Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3. Aztreonamul: [163]
A. este singurul reprezentant al clasei monobactamilor
B. este un antibiotic semi-sintetic
C. acționează doar asupra bacililor Gram-negativi aerobi
D. activitatea sa antimicrobiană include streptococi, pneumococi şi enterococi
E. este activ împotriva unor tulpini cu rezistenţă la carbapeneme care produc metalo-β-lactamază
4. Tetraciclinele: [165]
A. sunt medicamente bactericide care posedă patru nuclee de hidronaftacen
B. sunt active doar împotriva bacteriilor Gram-pozitive
C. tigeciclina este utilizată în profilaxia malariei
D. eficiența lor este redusă de administrarea de antiacide
E. sunt contraindicate la copii
15. Antibioterapia parenterală în ambulatoriu poate fi disponibilă în mai multe feluri: [159]
A. prin departamentul de urgență sau ambulatoriu, unde pacienţii pot fi evaluaţi clinic şi poate fi
început tratamentul intravenos
B. prin cabinetul medicului de familie
C. după o internare pentru controlul sursei de infecţie
D. după o internare în secția de terapie intensivă, după ce starea pacientului este ameliorată
E. după o internare pentru o afecţiune infecţioasă ce necesită îngrijiri intraspitaliceşti, după ce
pacientul este ameliorat clinic, dar necesită continuarea antibioterapiei intravenoase
19. Următoarea afirmație este falsă despre recoltarea de hemoculturi la pacientul cu sepsis: [158]
A. trebuie realizată înainte de inițierea tratamentului antibiotic
B. la pacienții cu sepsis acut sau decompensat terapia antibiotică nu trebuie întârziată, de aceea
recoltarea de hemoculturi poate fi omisă
C. presupune recoltarea a 5 mL de sânge, care se inoculează în flacoane de cultură aerobă și
anaerobă
D. dacă hemocultura este negativă, se poate utiliza testarea PCR pentru identificarea agentului
patogen în sânge
E. singura excepție de la recoltarea hemoculturii o constituie suspiciunea de septicemiei
meningococică
21. Cele mai frecvente origini ale infecțiilor dobândite comunitar sunt: [155]
A. tractul urinar
B. meningele
C. tractul biliar
D. tractul respirator superior
E. cordul
22. Se consideră că un pacient cu sepsis a intrat în șoc septic dacă în ciuda resuscitării volemice
adecvate prezintă următoarele 2 criterii: [152]
A. necesită administrarea medicaţiei vasopresoare pentru menţinerea presiunii arteriale medii ≤65
mmHg
B. nivelul lactatului seric este >1 mmol/L
C. necesită administrarea medicaţiei vasopresoare pentru menţinerea presiunii arteriale medii ≥90
mmHg
D. necesită administrarea medicaţiei vasopresoare pentru menţinerea presiunii arteriale medii ≥65
mmHg
E. nivelul lactatului seric este >2 mmol/L
23. Antibioticele potrivite pentru a fi administrate în doză unică zilnică sunt, cu excepția: [160]
A. ceftriaxona
B. meropenemul
C. ertapenemul
D. amikacina
E. daptomicina
28. Criteriile de risc înalt în cadrul stratificării riscului la pacienții la care se suspicionează sepsis
sunt, cu excepția: [156]
A. diureză <0,5 mL/kg pe oră la pacienții cateterizați urinar
B. frecvență respiratorie ≥20 respirații/minut
C. nevoie nou instalată de oxigen pentru menținerea saturației >92%
D. sistem imun deficitar
E. erupții cutanate care se decolorează la vitropresiune
29. Despre infecțiile produse de enterobacteriile producătoare de beta-lactamază cu spectru extins,
