CUPRINS

CUPRINS............................................................................................................................1
CAPITOLUL I...................................................................................................................2
PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII..................................................................2
1.1. SCURT ISTORIC AL FIRMEI S.C.ONCOS IMPEX S.R.L..........................................2
1.2. OBIECTUL DE ACTIVITATE AL S.C. ONCOS IMPEX S.R.L..............................3
1.3. PRESTĂRI SERVICII...................................................................................................7
1.4 PIAŢA – STRATEGII DE MARKETING.......................................................................7
1.5. CLIENŢI - FURNIZORI. CONCURENŢĂ..................................................................8
1.6. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A SOCIETĂŢII..................................................10
1.7.1. COMPARTIMENTUL FINANCIAR....................................................................12
1.7.2. COMPARTIMENTUL CONTABILITATE..........................................................13
CAPITOLUL II...............................................................................................................15
ASPECTE GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA STOCURILOR........................15
LA S.C. ONCOS IMPEX S.R.L..........................................................................................15
2.1. CADRUL GENERAL AL ORGANIZĂRII ŞI CONDUCERII CONTABILITĂŢII
STOCURILOR...................................................................................................................15
2.2. CARACTERIZAREA GENERALĂ A STOCURILOR................................................23
2.3. METODE DE EVIDENŢIERE A STOCURILOR......................................................25
2.3.1. METODA CANTITATIV- VALORICĂ (pe fişe de cont analitice)......................25
2.3.2. METODA OPERATIV - CONTABILĂ (pe solduri).............................................26
2.3.3. METODA GLOBAL - VALORICĂ......................................................................26
2.4. EVALUAREA STOCURILOR....................................................................................28
2.4.1. EVALUAREA LA MOMENTUL INTRĂRII ŞI LA MOMENTUL IEŞIRII
BUNURILOR DIN STOC................................................................................................28
2.4.2. ALTE METODE DE EVALUARE A STOCURILOR..........................................34
2.4.3. EVALUAREA CU OCAZIA INVENTARULUI.................................................34
2.5. SISTEMUL DOCUMENTAR PRIVIND STOCURILE...............................................35
CAPITOLUL III..............................................................................................................37
CONTABILITATEA FINANCIARĂ ŞI CONTROLUL STOCURILOR..........................37
3.1 ASPECTE LEGISLATIVE PRIVIND CONTABILITATEA STOCURILOR.........37
 3.2.CONTABILITATE FINANCIARĂ A STOCURILOR DE MATERII PRIME ŞI
MATERIALE.....................................................................................................................42
3.3 CONTABILITATEA FINANCIARĂ A STOCURILOR DE MATERIALE
CONSUMABILE ŞI A CELOR DE NATURĂ OBIECTELOR DE INVENTAR................44
3.4. CONTABILITATEA FINANCIARĂ A STOCURILOR DE PRODUSE ŞI A
PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE.........................................................................45
3.5. CONTABILITATEA FINANCIARĂ A STOCURILOR DE ANIMALE ŞI PĂSĂRI.....47
3.6. CONTABILITATEA FINANCIARĂ A STOCURILOR DE MĂRFURI.......................47
3.7. CONTABILITATEA FINANCIARĂ A STOCURILOR DE AMBALAJE....................50
3.8. CONTABILITATEA FINANCIARĂ A PROVIZIOANELOR PENTRU
DEPRECIEREA STOCURILOR.......................................................................................52
CAPITOLUL IV……………………………………………………………….....……………
53
CONTROLUL STOCURILOR PRIN INVENTARIERE………………...……..
……………………….53
4.1. PREGĂTIREA INVENTARULUI…………………………………………………….
………53
4.2. INVENTARIEREA PROPRIU - ZISĂ…………………………………………….
………….54
4.3. REGULARIZAREA DIFERENŢELOR DE INVENTAR………………………..
……………55
4.4. STUDIU DE CAZ. INVENTARIEREA PE O GESTIUNE………………..
……………….56
CAPITOLUL V……………………………………………………………………..….
…....58
CONCLUZII ŞI PROPUNERI PRIVIND CONTABILITATEA A STOCURILOR LA....59
S.C. ONCOS IMPEX S.RL..................................................................................................59
ANEXE………………….……………………………………………………………………………….61

BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………….......70

2
 CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII

1.1. SCURT ISTORIC AL FIRMEI S.C. ONCOS IMPEX S.R.L.

S.C. ONCOS IMPEX S.R.L este o societate cu capital social integral privat, care la ora
actuală este de 1.031.600 lei. Unitatea s-a înfiinţat în anul 1991 având forma de societate cu
răspundere limitată, pe baza Legii 31/1990 privind societăţile comerciale, funcţionând ca
microîntreprindere în baza Ordonanţei Ministerului Finanţelor 1785/2006 directiva IV.
Societatea este înregistrată la Oficiul Registrul Comerţului Cluj sub numărul J12/2263/1991
şi are codul unic de înregistrare CUI 216510. Societatea funcţionează conform prezentului
statut în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, iar bazele acesteia au fost puse de către
cei doi asociaţi: Onacă Vasile şi Pop Cristina. Sediul societăţii este in localitatea Floreşti
judeţul Cluj, strada Abatorului numărul 2. Numărul personalului angajat este de 560 de
persoane din care personal T.E.S.A, 15 persoane. Media de vârstă este de 32 ani, în
perspectivă numărul angajaţilor va creşte, având în vedere creşterea şi diversificarea activităţii
societăţii.
Patrimoniul societăţii este constituit din terenul pe care este construit Abatorul de păsări care
cuprinde un depozit, o cameră frigorifică care conţine si următoarele utilaje: deplumator,
presă pătrată (divizor), moară cu ciocane, aerotermă, transpaletă hidraulică, maşină de clipsat,
tumblere cu vacum, platformă cântărire 60 kg, 250 kg, pompă de motorină restul spaţiului
fiind ocupat de clădirea administrativă care conţine şi ea următoarele utilaje : punct termic
clădire, mobilier birotică, sistem alarmă.
Bunurile constituite ca aport în societate devin proprietatea acesteia. Asociaţii au dreptul să
primească cota parte din beneficii, respectiv dividende. Acestea se vor plăti asociaţilor
proporţional cu cota de participare. Administratorul poate face toate operaţiunile cerute pentru
aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate, al societăţii. El este obligat să ia parte la
toate adunările societăţii.

3
În ceea ce priveşte dizolvarea societăţii aceasta se realizează în situaţiile prevăzute de
dispoziţiile articolului 22 şi următoarelor din Legea 31/1990 republicată cu respectarea
normelor legislaţiei muncii şi legislaţia privind asigurările sociale.
Lichidarea societăţii se va face în conformitate cu dispoziţiile articolului 246 şi
următoarele din Legea 31/1990 republicată cu respectarea normelor legislaţiei muncii şi
legislaţia privind asigurările sociale. Subsemnaţi asociaţi convin să introducă în contract şi
statutul clauză de continuitate a societăţii în cazul rămânerii unui singur asociat.
Referitor la repartizarea beneficiilor şi pierderilor acestea se realizează în conformitate cu
participarea fiecărui asociat astfel:
● D-nul Vasile Onacă – 95%
● D-na Cristina Pop – 5%
Societatea va putea înfiinţa filiale, reprezentanţe, agenţii, sucursale sau alte sedii secundare,
interne şi străine cu respectarea normelor legale în vigoare.
Iniţial afacerea a fost gândită ca un complex comercial intr-unul din cartierele oraşului Cluj-
Napoca, conceput în aşa fel încât să ofere o gamă diversificată de servicii unui număr cât mai
mare de consumatori – magazin alimentar, restaurant, coafor, frizerie.
Treptat, studiind tendinţa pieţei, firma s-a orientat mai mult spre comerţul cu carne de pasăre
şi ouă începând să valorifice in sistem en-gros aceste produse.
În luna martie a anului 2000 S.C. ONCOS IMPEX S.R.L. a achiziţionat abatorul de
păsări din localitatea Floreşti unde s-a mutat întreaga afacere începând şi activitatea de
abatorizare păsări. Abatorul de păsări are o capacitate de tăiere de 35.000 capete/zi, iar
depozitele care se află în incinta abatorului au o capacitate de depozitare de 800-1.000 tone
la 18° respectiv 350-400 tone la 2°C - 6°C. Începând cu acest moment, afacerea s-a extins şi
mai mult promovând puiul de Oncos pe piaţa de desfacere a comerţului cu carne de pasăre
din zona Transilvaniei la care s-a adăugat în scurt timp şi alţi clienţi din alte zone.
Din anul 2001 S.C. ONCOS IMPEX S.R.L. a început şi activitatea de creştere păsări
în sistem propriu achiziţionând hale de creştere pui din Gilău, Floreşti şi Zalău, intenţia fiind
aceea de a închide circuitul creştere-comercializare.

