la care se adaugă şi alte condiţionări (reţeaua
hidrografică, substratul geologic, activităţile umane).
În funcţie de tipul de sol se dezvoltă un anumit tip de vegetaţie, iar fauna este condiţionată mai ales de vegetaţie, care îi asigură hrană şi
adăpost.

Zona de Etaje Localizare Plante specifice Fauna Soluri

vegetaţie
-condiţionată de precipitaţii - ierburi xerofile (adaptate - rozătoare: şoarecele de mloisoluri (soluri
reduse, caracteristică regiunilor la uscăciune), graminee, câmp, popândăul, hârciogul; “moi”) cuprind:
de câmpie şi dealuri joase: arbuşti - reptile; - solurile bălane
I. Zona a) Stepa Câmpia Bărăganului, sudul Pod. - nevertebrate; dobrogene;
stepei şi Moldovei, partea de sud si - păsări răpitoare: vulturul - cernoziomurile;
silvostepei centrală a Pod. Dobrogei pleşuv - soluri cenuşii
- Câmpia Moldovei, Câmpia de - ierburi şi pâlcuri de păduri - păsări de stepă: prepeliţa,
b) Silvostepa Vest, sudul Câmpiei Române, (stejar) ciocârlia;
porţiuni din Pod. Dobrogei
a) Etajul - Depresiunea Colinară a - specii de stejar: stejar mamifere (lup, cerb, - argiluvisoluri cuprind:
stejarului (200- Transilvaniei, Dealurile de Vest, pufos, gorun căprioară, jder, râs, dihor), solurile brun roşcate,
II. Zona de 500m) Podişul Getic, Podişul Moldovei -alte specii: tei, frasin, păsări soluri brune
pădure paltin
b) Etajul - Subcarpţii, Depresiunea fag, păduri de amestec: fag mamifere (lup, vulpe, - cambisoluri cuprind:
fagului Colinară a Transilvaniei, munţii cu stejar – la partea căprioară, cerb, mistreţ, râs), soluri brune şi brune
(500-1200m) joşi inferioară şi fag cu molid – păsări (ciocănitoare, cinteză, acide
la partea superioară. vulturi), reptile.
b) Etajul Carpaţii Orientali, Carpaţii - brad, molid, pin - ursul brun, cerb, râs, cocoşul - cambisoluri
coniferelor Meridionali şi porţiunile mai de munte, găinuşă de pădure - spodosoluri cuprind:
(1200-1800m) înalte ale Munţilor Apuseni. soluri podzolice şi
brune acide montane;
a) Etajul - face trecerea de la păduri la - ienupăr, jnepeni - capra neagră, vulturul - soluri brune acide
III. Zona subalpin (1800- zona alpină montane din clasa
alpină (la 2000m) spodosoluri
peste 1800 b) Etajul alpin -pajişti alpine cu ierburi
m) (peste 2000m) scunde adaptate la frig şi
vânturi puternice
Vegetaţie azonală (determinată de factorii locali):
a) Vegetaţie: - de luncă sau zăvoaie (în Lunca Dunării): plop, arin, salcie, papură, stuf, rogoz.
- submediteraneană (sud-vestul ţării, sudul Dobrogei): liliac sălbatic, castan comestibil, smochin, iasomie.
- mlaştini, turbării.
b) Fauna azonală:
- submediteraneană: vipera cu corn, scorpionul, broasca ţestoasă.
- din luncă şi Delta Dunării: lebăda, pelicanul, egreta, peşti (păstrăv – la munte; clean, mreană – la deal; ştiucă, plătică, somn, crap, şalău – la
câmpie; scrumbie, sturioni, calcani, guvizi, hamsii – în Dunăre, Deltă şi Marea Neagră).
c) Soluri azonale:
- de luncă (aluvionare, hidromorfe, nisipoase) – în luncă şi Delta Dunării;
- nisipoase şi sărăturoase (halomorfe) - în sudul Olteniei.
Fişă de lucru Nr. 1

I. Asociază fiecăreia dintre imaginile de la pagina 77, marcate cu literele A, B, C și D una dintre zonele/etajele de vegetație notate cu literele a, b, c
și d și una dintre unitățile/subunitățile de relief, notate cu cifre de la 1 la 4, după modelul A c 1.

a. etajul pădurii de conifere 1. Carpații Meridionali

b. etajul pădurii de stejar 2. Carpații Orientali
c. etajul subalpin 3. Podișul Getic
d. zona stepei 4. Câmpia Bărăganului