sunt adevărate următoarele afirmații: [167]
A. cel mai frecvent sediu al infecției este tractul gastrointestinal
B. principalul tratament este cu o cefalosporină
C. alegerea antibioticului se face în funcție de sediul infecției
D. meropenemul se administrează intravenos, de 3 ori pe zi
E. principalul sediu al infecției este tractul urinar
32. Parametrii care trebuie evaluaţi la alegerea iniţială a regimului antibiotic includ, cu excepția:
[159]
A. vârsta pacientului
B. calea de administrare
C. frecvența administrării
D. ajustarea dozelor în insuficienţa hepatică/renală
E. durata administrării
37. Criteriile de risc moderat spre crescut în cadrul stratificării riscului la pacienții la care se
suspicionează sepsis sunt: [156]
A. temperatura timpanică >36°C
B. aritmie nou instalată
C. proceduri invazive în ultimele 6 săptămâni
D. tegumente marmorate
E. presiune arterială sistolică scăzută cu >40 mmHg față de valorile normale
47. Efectele adverse la administrarea de peniciline pot fi reprezentate de, cu excepția: [163]
A. urticarie
B. encefalopatie
C. convulsii
D. nefrită tubulointerstițială
E. anafilaxie
48. Semnele inflamației sistemice din cadrul sepsisului sunt reprezentate de: [156]
A. tahicardie
B. tahipnee
C. hipertensiune arterială
D. vasoconstricție periferică
E. confuzie
50. Tulpinile rezistente la carbapeneme producătoare de OXA-48 sau KPC sunt susceptibile la:
[167]
A. chinolone
B. peniciline
C. macrolide
D. aminoglicozide
E. nitroimidazolii
59. Evoluţia unei infecţii simple spre sepsis depinde de o serie de factori, cu excepția: [154]
A. virulenţa agentului patogen
B. încărcătura microbiană
C. locul infecţiei
D. durata infecției
E. răspunsul gazdei
61. Scorul qSOFA al unui pacient este considerat pozitiv dacă se întrunesc minim două din
criteriile următoare: [154]
A. scor de comă Glasgow <15
B. leucocite <4000/ml
C. presiune arterială sistolică ≤100 mmHg
D. temperatură >38°C
E. frecvență respiratorie ≥22 respirații/minut
62. Criteriile de risc înalt în cadrul stratificării riscului la pacienții la care se suspicionează sepsis
sunt: [156]
A. dovezi obiective de alterare a statusului mental
B. tensiune arterială sistolică <100 mmHg
C. tegumente cianotice
D. diureză absentă în ultimele 18 ore
E. istoric de deteriorare acută a abilităţilor funcţionale
63. Profilaxia antibiotică nu este recomandată pentru prevenirea endocarditei la pacienţii care
urmează proceduri la nivelul: [161]
A. tractului respirator
B. cordului
C. tractului gastrointestinal
D. tractului genitourinar
E. cavității orale
65. Instrumentul de stratificare a riscului la adulţi, copii şi tineri având 12 ani sau mai mult la care
se suspicionează sepsis ia în calcul, cu excepția: [156]
A. tensiunea arterială
B. frecvenţa respiratorie
C. diureza
D. aspectul tegumentelor
E. valorile probelor hepatice
70.Sunt factori de risc pentru anumite tipuri de patogeni ce trebuie dedusi din anamneza
pacientului cu sepsis: [152]
A. imunosupresia
B. istoricul de călătorie
C. contactul recent cu instituțiile medicale
D. tratamentul antibiotic recent
E. infecțiile cu organisme rezistente la antibiotice în antecedente
72. Pacienții care au raportat alergie la penicilină si care necesită îndrumare către un centru de
alergologie pentru o testare structurată sunt: [160]
A. pacienţii alergici la antibiotice multiple