OBIECTUL DE ACTIVITATE AL S.C. ONCOS IMPEX S.R.L.

4
 Conform statutului, obiectul de activitate al firmei este unul foarte vast:comerţ,
producţie, servicii. Obiectele de activitate dominante, cele care concură cel mai mult la
rezultatele financiare al firmei sunt comerţul en-gros şi en-detail cu mărfuri alimentare şi
activităţile de producţie din domeniul zootehnic:creştere păsări .Comerţul en-gros se
derulează prin depozitele de la Abatorul de păsări din localitatea Floreşti, existând o reţea de
distribuţie care acoperă cea mai mare parte a Transilvaniei .Distribuţia se face in baza
contractelor şi comenzilor ferme ale clienţilor.
Vânzarea en-gros de produse alimentare este o activitate începută în 1994 şi s-a
dezvoltat continuu, ajungând în anul 2009 la valoarea de 25.046,41 Lei,
reprezentând 35% din cifra de afaceri a anului 2009.
Produsele comercializate şi pondera acestora în veniturile realizate din vânzarea en-
gros în 2005-2006:
● Carne pasăre, ouă 70-75 %
● Mezeluri 15-20 %
● Brânzeturi 7-8 %
● Alte alimente 15-25 %
Ultima grupă cuprinde o mare varietate de produse: făină, zahăr, orez, conserve de
toate tipurile, băuturi alcoolice, dulciuri.
Comerţul en-detail, în prezent se desfăşoară în 12 magazine din care 10 sunt situate în
localitatea Cluj-Napoca, celelalte două fiind situate în localitatea Turda respectiv comuna
Gilău. Produsele comercializate în aceste magazine sunt aceleaşi pe care firma le
comercializează în en-gros.
Magazinele funcţionează în spaţii închiriate şi sunt situate în zone cu un vad comercial
ridicat:

► Cartier Mănăştur - Str. Bucegi Nr.14-15;

- Str. Calea Floreşti Nr. 81;
► Cartier Grigorescu - Str. Mirăslău;
- Str. Eremia Grigorescu;
► Cartier Mărăşti - B-dul 21 Decembrie Nr.138;
- Str.Aurel Vlaicu Nr.27;

5
► Cartier Gheorgheni - Str. Nicolae Titulescu;
► Piaţa Gării
► Localitatea Turda - Str. Republicii Nr. 20;
► Comuna Gilău
► Piaţa Mihai Viteazu - Nr.2B;
► Cartier Zorilor - Str. Bună Ziua Nr.11.
În ceea ce priveşte veniturile obţinute din vânzarea en-detail, aceasta a înregistrat o
creştere de 12 % în 2009 faţă de 2008.

SITUAŢIA VÂNZĂRILOR 2008 - 2009 ŞI PONDEREA ACESTORA ÎN CIFRA DE

AFACERI

Tabel 1
UM 2008 2009
Vânzări en-gros Lei 17.104,43 25.046,41
Ponderea vânzărilor în CA % 35% 35%
Vânzări en-detail Lei 31.765,38 46.514,77
Ponderea vânzărilor în CA % 65% 65%

Ponderea vânzărilor en - gros precum şi a celor en – detail în cifra de afaceri este constantă
între cei doi ani de referinţă chiar dacă valoarea vânzărilor a crescut în ambele tipuri de
vânzare de la un an la altul.

În tabele următoare se poate observa evoluţia cifrei de afaceri în anul 2009 în corelaţie cu
cheltuielile de exploatare, precum şi situaţia vânzărilor în anul 2009.

6
 Rezultatul exploatării Jan Feb Mar Apr May Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec
VENITURI DIN
EXPLOATARE 37,967 50,513 53,089 53,818 50,087 47,254 64,396 53,343 68,016 63,230 73,124 65,456
CHELTUIELI DE
EXPLOATARE 36,234 49,803 52,399 52,516 48,777 46,902 62,818 53,002 65,196 64,342 67,667 67,023
REZULTAT DE
EXPLOATARE 1,733 709 690 1,302 1,310 352 1,579 340 2,819 (1,112) 5,458 (1,567)

Tabel 2 Evolutia cifrei de afaceri/cheltuieli de exploatare

7
 Evolutie cifra de afaceri/Ch de exploatare

80,000
70,000
60,000
50,000
milioane lei

Venituri din exploatare

40,000
CHELTUIELI DE EXPLOATARE
30,000
REZULTAT DE EXPLOATARE
20,000
10,000
0
(10,000) Jan Feb Mar Apr May Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec
Luna

Tabel 1 Evoluţia vânzării mărfurilor în anul 2009

VENITURI DIN
VANZAREA
MĂRFURILOR 25,632 37,280 36,813 35,365 34,788 33,657 39,992 37,772 41,984 47,792 49,722 46,758
CHELTUIELI PRIVIND
MARFURILE 20,958 31,958 31,680 30,172 28,686 27,850 34,455 31,471 35,326 40,403 42,264 38,313
REZULTAT 4,674 5,323 5,134 5,194 6,102 5,807 5,536 6,300 6,658 7,389 7,458 8,445

8
 Evolutie rezultat vanzare marfuri

60,000
50,000
Volum vanzari

40,000
30,000
20,000
10,000
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna
Venituri din vanzarea marfurilor 707 Cheltuieli privind marfurile 607 Rezultat

9
1.3. PRESTĂRI SERVICII

Prin achiziţionarea Abatorului de păsări s-a început activitatea de abatorizare precum

şi de producere de făină proteică pentru hrană animale.
Făina proteică este un subprodus rezultat în urma procesului de abatorizare .Este un produs
care nu implică costuri suplimentare, producerea ei fiind integrată în procesul de abatorizare .
Se foloseşte ca supliment nutritiv în furajarea animalelor.
Din 2001 S.C. ONCOS IMPEX S.R.L. a început şi activitatea de creştere păsări, în
acest scop s-au achiziţionat o serie de active destinate creşterii păsărilor:
● Gilău, ferma cu 5 hale şi un micro FNC;
● Bogota, ferma cu 7 hale;
● Panic Jud. Sălaj, ferma cu 12 hale.
Din analiza ultimilor 2 ani 2007-2009 rezultă o medie a abatorizărilor pe an de 6.610
mii capete în greutate de aproximativ 12.597 mii kg din care 2.425 mii capete din producţie
proprie, reprezentând circa 4.875 mii kg .
Veniturile obţinute din activitatea de producţie şi prestări servicii în 2008 au fost de
24.367,60 lei faţa de 2009 când au crescut cu 25% .