B. pacienţii la care există o alternativă sigură de antibiotic
C. pacienţii care necesită cure repetate de antibiotic
D. pacienţii care necesită un tratament antibiotic de scurtă durată şi prezintă alergie la tratamentul
„gold standard"
E. pacienţii care au nevoie absolută de tratament cu penicilină
83. Următoarele afirmații despre tratamentul antibiotic profilactic sunt adevărate, cu excepția:
[161]
A. este recomandat în cazul procedurilor chirurgicale care se însoțesc de un grad înalt de infecție
B. este suficientă o doză unică la inducție
C. este recomandat în transplantul de organe
D. nu trebuie să depășească 48 de ore postprocedural
E. alegerea antibioticului este determinată de probabilitatea riscului infecţios şi de evaluarea
eficacităţii şi siguranţei tratamentului
84. Despre infecțiile cauzate de Staphylococcus aureus rezistent la meticilină, putem afirma: [167]
A. în aproximativ 50% dintre cazuri, infecţia poate disemina, cu răspândire hematogenă spre oase,
articulații și valve cardiace
B. tratamentul de primă intenție este reprezentat de vancomicină intravenos
C. durata minimă a tratamentului cu vancomicină este de patru săptămâni
D. pentru infecţiile complicate trebuie luată în considerare adăugarea unui al doilea medicament
E. ca alternativă la tratamentul cu vancomicină, se poate utiliza linezolidul
85. Următoarele afirmații despre infecțiile cu enterococi rezistenți la vancomicină sunt false: [167]
A. aceste bacterii au virulență crescută
B. cu excepţia endocarditei infecţioase, infecţiile cu enterococi rezistenți la vancomicină au
consecinţe reduse
C. singurul tratament oral eficient este reprezentat de teicoplanină
D. tratamentul intravenos include daptomicina şi tigeciclina
E. cele mai frecvente localizări sunt la nivel urinar și pulmonar
87. Microorganismele care cauzează infecții nosocomiale sunt mai puţin virulente, dar adeseori
multirezistente; exemplele includ: [155]
A. Neisseria meningitidis
B. Stenotrophomonas maltophilia
C. Corynebacterium minutissimum
D. Acinetobacter baumannii
E. Klebsiella pneumoniae
88. Cauzele cel mai frecvent responsabile de sepsis sunt, cu excepția: [153]
A. ulcerele infectate
B. artrita septică
C. peritonita
D. glomerulonefrita
E. endocardita infecțioasă
98. Carbapenemele sunt elementul cheie în tratamentul următoarelor afecțiuni, cu excepția: [163]
A. sepsisul biliar
B. infecțiile în care se suspectează prezența bacililor multirezistenți Gram-pozitivi
C. infecţiile mixte cu aerobi şi anaerobi
D. sepsisul urinar
E. infecțiile nozocomiale
103. Următoarele afirmații despre tabloul clinic la pacienții cu sepsis sunt adevărate: [156]
A. sepsisul poate fi dificil de diagnosticat în faza timpurie
B. semnele şi simptomele evoluează în mod variabil de-a lungul unui continuum
C. insuficiența de organ are întotdeauna debut brusc, în doar câteva minute
D. semnele și simptomele sunt patognomonice
E. în general, pacienţii acuză rigiditate, dispnee, dureri musculare
105. Cel mai bun predictor al decesului sau al necesităţii unei durate de spitalizare de 3 sau mai
multe zile în unitatea de terapie intensivă este scorul: [154]
A. Glasgow
B. SOFA
C. NEWS 2
D. Sepsis Six
E. qSOFA
106. Următoarele afirmații despre scorul National Early Warning 2 (NEWS 2) sunt adevărate:
[154, 155]
A. valoare de 5 sau mai mare este un indicator de risc ridicat pentru sepsis
B. are rol diagnostic pentru sepsis
C. este utilizat doar în Statele Unite ale Americii
D. indică doar că pacientul prezintă risc ridicat de a dezvolta sepsis şi trebuie evaluat pentru această
patologie
E. se atribuie pe baza examinării pacienţilor, fiind calculat în funcţie de gradul de deviere faţă de
valorile normale
108. Următoarele afirmații despre sepsisul la consumatorii de droguri injectabile sunt adevărate:
[156]
A. majoritatea episoadelor de sepsis sunt legate de tromboflebite infectate sau de abcese locale la
nivelul injecţiei sau în jurul ei
B. pacienţii dependenţi de droguri injectabile sunt mai predispuşi la pneumonie de aspiraţie
C. uneori, infecţiile stafilococice pot disemina spre localizări distante, determinând complicații
severe
D. pacienții necesită adesea tratament antibiotic cu o durată de câteva luni
E. întotdeauna este obligatorie asocierea unui antifungic la tratamentul antibiotic
113. Condițiile potrivite pentru antibioterapia parenterală în ambulatoriu includ: [159, 160]
A. celulita membrelor inferioare
B. pneumoniile
C. infecțiile de tract urinar cu germeni multirezistenți
D. piciorul diabetic
E. colecistitele
117. Investigațiile generale din sânge la pacienții cu suspiciune de sepsis includ, cu excepția: [152]
A. hemograma
B. testele funcționale hepatice
C. markerii virali
D. coagulograma
E. ureea și electroliții
118. Cele mai frecvente reacții adverse ale tigeciclinei sunt: [165]
A. cefaleea
B. greața
C. fotosensibilitatea
D. hipertensiunea
E. vărsăturile
120. Parametrii care trebuie evaluaţi la alegerea iniţială a regimului antibiotic includ: [159]
A. antibioterapie alternativă pentru alergiile la penicilină, severe sau nu
B. unde este necesar, determinarea nivelurilor terapeutice, spre exemplu înaintea administrării de
rifampicină
C. posibilitatea ajustării dozelor
D. monitorizarea posibilei toxicități
E. nevoia de terapie adjuvantă
124. Grupele aflate la risc crescut pentru a dezvolta sepsis includ: [155]
A. dependenții de droguri intravenoase
B. pacienții cu ciroză
C. persoanele peste 55 de ani
D. pacienții cu dispozitive medicale temporare
E. pacienții cu infecție cu HIV
127. Avibactamul, un inhibitor non-β-lactamic al enzimelor β-lactamice, este combinat cu: [164]
A. ampicilina
B. amoxicilina
C. ceftolozona
D. ceftazidima
E. piperacilina
E. pacienții care au leziuni ale măduvei spinării prezintă semne şi simptome de disreflexie autonomă
mai degrabă decât de infecție dacă localizarea infecției este sub nivelului leziunii nervoase
134. Următoarele afirmații despre terapiile antibiotice sunt adevărate: [157, 161]
A. administrarea la timp a antibioticelor active împotriva patogenului infecţios este esenţială pentru
tratamentul eficient al sepsisului
B. mortalitatea crește invers proporțional cu timpul până la prima administrare de antibiotic
C. alegerea unui antibiotic necesită o cunoaştere a elementelor farmacocinetice standard ale
absorbţiei, distribuţiei, metabolismului şi excreţiei
D. administrarea parenterală este indicată în cazurile severe, pentru a asigura o concentraţie sanguină
şi tisulară rapidă, ridicată şi susţinută
E. alegerea antibioticului este influențată și de capacitatea antibioticului de a omorî bacteriile
(bacteriostatic) versus doar de a inhiba creşterea organismelor (bactericid) în focarul de infecţie