1.4 PIAŢA – STRATEGII DE MARKETING

Piaţa comerţului alimentar este o piaţă puternic concurenţială, cu mulţi participanţi de

toate categoriile. Până în anul 1990, pe această piaţă singurele structuri au fost cele ale
comerţului de stat, iar după 1990 comerţul de stat s-a divizat şi s-a privatizat, iar pe piaţă au
apărut foarte mulţi comercianţi noi .O puternică dezvoltare a suferit comerţul en-gros.
Astăzi, pe piaţa comerţului de alimente sunt foarte multe firme, majoritatea având
succes sporit atât pe piaţa en-detail cât şi pe cea en-gros. Unele dintre acestea sunt foarte
puternice şi au acoperire naţională – reţele de supermarket - uri, magazine de tipul cash &
carry – şi regională. Barierele la intrarea pe această piaţă sunt tot mai ridicate, în primul
rând datorită necesităţilor de finanţare la intrarea pe piaţă şi în al doilea rând mediului
concurenţial bine dezvoltat la care se adaugă şi influenţa străină pe piaţa românească.
Piaţa creşterii păsărilor este o piaţă cu puţini crescători de păsări .Până în 1990, pe
această piaţă erau Avicolele de stat, care după 1990 s-au divizat, ajungând în pragul

10
falimentului .Acestea au fost supuse licitaţiilor, privatizându-se şi apărând astfel o serie de
ferme de creştere de păsări şi animale.
Strategia de marketing sprijină strategia de dezvoltare a societăţii S.C. ONCOS IMPEX
S.R.L..
Mixul de marketing este compus din:
► politica de produs - oferirea unei game cât mai largi de produse de calitate superioară;
- mobilitate şi adaptabilitate a fluxului de producţie pentru solicitări de noi sortimente;
► politica de distribuţie – menţinerea în adâncime a reţelei deja create, pentru a aduce
marfa cât mai aproape de client;
► politica de preţ – caracterizată printr-o flexibilitate deosebită care permite firmei să
acapareze noi clienţi, să-i menţină pe cei existenţi şi să realizeze un rulaj mare de marfă;
► politica de promovare – promovarea siglei „Oncos – forţă şi fidelitate „ s-a realizat prin
banere şi panouri, ulterior s-a realizat reclamă în media locală, regională şi în ţară prin
intermediul presei, radioului şi televiziunii .O reclamă eficientă este cea imprimată pe
camioane, taximetre şi mijloacele de transport în comun. Firma şi-a înregistrat sigla şi marca
având unicitate. Promovarea se face în continuare la nivel naţional prin mass-media.
Flexibilitatea în politica de preţ şi facilităţile în distribuţie vor fi în continuare punctele
tari ale mixului de marketing.

1.5. CLIENŢI - FURNIZORI. CONCURENŢĂ

Clienţii firmei S.C. ONCOS IMPEX S.R.L. se împart în mai multe categorii:
- comercianţi din domeniul alimentar;
- instituţii, spitale, unităţi militare, şcoli;
- unităţi din alimentaţia publică.
Aceşti clienţi sunt din judeţele din regiunea Transilvaniei precum şi din alte părţi ale ţării:
Mureş, Sălaj, Arad, Maramureş, Vâlcea, Bihor, Bucureşti.
Printre cei mai importanţi clienţi se numără:
♦ În Cluj: S.C. LM TRINOMS S.R.L,S.C. FLORA S.A., S.C. BONAS IMPORT-EXPORT;
♦ În Turda: S.C. HALLS S.R.L, MC&ME S.R.L;
♦ În Gherla: S.C. COOPERATIVA GHERLA S.A., S.C. VERITAS S.R.L;

11
♦ În Dej: S.C. MARA INDUSTRIAL S.A., S.C. PROSIM S.R.L, S.C. MEGASTAR
SELENA
♦ În judeţul Mureş: S.C. ONIX COM S.R.L, S.C. MINION GROUP S.R.L;
♦ În judeţul Sălaj: S.C. SĂLĂJEANCA S.A., S.C. UNIVERSAL S.R.L;
♦ În judeţul Bihor: S.C.DAFRA S.R.L., S.C. FLORELIA S.R.L;
♦ În judeţul Alba: S.C. ULPIA S.R.L, S.C. ACTIV DUPLO S.R.L., S.C ECO STAR S.R.L;
♦ În judeţul Maramureş: S.C. FERMA ZOOTEHNICĂ S.A., S.C. RIVIERA S.R.L, S.C.
MARCOM S.R.L;
♦ În judeţul Bistriţa Năsăud: S.C. COTIDIAN S.R.L, S.C. GRILL-BREND S.R.L, S.C.
DIACRIS S.R.L.

Aprovizionarea se face de la o serie de furnizori atât interni cât şi externi. Alternativele de

aprovizionare sunt numeroase şi nu există riscul de dependenţă de furnizori. Pentru unii din
aceştia S.C. ONCOS IMPEX S.R.L este cel mai mare client,
cumpărând peste 50%din produsele lor .

12
Principalii furnizori şi produsele acestora sunt prezentate în tabelul următor:

Tabel 4
Ponderea
Nr Tip Denumire Furnizor Localitatea Produs produsului
.C Furnizo Comercializat în totalul de
rt r aprovizionă
ri
(%)
1 intern S.C.NUTRISAM S.A Satu –Mare Furaj 9,30

2 intern S.C.AMARETO S.A. Cluj Pui vii 7,50

3 intern S.C. VIS-AVIS S.A. Vadu Crişului Pui vii 8,30

Bihor
4 intern S.C.SELMONT S.R.L. Baia – Mare Mezeluri 1,30

5 intern S.C. RAMIRA S.R.L Turda Ulei,zahăr,orez 1,30

6 intern S.C.JTI Bucureşti Tutun 1,90

INTERNAŢIONAL S.R.L
7 intern S.C. FARMEC S.A. Cluj Produse 2,50
cosmetice
8 intern S.C. ELBORIS S.R.L Cluj Băuturi 3,00
alcoolice
9 extern REMETE Ungaria Furaj 8,20

10 extern NAGHYHEGYESI Ungaria Furaj 8,20

TAKARMANY
11 intern S.C. ROSICO S.R.L Oradea Ouă 0,30

Concurenţa în care activează S.C. ONCOS IMPEX S.R.L este prezentă pe toată piaţa
României, iar principalii concurenţi cu care se interferează din punct de vedere al producţiei
şi vânzării cărnii de pasăre sunt:S.C. TRANSILVANIA S.A – Alba, S.C. AVIS 2000 S.A. –

13
Deva, S.C. AVICOLA BRAŞOV S.A. – Braşov, S.C. AVE IMPEX S.R.L. – Satu - Mare,dar
marele avantaj pe care îl prezintă S.C. ONCOS IMPEX S.R.L este acela de a comercializa o
gamă foarte diversificată de produse (peste 3000 de produse) pe lângă carnea de pasăre şi ouă
precum şi politica de preţuri foarte flexibilă pe care o practică cu toţi clienţii săi. Acest lucru
este posibil datorită unei foarte bune cunoaşteri a pieţei precum şi a colaborării cu fiecare
client în parte.
Un alt avantaj îl constituie segmentul de piaţă căruia se adresează, produsele pe care le
produce şi le comercializează sunt necesare fiecărei familii.
Piaţa de desfacere este alcătuită dintr-un număr de aproximativ 550-600 clienţi iar
furnizorii cu care se lucrează sunt în număr de 450. Din punct de vedere al desfacerii en-
detail, concurenţa este reprezentată de către reţelele consacrate din Cluj, respectiv S.C.
FLORA S.A, S.C. LEGUME-FRUCTE S.R.L, S.C. ALIMROM S.A. Pentru reţeaua en-detail
se practică o politică de preţuri de natură să atragă un număr cât mai mare de clienţi,
adaosurile comerciale fiind stabilite în principal în funcţie de rulajele pe care le au produsele
respective. În ceea ce priveşte activitatea de promovare a vânzărilor, ea se
concretizează în contrate cu 5 posturi de radio locale, cu 3 posturi de televiziune, precum şi
participarea la târguri, expoziţii, tipărire de pliante.