137. În cazul pacienților întorși din călătorii cu suspiciune de sepsis – afirmația falsă: [156]
A. este important să se obțină un istoric amănunţit al bolii, datele călătoriei, zonele vizitate şi
momentul de debut al simptomelor
B. investigaţiile minime includ hemoculturi şi screening al malariei, în plus faţă de analizele
sanguine de rutină
C. trebuie evaluată posibilitatea febrei hemoragice virale la pacienţii cu febră în primele 14 de zile de
la întoarcerea dintr-o regiune endemică
D. pacienţii trebuie chestionaţi cu privire la profilaxia malariei sau o imunizare anterioară călătoriei
E. trebuie evaluată posibilitatea unei infecții cu Coronavirusului Sindromului respirator al Orientului
Mijlociu la pacienţii cu debut al simptomelor respiratorii în primele 14 zile de la întoarcere
143. La 72 de ore, când majoritatea culturilor devin disponibile, poate fi luată una dintre
următoarele decizii, cu excepția: [159]
A. oprirea tratamentului antibiotic
B. continuarea tratamentului intravenos
C. dezescaladarea antibioterapiei către tratament parenteral
D. schimbarea tratamentului
E. externarea pacientului cu tratament antibiotic parenteral
152. Când un pacient acuză o alergie la antibiotic, este necesară obţinerea următoarelor informaţii,
cu excepția: [160]
A. timpul dintre începutul administrării antibioticului şi apariţia semnelor şi a simptomelor
B. numele antibioticului (celor) la care pacienţii sunt alergici
C. natura semnelor şi simptomelor, cu accent pe erupţie, respiraţie şuierătoare, edem şi pierderea
conştienţei
D. tipul medicamentelor administrate pentru oprirea/ameliorarea simptomatologiei
E. dacă au mai luat antibioticul respectiv sau antibiotice similare
154. Tulpinile care produc New Delhi metalo-β-lactamaza (NDM) tind să fie rezistente la
antibioticele obişnuite, cu excepţia: [167]
A. tigeciclinei
B. rifampicinei
C. nitrofurantoinului
D. fosfomicinei
E. colistinului
160. Următoarele afirmații despre alergia severă la penicilină sunt adevărate: [160]
A. este o reacție de hipersensibilitate
B. nu este mediată de IgE
C. este descrisă ca o erupție blândă
D. ocazional, poate fi și o reacție întârziată
E. necesită, de asemenea, evitarea administrării cefalosporinelor
165. Colecţiile infectate cu vascularizaţie neadecvată sau absentă, care nu pot fi vindecate folosind
doar tratament antimicrobian, ci necesită îndepărtare, pot fi reprezentate de: [157]
A. impetigo
B. protezele infectate
C. dispozitivele intravasculare
D. abcesele profunde
E. sondele urinare
166. Criteriile de risc moderat spre crescut în cadrul stratificării riscului la pacienții la care se
suspicionează sepsis sunt: [156]
A. tensiune arterială sistolică între 91 și 100 mmHg
B. alură ventriculară scăzută <90 bătăi/minut
C. pacienți cateterizați urinar cu o diureză 0,5-1 ml/kg de urină pe oră
D. fără diureză în ultimele 24 de ore
E. eritem, tumefiere sau scurgere din situl chirurgical
170. Cele mai frecvente bacterii responsabile de apariția sepsisului la consumatorii de droguri
injectabile sunt: [156]
A. Staphylococcus aureus rezistent la meticilină
B. Staphylococcus epidermidis
C. Staphylococcus aureus sensibil la meticilină
D. Streptococcus salivarius
E. Streptococcus pyogenes
171. Următoarele afirmații despre investigaţiile paraclinice în sepsis sunt adevărate: [158]