1.6. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A SOCIETĂŢII

Structura organizatorică este modul în care o organizaţie îşi împarte munca în sarcini
specifice şi realizează coordonarea acestora.
Pentru atingerea obiectivelor, o organizaţie trebuie să facă două lucruri fundamentale:
să distribuie munca între membrii săi şi apoi să coordoneze ceea ce a fost distribuit. Munca
trebuie împărţită pentru că indivizii au limite fizice şi intelectuale, nu există indivizi care să
poată face orice.
Există două dimensiuni fundamentale ale muncii, una verticală şi una orizontală.
Odată munca divizată, ea trebuie să fie coordonată pentru a obţine eficienţă organizaţională.

DIVIZIUNEA VERTICALĂ A MUNCII

Diviziunea verticală a muncii se preocupă în primul rând de împărţirea autorităţii
pentru planificarea deciziilor.

14
 Această diviziune este prezentată de obicei sub forma de titluri ca: preşedinte,
vicepreşedinte, manageri de nivel ierarhic mediu, supraveghetori, muncitori. O unitate de
producţie poate avea mai multe nivele de management: de la supraveghetor la managerul
general.
Domeniul autorităţii şi elaborării deciziei se restrânge pe măsură ce numărul nivelelor
ierarhice scade. Altfel spus, managerii au mai puţină autoritate peste un număr mai mic de
probleme. Pe de altă parte, o ierarhie aplatizată împinge autoritatea mai jos şi implică
persoanele din eşaloanele ierarhice inferioare în mai multe decizii. Pe măsură ce divizarea pe
verticală este mai avansată, comunicarea şi coordonarea în timp util devin mai dificil de
realizat.
În concluzie, munca trebuie divizată pe verticală la un nivel suficient pentru ca să
asigure controlul adecvat, dar nu atât de mult încât să facă imposibilă comunicarea şi
controlul pe verticală.

DIVIZIUNEA ORIZONTALĂ A MUNCII

Diviziunea orizontală a muncii grupează în posturi şi compartimente activităţile de
bază care trebuie îndeplinite pentru atingerea scopurilor organizaţiei. Criteriul de bază îl
constituie ordinea logică a activităţilor.

În miezul activităţii de divizare orizontală a muncii se situează gruparea posturilor pe

compartimente. Compartimentele profesionale cuprind un preşedinte, iar subordonaţii
acestuia sunt vicepreşedinţii compartimentelor de cercetare – dezvoltare, marketing,
producţie, finanţe şi personal.
Firma trebuie să producă şi să vândă bunuri, să-şi ţină contabilitatea şi să mulţumească
angajaţii. Când societatea se dezvoltă, apare şi posibilitatea diviziunii pe orizontală, diferite
activităţi specifice fiind repartizate diferitelor grupuri de angajaţi. Astfel, această diviziune
sugerează o anume specializare din partea forţei de muncă,
afectează puternic structura postului, are puternice implicaţii şi asupra diviziunii verticale şi a
poziţiei logice în ierarhie, a activităţii de control.
Pe măsură ce societatea procedează la o divizare orizontală progresivă, ea devine din ce în ce
mai diferenţiată. Diferenţierea este predispoziţia managerilor din departamentele separate de a
avea viziuni diferite în termeni de obiective, ritm de lucru şi stil în relaţiile interpersonale.

15
 Executivul este format din doi directori generali adjuncţi şi patru directori de
compartimente:comercial, economic, tehnic, de producţie.
Personalul societăţii este format dintr-un număr de 600 de angajaţi , din care 548 muncitori,
T.E.S.A. 47, juridic 2, mediu 1, sanitar 2.
În ceea ce priveşte structura organizatorică propriu – zisă, aceasta se prezintă astfel:
1.Compartimentele în subordinea directorului general:
- compartimentul de resurse umane, salarizare;
- compartimentul de protecţia muncii;
- compartimentul secretariat, administrativ, pază, şi toate compartimente subordonate
celorlalţi directori.
2.Compartimentele în subordinea directorului de producţie:
- compartimentul tehnic - productiv;
- abatorul şi fermele;
3.Compartimente în subordinea directorului comercial:
- compartiment aprovizionare;
- compartiment desfacere;
- compartiment reclamă şi publicitate;
- birou produse finite;
4.Compartimente în subordinea directorului economic:
- prelucrarea electleiică a informaţiilor;
- compartimentul financiar contabil;
Structura organizatorică propriu - zisă are la bază organigrama unităţii care prezintă un
dublu rol: un rol de activ, adică de instrument de analiză a modului de
realizare a obiectivelor şi politicii economice a unităţii; un rol de pasiv, adică de vizualizare a
structurii organizatorice a unităţii.

PLANUL GENERAL DE ORGANIZARE A UNITĂŢII ECONOMICE

Compartimentul resurse umane asigură îndeplinirea sarcinilor ce revin societăţii în
domeniul recrutării şi utilizării forţei de muncă, încadrării şi salarizării personalului. În
realizarea atribuţiilor colaborează cu organe locale de specialitate ale administraţiei de stat,
respectiv cu celelalte compartimente din unitate.

16
 Compartimentul de producţie asigură fundamentarea propunerilor pe plan cincinal şi
anual la toţi indicatorii pe toate secţiunile; răspunde de utilizare deplină a capacităţilor de
producţie corelată cu condiţiile actuale de producţie, de punerea în valoare cu maximă
eficienţă a tuturor resurselor materiale şi umane. Colaborează cu organe de planificare.
Biroul de programare a producţiei răspunde de determinarea etapelor principale de
pregătire tehnică şi materială a producţiei, de respectarea programelor de fabricaţie.
Biroul de protecţie a muncii răspunde de elaborarea, aplicarea normativelor, a normelor de
muncă, de creşterea operativităţii şi sporirea eficienţei muncii de conducere din întreprindere,
etc.
Activitatea salariaţilor în raport cu conducerea societăţii este reglementată prin
contract individual de muncă, negociat între salariaţi şi conducere în funcţie de munca
prestată şi de importanţa muncii depuse de angajat, precum şi prin contract civil (prestări
servicii), conform prevederilor din Legea 31/1990, republicată cu respectarea normelor
legislaţiei muncii şi legislaţia privind asigurările sociale. Criteriile care au stat la baza
selectării personalului au fost: pregătirea profesională, experienţa, vârsta, etc. Contractele de
muncă sunt înregistrate la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială.
Sistemul de salarizare se bazează pe competenţa şi importanţa muncii fiecărui salariat
din cadrul societăţii.

1.7. STRUCTURA COMPARTIMENTULUI FINANCIAR – CONTABIL

Compartimentul financiar – contabil este subordonat directorului economic şi este

divizat în două compartimente:
- compartimentul financiar
- compartimentul contabilitate

1.7.1. COMPARTIMENTUL FINANCIAR

Conducătorul compartimentului are sarcini în coordonarea şi supravegherea

subordonaţilor, întreţine relaţii cu celelalte compartimente şi cu conducerea. În cadrul
compartimentului este organizată activitatea privind încasările şi plăţile în lei şi în valută prin
instrumente prevăzute de lege, este organizată evidenţa zilnică a tuturor operaţiunilor

17
efectuate cu numerar sau prin conturi bancare, operaţiuni care se consemnează în evidenţa
contabilă analitică şi sintetică pe baza documentelor. De asemenea este ţinută evidenţa
obligaţiilor faţă de bugetul statului privind asigurările sociale, de sănătate, a fondurilor
speciale şi a celorlalte obligaţii legate de salarii, modul de plată al acestora, întocmirea şi
depunerea declaraţiilor lunare. În cadrul compartimentului se desfăşoară o intensă activitate
privind urmărirea debitorilor societăţii şi a clienţilor neîncasaţi la termenele de plată stabilite
prin contracte.
O importanţă deosebită este acordată evidenţei contabile a conturilor de debitori
neîncasaţi, evidenţa fiind necesară pentru operaţiunile zilnice.
În cadrul inventarierii anuale a conturilor, sau ori de câte ori este necesar, se întocmesc
extrase de cont care sunt expediate pentru confirmare, tuturor clienţilor neîncasaţi şi debitori.
Sub directa îndrumare a şefului de birou financiar, se află casieria cu întreaga sa
activitate, urmărindu-se respectarea strictă a plafoanelor de încasări, plăţi şi sold, precum şi
folosirea imprimatelor de birou prevăzute de nomenclatorul documentelor.