A. când bacteriile cresc în cultură pură, informaţia contribuie la definirea sediilor de infecţie
B. laboratorul nu poate furniza date despre susceptibilitatea bacteriilor la anumite antibiotice
C. investigaţiile imagistice pot evidenţia colecţii care necesită drenaj sau intervenţie chirurgicală
D. metodele moleculare de identificare a patogenilor, fără însămânţare și cultivare, pot îmbunătăţi
viteza şi sensibilitatea diagnosticului microbiologic
E. majoritatea rezultatelor sunt valabile după 24 de ore
179. Carbapenemele sunt recunoscute drept substanțele cu cel mai extins spectru antibiotic. Unul
dintre puținii germeni rezistenți la acestea este: [163]
A. Acinetobacter baumanii
B. Pseudomonas aeruginosa
C. Stafilococul auriu rezistent la meticilină
D. Bacteriile gram negative producătoare de beta-lactamază cu spectru extins
E. Neisseria meningitidis (meningococul)
182. Următoarele antibiotice sunt asociate cu prelungirea intervalului QT: [164, 165]
A. Eritromicina
B. Sulfametoxazol-trimetoprim
C. Ampicilina
D. Ciprofloxacina
E. Gentamicina
185. Următoarele antibiotice fac parte din clasa beta-lactaminelor, cu excepția: [161]
A. Flucloxacilina
B. Doxiciclina
C. Ciprofloxacina
D. Gentamicina
E. Ceftriaxona
187. Următoarele antibiotice sunt active pe Pseudomonas aeruginosa, cu excepția: [162, 167]
A. Gentamicina
B. Azitromicina
C. Ciprofloxacina
D. Amoxicilina/acid clavulanic
E. Ceftriaxona
192. În urma unei reacții alergice grave la penicilină, pacientului ar trebui să evite următoarele
antibiotice: [161]
A. Ticarcilina
B. Azitromicina
C. Meropenem
D. Doxiciclina
E. Ceftriaxona
194. Următoarele antibiotice interacționează cu sinteza de acid folic bacterian, cu excepția: [166]
A. Amoxicilina /acid clavulanic
B. Trimetoprimul
C. Sulfametoxazolul
D. Gentamicina
E. Ciprofloxacina
195. Următoarele cefalosporine se adminstrează strict parenteral, cu excepția: [160]
A. Cefotaxim
B. Ceftazidim
C. Cefazolina
D. Cefuroxim
E. Ceftriaxona
196. Următoarele antibiotice pot prezenta rezistență mediată plasmidic: [165, 166]
A. Polimixina B
B. Colistinul
C. Ampicilina
D. Sulfametoxazol-trimetoprim
E. Mupirocina
197. Următoarele antibiotice nu sunt asociate cu prelungirea intervalului QT: [164, 165]
A. Ceftriaxona
B. Claritromicina
C. Vancomicina
D. Levofloxacina
E. Nitrofurantoina
199. Un pacient septic critic prezintă scor de comă glasgow de 9, Raport P/F de 22 kPa sub
ventilație mecanică, trombocite la 90 x 109/L, bilirubină serică la 100 µmol/L, presiune arterială
menținută cu ajutorul dopaminei la 10 µg/kg/min și o creatinină serică de 260 µmol/L. Calculați
scorul SOFA pentru acesta: [155]
A. 10 puncte
B. 11 puncte
C. 12 puncte
D. 14 puncte
E. 15 puncte
200. Următoarele antibiotice întrerup sinteza de proteine bacteriene, prin inhibarea funcției
ribozomale: [164-167]
A. Ciprofloxacina
B. Meropenem
C. Pivemcilina
D. Gentamicina
E. Linezolidul
203. Următoarele antibiotice fac parte din clasa beta-lactaminelor, cu excepția: [161]
A. Cefalosporinelor
B. Tetraciclinelor
C. Carbapenemelor
D. Monobactamilor
E. Glicopeptidelor
207. Următoarele antibiotice sunt active pe Pseudomonas aeruginosa, cu excepția: [162, 167]
A. Ceftazidim
B. Piperacilina/tazobactam
C. Imipenem
D. Vancomicina
E. Amikacina
208. Un pacient septic prezintă scor de comă glasgow de 12, Raport P/F de 46 kPa, trombocite la