1.7.2. COMPARTIMENTUL CONTABILITATE

Conducătorul compartimentului de contabilitate are sarcina de coordonare şi

supraveghere a subordonaţilor, întreţinând relaţii cu celelalte compartimente şi cu conducerea.
Diferitele situaţii necesare, solicitate compartimentului contabilitate ajung la şeful de
birou care repartizează sarcinile în subordine. Acesta poate învoi sau motiva subordonaţii, iar
pe lângă aceste sarcini are atribuţiuni în ţinerea evidenţei furnizorilor şi semnarea bonurilor de
consum, a balanţei de verificare şi a decontului de T.V.A.
Şeful compartimentului are în subordine alte trei subcompartimente:
- persoane care se ocupă cu evidenţa actelor primare: întocmire recepţii, bonuri de consum,
fişe de magazie, avize, facturi nesosite;
- persoane care se ocupă cu evidenţa contabilităţii de gestiune: produse finite, calculul
costurilor de producţie, calculul preţurilor;
- persoane care se ocupă cu înregistrarea mai explicit a actelor în contabilitatea financiară.
Programul de stocuri este structurat pe conturi sintetice pentru fiecare grupă de produse,
astfel:

18
Marfă ct. 371 produse alimentare ct. 371.01
produse cosmetice ct. 371.02

băuturi alcoolice şi tutun ct. 371.03

mezeluri ct. 371.04
lactate, brânzeturi ct. 371.05
Ambalaje ct. 381
pungi, saci ct. 381.01
navete, lăzi ct. 381.02
Semifabricate ct. 341
Produse finite ct. 345
Produse reziduale ct. 346

19
 ORGANIGRAMA SC ONCOS IMPEX SRL

DIRECTOR
GENERAL

DIRECTOR
GENERAL
ADJUNCT

DIRECTOR
EXECUTIV

RESURSE
UMANE

DEPARTAMENT DEPARTAMENT DEPARTAMENT DEPARTAMENT

ECONOMIC PRODUCŢIE COMERCIAL JURIDIC

FINANCIAR CONTABILI ABATOR FERME APROVIZIONA DESFACERE

TATE RE
 CAPITOLUL II

ASPECTE GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA STOCURILOR

LA S.C. ONCOS IMPEX S.R.L.

2.1. CADRUL GENERAL AL ORGANIZĂRII ŞI CONDUCERII CONTABILITĂŢII

STOCURILOR

S.C. ONCOS IMPEX S.R.L. este o societate comercială şi conform Legii

Contabilităţii nr.82/91 decembrie 1991 republicată în Monitorul Oficial nr. 48/14 ianuarie
2006 are obligaţia organizării şi conducerii contabilităţii proprii.
Conform legislaţiei în vigoare şi Ordinului Ministerului de Finanţe nr.1785/2006
societatea comercială ONCOS IMPEX S.R.L. asigură întocmirea documentelor justificative
pentru fiecare operaţie care afectează patrimoniul unităţii, înregistrarea în contabilitate a
operaţiilor patrimoniale, inventarierea patrimoniului unităţii, întocmirea bilanţului contabil,
controlul asupra operaţiilor efectuate, precum şi furnizarea, publicarea şi păstrarea
informaţiilor cu privire la situaţia patrimoniului şi a rezultatelor obţinute de unitate.
S.C. ONCOS IMPEX S.R.L. utilizează planul de conturi general elaborat de
Ministerul Finanţelor, iar registrele contabile şi formularele privind activitatea financiară şi
contabilă sunt adaptate echipamentului informatic utilizat de firmă, păstrându-se
conţinutul de informaţii şi modelele registrelor şi formularelor prevăzute în “Nomenclatorul
formularelor tipizate comune privind activitatea financiară şi contabilă”, elaborat de
Ministerul Finanţelor.
S.C. ONCOS IMPEX S.R.L. efectuează înregistrările contabile respectând regulile şi
principiile contabile.
Principiul prudenţei, potrivit căruia nu este admisă supraevaluarea elementelor de
activ şi a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor, ţinând
cont de deprecierile, riscurile şi pierderile posibile generate de desfăşurarea activităţii
exerciţiului curent sau anterior. Aplicabilitatea în practică a acestui principiu este legată de
evaluarea elementelor patrimoniale în momentele esenţiale ale circuitului lor şi anume:
- la data intrării în patrimoniu;

21
- la data inventarului;
- la data întocmirii bilanţului;
- la data ieşirii din patrimoniu.
Principiul permanenţei metodelor, care conduce la continuitatea aplicării regulilor şi
normelor privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor
patrimoniale şi a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile. În
practica contabilă, aplicabilitatea acestui principiu nu trebuie absolutizată, deoarece ar duce la
închistarea progresului.
Principiul continuităţii activităţii, potrivit căruia se presupune că unitatea patrimonială îşi
continuă în mod normal funcţionarea într-un viitor previzibil fără a intra în stare de lichidare
sau de reducere semnificativă a activităţii. În practica contabilă, aplicabilitatea acestuia
presupune precizarea expresă, în raportul de gestiune, dacă într-un orizont de timp previzibil
nu se întrevede o reducere sensibilă a activităţii sau a volumului de activitate.

Principiul independenţei exerciţiului, care presupune delimitarea în timp a veniturilor şi

cheltuielilor aferente activităţii unităţii patrimoniale pe măsura angajării acestora şi trecerii lor
la rezultatul exerciţiului la care se referă. Aplicând în practică acest principiu fiecare exerciţiu
financiar se “personalizează” în raport cu cele anterioare şi
viitoare, dând astfel logica încadrării conturilor de regularizare , respectiv de venituri şi
cheltuieli constatate în avans, în clasa conturilor de terţi.
Principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere conform căruia bilanţul de
deschidere a unui exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu bilanţul de încheiere a
exerciţiului precedent, cu excepţia corecţiilor impuse de IAS 8 profitul net sau pierderea netă
a perioadei, erori fundamentele şi modificări ale politicilor contabile. Aplicarea acestui
principiu asigură o informare corectă a utilizatorilor informaţiei contabile.
Principiul necompensării, potrivit căruia elementele de activ şi de pasiv trebuie să fie
evaluate şi înregistrate în contabilitate separat, nefiind admisă compensarea între elementele
de activ şi cele de pasiv ale bilanţului, precum şi între veniturile şi cheltuielile din contul de
rezultate, cu excepţia compensărilor între active şi pasive admise de Standardele
Internaţionale de contabilitate. Aplicarea acestui principiu presupune:
noncompensarea în bilanţ a creanţelor cu datoriile faţă de acelaşi terţ;