130 x 109/L, bilirubină serică la 18 µmol/L, presiune arterială menținută cu ajutorul noradrenalinei
la 0,5 µg/kg/min și o creatinină de 480 µmol/L. Calculați scorul SOFA pentru acesta: [155]
A. 10 puncte
B. 11 puncte
C. 12 puncte
D. 13 puncte
E. 14 puncte
211. În cadrul examenului obiectiv al unui pacient cu sepsis, putem întâlni: [153]
A. Tegumente calde, datorită vasodilatației
B. Extremități reci, datorită hipotensiunii
C. Puls amplu, datorită vasodilatației
D. Puls cu volum scăzut, datorită hipovolemiei relative
E. Bradipnee, un semn cheie al deteriorării clinice
212. Următoarea substanță aparține clasei cu cel mai extins spectru antibiotic: [163]
A. Amoxicilina
B. Ceftriaxona
C. Meropenem
D. Ciprofloxacina
E. Streptomicina
216. Un pacient febril prezintă scor de comă glasgow de 12, tahicardie cu 144 bătăi pe minut,
tensiune arterială sistolică de 91 mmHg, bilirubină serică la 25 µmol/L si rata respiratorie de 20
respirații pe minut. Calculați scorul qSOFA pentru acesta: [154]
A. 0 puncte - negativ
B. 1 punct - negativ
C. 2 puncte - pozitiv
D. 3 puncte - pozitiv
E. Datele sunt insuficiente
217. Un pacient septic prezintă scor de comă glasgow de 14, Raport P/F de 42 kPa, trombocite la
170 x 109/L, bilirubină serică la 22 µmol/L, presiune arterială medie la 75 mmHg, fără necesar de
vasopresoare, diureză păstrată și o creatinină serică de 190 µmol/L. Calculați scorul SOFA pentru
acesta: [155]
A. 3 puncte
B. 4 puncte
C. 5 puncte
D. Are indicație de internare într-o secție de ATI
E. Nu are indicație de internare într-o secție de ATI
218. Sunt antibiotice cu rol adjuvant utilizate în terapia infecției severe cu stafilococ auriu: [159]
A. Cilastatina
B. Acidul clavulanic
C. Rifampicina
D. Vancomicina
E. Acidul fusidic
219. Următoarele patologii infecțioase se pot trata prin terapie ambulatorie parenterală (OPAT):
[159, 160]
A. Ulcerul de picior diabetic fără osteomielită
B. Ulcerul de picior diabetic cu osteomielită
C. Abcesele cerebrale, după stabilizare
D. Meningita meningococică, după stabilizare
E. Infecțiile de tract urinar cu germeni multirezistenți
221. Următoarele clase de antibiotice nu sunt asociate cu prelungirea intervalului QT: [164, 165]
A. Tetraciclinele
B. Aminoglicozidele
C. Macrolidele
D. Glicopeptidele
E. Chinolonele
223. Un pacient suspect de sepsis prezintă scor de comă glasgow de 13, tahipnee la 21 de respirații
pe minut și tensiune arterială sistolică de 110 mmHg. Calculați scorul qSOFA pentru acesta: [154]
A. 0 puncte - negativ
B. 1 punct - negativ
C. 2 puncte - pozitiv
D. 3 puncte - pozitiv
E. Datele sunt insuficiente
224. Reprezintă compuși antibiotici activi doar pe germeni Gram+: [164, 165]
A. Vancomicina
B. Dalbavancina
C. Eritromicina
D. Ciprofloxacina
E. Tedizolid
225. Următoarele clase de antibiotice întrerup sinteza de proteine bacteriene, prin inhibarea
funcției ribozomale: [164-167]
A. Chinolonele
B. Aminoglicozidele
C. Oxazolidinonele
D. Tetraciclinele
E. Macrolidele
228. Următoarele antibiotice trebuie evitate la pacienții cu deficit de G6PD, datorită riscului
crescut de hemoliză: [166]
A. Moxifloxacina
B. Nitrofurantoina
C. Clindamicina
D. Vancomicina
E. Co-trimoxazolul
229. Următoarele antibiotice se administrează în doză standard o dată pe zi, cu excepția: [162]
A. Gentamicina
B. Amikacina
C. Imipenem
D. Levofloxacina
E. Fosfomicina