22
noncompensarea plusurilor cu minusurilor de valoare în cazul aplicării
principiului prudenţei;
noncompensarea elementelor valorice neomogene, cum ar fi de exemplu
valoarea de intrare a unui element patrimonial cu provizionul creat pentru deprecierea
acestuia.
Principiul costurilor istorice care presupune păstrarea în structurile bilanţiere ale
valorilor de intrare care sunt valori de referinţă, cu caracter istoric, corectarea acestora
făcându-se numai cu suma amortismentelor şi provizioanelor. Avantajele aplicării acestui
principiu constau în: simplitatea calculelor, asigurarea comparabilităţii în timp şi în spaţiu a
datelor contabile, posibilităţi suplimentare de control.
Toate aceste principii, alături de cele patru caracteristici calitative pe care trebuie să le
aibă informaţiile contabile publicate şi anume:
1) inteligibilitate;
2) relevanţă;
3) credibilitate;
4) comparabilitate.
Acestea pot fi considerate şi norme de conduită ale profesionistului - contabil, deci principii
ale deontologiei contabile.
Alături de aceste principii pentru înregistrarea în contabilitate a stocurilor societăţile
comerciale trebuie să utilizeze şi conturile corespunzătoare.
Principalele conturi cu ajutorul cărora S.C. ONCOS IMPEX S.R.L. înregistrează stocurile
provenite din producţie în contabilitatea financiară sunt:1
ct. 301 – Materii prime
ct. 302 – Materiale consumabile
ct. 303 – Materiale de natura obiectelor de inventar
ct. 308 – Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale
ct. 345 – Produse finite
ct. 346 – Produse reziduale
ct. 361 – Animale şi păsări
ct. 371 – Mărfuri
ct. 378 – Diferenţe de preţ la mărfuri
1
Pântea Petru, Bodea Gh.”Contabilitatea financiară actualizată la Directivele Europene”,Editura
Intelcredo,Deva,2006, pag.201

23
ct. 381 - Ambalaje
ct. 392 – Ajustari pentru deprecierea materialelor
ct. 396 – Ajustari pentru deprecierea animalelor

Contul 301”Materii prime”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de materii

prime.
Contul 301 “Materii prime” este un cont de activ.
În situaţia aplicării inventarului permanent în debitul contului 301 “Materii prime” se
înregistrează: valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime achiziţionate
( 401, 408, 542, 446 ); valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime aduse de la terţi
( 351, 401 ); valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime reprezentând aport în natură al
acţionarilor şi asociaţilor (456 ); valoarea materiilor prime constatate plus la inventar şi a
celor primite cu titlu gratuit (601, 758 );valoarea la preţ de înregistrare a semifabricatelor şi
produselor reţinute şi consumate ca materie primă în aceeaşi unitate (341, 345 );valoarea de
înregistrare a materiilor prime primite de la asociaţii din grup, alte societăţi legate prin
participaţii, unitate sau subunităţii (451, 452, 481, 482 ).
În creditul contului 301” Materii prime “ se înregistrează: valoarea la preţ de
înregistrare a materiilor prime incluse pe cheltuieli, constatate lipsă la inventar, şi pierderile
din deprecieri (601 ); valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime vândute ca atare
(371); valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime livrate societăţilor din grup, altor
legate prin participaţii, unitate sau subunităţii (451, 452, 481, 482 ); valoarea la preţ de
înregistrare a materiilor prime ieşite prin donaţie şi prin pierderile din calamităţi(658, 671);
valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime trimise spre prelucrare as în custodie la terţi
(351 ).
Soldul contului reprezintă valoarea materiilor prime existente în stoc.

Contul 302 “Materiale consumabile “

24
 Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de materiale
consumabile ( materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, piese de schimb, seminţe şi
materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile ).
Contul 302 “Materiale consumabile “este un cont de activ.
În situaţia aplicării inventarului permanent în debitul contului 302 “Materiale consumabile”
se înregistrează : valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile achiziţionate (
401, 408, 542, 446 ); valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile aduse de la
terţi (351, 401 ); valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile reprezentând aport
în natură al acţionarilor şi asociaţilor (456 ); valoarea la preţ de înregistrare a materialelor
consumabile constatate plus la inventar şi a celor primite cu titlu gratuit (601, 758 ); valoarea
la preţ de înregistrare a semifabricatelor şi produselor reţinute şi consumate ca materie primă
în aceeaşi unitate (341, 345 ); valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile
primite de la asociaţii din grup, alte societăţi legate prin participaţii, unitate sau subunităţii
(451, 452, 481, 482 ).
În creditul contului 302 “Materiale consumabile” se înregistrează: valoarea la preţ de
înregistrare a materialelor consumabile incluse pe cheltuieli, constatate lipsă la inventar, ţi
pierderile din deprecieri (602 ); valoarea la preţ de înregistrare a materialelor
consumabile vândute ca atare (371 ); valoarea la preţ de înregistrare a materialelor
consumabile livrate societăţilor din grup, altor legate prin participaţii, unitate sau subunităţii
(451, 452, 481, 482); valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile ieşite prin
donaţie şi prin pierderile din calamităţi(658, 671 ); valoarea la preţ de înregistrare a
materialelor consumabile trimise spre prelucrare sau în custodie la terţi (351 ).
Soldul contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile
existente în stoc.

Contul 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării şi uzurii materialelor de

natura obiectelor de inventar.
Contul 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar“este un cont de activ.
În debitul contului 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar ” se înregistrează :
valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar aciziţionate

25
(401, 408, 542, 446 ); valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de
inventar aduse de la terţi (351, 401 ); valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de
natura obiectelor de inventar reprezentând aport în natură al acţionarilor şi asociaţilor (456 );
valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar constatate plus
la inventar şi a celor primite cu titlu gratuit (603, 758 ); valoarea la preţ de înregistrare a
materialelor de natura obiectelor de inventar obţinute din producţie proprie (345 ); valoarea la
preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar primite de la asociaţii din
grup, alte societăţi legate prin participaţii, unitate sau subunităţii (451, 452, 481, 482 ).
În creditul contului 303 “Materiale de natura obiectelor de inventar ” se
înregistrează: valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar
date în folosinţă (603, 471 ); valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor
de inventar lipsa la inventar şi pierderile din deprecieri ( 603 ); valoarea la preţ de înregistrare
a materialelor de natura obiectelor de inventar vândute ca atare (371); valoarea la preţ de
înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar
livrate societăţilor din grup, altor legate prin participaţii, unitate sau subunităţii (451, 452,
481, 482); valoarea la preţ de înregistrare a materialelor consumabile ieşite prin donaţie şi
prin pierderile din calamităţi (658, 671 ); valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de
natura obiectelor de inventar donate şi pierderile din calamităţi (658, 671 ); valoarea la preţ
de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar trimise la terţi (351); valoarea
la preţ de înregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar retrase din aportul la
capitalul social ( 456 ).
Soldul contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a materialelor de natura
obiectelor de inventar existente în stoc.

Contul 308 “Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale “

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa diferenţelor ( în plus sau în minus) între preţul
de înregistrare standard (prestabilit) şi costul de achiziţie, aferente materiilor prime,
materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar.

26
Contul 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale” este un cont rectificativ al
valorii de înregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura
obiectelor de inventar.
În debitul contului 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale” se
înregistrează: diferenţele de preţ în plus(costul de achiziţie este mai mare decât preţul
standard) aferente materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura
obiectelor de inventar intrate în gestiune (401,542); diferenţele de preţ în minus aferente
materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar
ieşite din gestiune (601, 602, 603).
În creditul contului 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale” se înregistrează:
diferenţele de preţ în minus aferente materiilor prime, materialelor consumabile şi
materialelor de natura obiectelor de inventar achiziţionate (301, 302, 303);diferenţele de preţ
în plus aferente materiilor prime, materialelor consumabile şi materialelor de natura obiectelor
de inventar ieşite din gestiune(601, 602, 603).
Soldul contului reprezintă diferenţele de preţ aferente materiilor prime, materialelor
consumabile şi materialelor de natura obiectelor de inventar existente în stoc.
În situaţia aplicării inventarului intermitent, stocurile existente la începutul exerciţiului
financiar, precum şi intrările în cursul perioadei de materii prime, materiale consumabile şi
materiale de natura obiectelor de inventar se înregistrează direct în debitul conturilor 601
„Cheltuieli cu materii prime”, 602 „Cheltuieli cu materiale consumabile, 603 „Cheltuieli cu
materiale de natura obiectelor de inventar”.
Conturile 301 „Materii prime”, 302 „Materiale consumabile”, 303 „Materiale de
natura obiectelor de inventar” se debitează numai la sfârşitul perioadei cu valoarea la preţ de
înregistrare a materiilor prime , a materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor
de inventar, existente în stoc, stabilită pe baza inventarului, prin creditul contului 601
„Cheltuieli cu materii prime”, 602 „Cheltuieli cu materiale consumabile, 603 „Cheltuieli cu
materiale de natura obiectelor de inventar”.

Contul 345 “Produse finite”

Contul 345 “Produse finite” este un cont de activ cu ajutorul căruia se ţine evidenţa
existenţei şi mişcării stocurilor de produse finite.

27
 În debitul contului 345 “Produse finite” se înregistrează valoare la preţ de înregistrare
sau cost de producţie a produselor finite intrate în gestiune, precum şi plusurile de inventar, în
corespondenţă cu contul 711 “Variaţia stocurilor”.
Tot în debitul contului 345 “Produse finite” se mai înregistrează şi valoarea la preţ de
înregistrare a produselor finite aduse de la terţi, în corespondenţă cu contul 354 “Produse
aflate la terţi”.
Contul 345 “Produse finite” se creditează cu valoarea la preţ de înregistrare sau cost
de producţie a produselor finite vândute şi a lipsurilor la inventar, în corespondenţă
cu contul 711 “Variaţia stocurilor”, valoarea la preţ de înregistrare a produselor acordate
salariaţilor ca plată în natură, în corespondenţă cu contul 421 “Personal- salarii datorate”,
valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite livrate prin magazii proprii de desfacere,
valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite trimise la terţi, valoare la preţ de
înregistrare a produselor reţinute şi consumate în aceeaşi unitate şi valoarea pierderilor din
calamităţi sau donaţii de produse finite , în corespondenţă cu conturile
371 “Mărfuri”, 354 “Produse aflate la terţi”, 301 “Materii prime”, 671 “Cheltuieli privind
calamităţile şi alte evenimente exttraordinare”, 658 “Alte cheltuieli de exploatare”.
Soldul contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a produselor finite existente
în stoc la sfârşitul perioadei.

Contul 346 “Produse reziduale”

Contul 346 “Produse reziduale” este un cont de activ, cu ajutorul căruia se ţine
evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de produse reziduale (rebuturi, materiale recuperabile
sau deşeuri).
În debitul contului 346 “Produse reziduale” se înregistrează valoarea la preţ de înregistrare
sau cost de producţie a produselor reziduale intrate în gestiune din producţie proprie, în
corespondenţă cu contul 711 “Variaţia stocurilor”, precum şi valoare produselor reziduale
aduse de la terţi în corespondenţă cu conturile 354”Produse aflate la terţi” şi 401
“Furnizori”.
În creditul acestui cont se înregistrează valoarea la preţ de înregistrare a produselor
reziduale ieşite din gestiune, în corespondenţă cu contul 711 “Variaţia stocurilor”. De

28
asemenea se mai înregistrează valoarea produselor reziduale trimise la terţi în corespondenţă
cu contul 354 “Produse aflate la terţi”.
Soldul acestui cont reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a produselor reziduale
existente în stoc la sfârşitul lunii.

Contul 361 „Animale şi păsări”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa efectivelor de animale şi păsări de natura

stocurilor, respectiv animalele născute şi celor tinere de orice fel (viţei, miei, purcei etc.), în
vederea creşterii şi folosirii lor pentru muncă şi reproducţie;animalelor şi păsărilor la îngrăşat
pentru valorificare; coloniilor de albine, precum şi a animalelor pentru producţie (lână, lapte,
ouă, blană ).
Contul 361 „Animale şi păsări” este un cont de activ.
În debitul contului 361 „Animale şi păsări” se înregistrează: valoarea la preţ de înregistrare a
animalelor şi păsărilor achiziţionate (401, 408, 542 ); valoarea la preţ de înregistrare a
animalelor şi păsărilor aduse de la terţi (356, 401 ); valoarea la preţ de înregistrare si cost de
producţie a animalelor şi păsărilor aduse ca aport în natură de către acţionari şi asociaţi (456);
valoarea la preţ de înregistrare a animalelor şi păsărilor obţinute din producţie proprie, sporuri
de greutate şi plusurile de inventar (711 ); valoarea la preţ de înregistrare a animalelor şi
păsărilor primite de la unitate sau subunităţi (481, 482 );valoarea animalelor şi păsărilor
primite cu titlu gratuit (758 ).
În creditul contului 361„Animale şi păsări” se înregistrează: valoarea la preţ de
înregistrare a animalelor şi păsărilor vândute, incluse pe cheltuieli, constatate minus la
inventar şi cele trimise la terţi (356, 371, 606, 711 ); valoarea la preţ de înregistrare a
animalelor şi păsărilor livrate la unitate sau subunităţi (481, 482 );valoarea pierderilor din
calamităţi (671 ).
Soldul contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a animalelor şi păsărilor
existente în stoc la sfârşitul perioadei.
Contul 371 „Mărfuri”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de mărfuri.

Contul 371 „Mărfuri” este un cont de activ.

29
 În debitul contului 371 „Mărfuri” se înregistrează: valoarea la preţ de înregistrare a
mărfurilor achiziţionate (401, 408, 446, 542 ); valoarea la preţ de înregistrare a

mărfurilor reprezentând aport în natură de către acţionari şi asociaţi (456); valoarea

mărfurilor aduse de la terţi (357, 401 ); valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime, a
materialelor consumabile, a materialelor de natura obiectelor de inventar, animalelor şi
păsărilor vândute ca atare (301, 302, 303, 361); valoarea la preţ de înregistrare a produselor
finite transferate magazinelor proprii de desfacere (345 ); valoarea la preţ de înregistrare a
mărfurilor primite de la societăţile din grup, alte societăţi legate prin participaţii, unitate sau
subunităţii (451, 452, 481, 482 ); valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor constatate plus la
inventar şi a celor primite cu titlu gratuit (607, 758);
valoarea adaosului comercial şi taxa pe valoare adăugată neexigibilă, în situaţia în care
evidenţa se ţine la preţ cu amănuntul (378, 4428 ).
În creditul contului 371 „Mărfuri” se înregistrează: valoarea la preţ de înregistrare a
mărfurilor ieşite din gestiune prin vânzare şi lipsurile de inventar (607); valoarea la preţ de
înregistrare a mărfurilor trimise la terţi (357); valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor
livrate altor societăţi din grup, altor societăţi legate prin participaţii, unitate sau subunităţii
(451, 452, 481, 482); valoarea adaosului comercial şi taxa pe valoare adăugată neexigibile
aferente mărfurilor ieşite din gestiune (378, 4428);valoarea donaţiilor şi pierderilor din
calamităţi (658, 671 ).
Soldul contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a mărfurilor existente în stoc la
sfârşitul perioadei.

Contul 381 „Ambalaje”

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de ambalaje.

Contul 381 „Ambalaje”este un cont de activ.
În debitul contului 381 „Ambalaje” se înregistrează: valoarea la preţ de înregistrare a
ambalajelor achiziţionate (401, 408, 542 ); valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor
reprezentând aport în natură de către acţionari şi asociaţi (456); valoarea ambalajelor aduse
de la terţi (358, 401); valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor primite de la societăţile din
grup, alte societăţi legate prin participaţii, unitate sau subunităţii (451, 452, 481, 482 );

30
valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor constatate plus la inventar şi a celor primite cu
titlu gratuit (607, 758); valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor realizate din producţie
proprie (345):
În creditul contului 381 „Ambalaje” se înregistrează: valoarea la preţ de înregistrare a
ambalajelor vândute ca atare (371); valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor vândute şi
lipsurile constatate la inventar (608); valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor trimise la
terţi (358); valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor livrate altor societăţi din grup, altor
societăţi legate prin participaţii, unitate sau subunităţii (451, 452, 481, 482 ); valoarea
donaţiilor şi pierderilor din calamităţi (658, 671 ).
Soldul contului reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a ambalajelor existente în
stoc la sfârşitul perioadei.
Conturile pentru deprecierea stocurilor pe care S.C. ONCOS IMPEX S.R.L le
utilizează în contabilitate sunt:

392 „Ajustări pentru deprecierea materialelor”;

396 „Ajustări pentru deprecierea animalelor”.

Cu ajutorul acestor conturi se ţine evidenţa constituirii, de regulă la sfârşitul

exerciţiului financiar a provizioanelor pentru deprecierea materialelor şi a provizioanelor
pentru deprecierea animalelor precum şi a suplimentării, diminuării sau anulării acestora,
potrivit legii.
Conturile din grupa 39 sunt conturi de pasiv.
În creditul conturilor din grupa 39 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi a
producţiei în curs de execuţie” se înregistrează: valoarea provizioane pentru deprecierea
stocurilor şi a producţiei în curs constituite sau suplimentate, potrivit legii, pe feluri de
provizioane (681).
În debitul conturilor din grupa 39 „Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi a
producţiei în curs de execuţie” se înregistrează: sumele reprezentând diminuarea sau anularea
provizioanelor pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs (781).
Soldul conturilor reprezintă valoarea provizioanelor constituite la sfârşitul perioadei.

Contul 711 “Variaţia stocurilor” – inventar permanent

31
 Contul 711 “Variaţia stocurilor” este un cont bifuncţional cu ajutorul căruia se ţine
evidenţa costului de producţie al producţie realizate şi livrate, precum şi variaţia acesteia în
cadrul unităţilor patrimoniale.
Acest cont se creditează la sfârşitul perioadei (lunii), cu costul produselor, lucrărilor şi
serviciilor în curs de execuţie în corespondenţă cu conturile 331 „Produse în
curs de execuţie” respectiv 332 „Lucrări şi servicii în curs de execuţie”; cu costul de
producţie sau preţul de înregistrare a semifabricatelor, produselor finite şi produselor
reziduale obţinute, la finele perioadei, precum şi diferenţele între preţul prestabilit (standard)
şi costul de producţie în corespondenţă cu conturile 341 „Semifabricate”, 345 „Produse
finite”, 346 „Produse reziduale” şi 348 „Diferenţe de preţ la produse”; cu
costul de producţie sau preţul de înregistrare al animalelor şi păsărilor obţinute din producţie
proprie şi diferenţele de preţ aferente în corespondenţă cu conturile 361 „Animale şi pasări”
şi 368 „Diferenţe de preţ la animale şi păsări”; cu plusurile de inventar la stocurile obţinute
din producţie proprie în corespondenţă cu conturile menţionate mai sus în afară de 348
„Diferenţe de preţ la produse” şi 368 „Diferenţe de preţ la animale şi păsări”; la sfârşitul
lunii cu transferul , pentru închidere, a soldului debitor al contului de venituri 121”Profit şi
pierdere”.
Rulajul creditor al contului reprezintă costul de producţie al producţiei obţinute în
cursul lunii.
În debitul contului 711 „Variaţia stocurilor” se înregistrează reluarea produselor,
lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie la începutul lunii, în corespondenţă cu conturile 331
„Produse în curs de execuţie şi 332 ” Lucrări şi servicii în curs de execuţie”; costul de
producţie sau preţul standard al semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale şi
animalelor vândute în corespondenţă cu conturile 341 „Semifabricate”, 345 „Produse
finite”, 346 „Produse reziduale”, 361„Animale şi pasări” ; diferenţele de preţ dintre costul de
producţie efectiv şi preţul standard al produselor şi animalelor ieşite din gestiune în
corespondenţă cu conturile 348 „Diferenţe de preţ la produse” şi 368 „Diferenţe de preţ
la animale şi păsări”; lipsurile de inventar la stocurile obţinute din producţie proprie 341
„Semifabricate”, 345 „Produse finite”, 346 „Produse reziduale”,

361„Animale şi pasări”; transferul la sfârşitul lunii, pentru închidere, a soldului creditor al

contului de venituri în corespondenţă cu contul 121”Profit şi pierdere”.

32
 Rulajul debitor la contului reprezintă costul de producţie al producţiei ieşite în cursul
lunii.
Nu prezintă sold la sfârşitul lunii.

Contul 711 “Variaţia stocurilor” – inventar intermitent2

În creditul contului în acest caz se înregistrează la sfârşitul lunii, valoarea stocurilor

finale obţinute din producţie proprie, stabilite la inventariere în corespondenţă
cu conturile 341 „Semifabricate”, 345 „Produse finite”, 346 „Produse reziduale”,
361„Animale şi pasări”;iar tot la sfârşitul lunii, pentru închidere, soldul debitor al contului
121”Profit şi pierdere”.
În debitul contului se înregistrează la începutul lunii, valoarea soldurilor iniţiale de
stocuri obţinute din producţie proprie în corespondenţă cu conturile 341
„Semifabricate”,345„Produse finite”, 346 „Produse reziduale”, 361„Animale şi pasări”; iar la
sfârşitul lunii, pentru închidere, soldul creditor al contului 121”Profit şi pierdere”.
Nu prezintă sold la sfârşitul lunii.

2.2. CARACTERIZAREA GENERALĂ A STOCURILOR

Stocurile reprezintă ansamblul bunurilor şi serviciilor din cadrul unităţii destinate:

• a fi consumate la prima utilizare;
• a fi vândute după prelucrarea lor în procesul de producţie;
• a fi vândute în starea în care au fost cumpărate.
Stocurile sunt bunuri şi servicii care, de regulă, se transformă în lichidităţi într-o
perioadă mai mică de un an; de aceea, se includ în categoria activelor circulante.
Cele mai importante categorii de stocuri sunt: stocuri de materii prime şi materiale
consumabile, semifabricate, produse finite, producţia în curs de execuţie, etc.
Materiile prime reprezintă substanţa principală a produselor finite, participând direct
la procesul de producţie şi regăsindu-se integral sau parţial în produsul finit, fie în starea lor
iniţială, fie transformată.

2
Pop Atanasiu, „Contabilitatea financiară românească”, Editura Intelcredo, Deva,2002,pag 280

33
 Materialele consumabile sunt bunurile care ajută sau participă la procesul de producţie
neregăsindu-se în produsul finit.
Mărfurile sunt stocuri cumpărate de unitatea patrimonială în vederea revânzării lor în starea în
care au fost achiziţionate, fără a l-i se face nici o modificare, sau produsele predate spre
vânzare magazinelor proprii.
Semifabricatele sunt produsele al căror proces tehnologic a fost terminat într-o fază de
fabricaţie (secţie), urmând a fi vândute terţilor ca atare, sau să treacă în continuare în
următoarea fază de fabricaţie (secţie).
Semifabricatele se grupează în două marii categorii, în funcţie de modul lor de
reflectare în contabilitate:
semifabricate nedepozitabile - care trec de la o fază de fabricaţie la alta, sub forma unor
cheltuieli aferente produselor în curs de execuţie, reflectându-se în contabilitate cu ajutorul
contului 331.
semifabricate depozitabile - reprezentând acele semifabricate care au parcurs întregul proces
tehnologic al unei faze de producţie putând fi stocate.
Produsele finite sunt acele produse care au parcurs în întregime procesul tehnologic şi nu mai
au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul firmei, urmând a fi depozitate în vederea livrării,
sau expediate direct clienţilor.
Produsele reziduale reprezintă rebuturile, materiale recuperabile sau deşeuri care au
rămas în urma procesului tehnologic, putând fi valorificate la preţuri inferioare.
Animalele şi păsările sunt reprezentate de animalele tinere, cele aflate la îngrăşat
pentru a fi valorificate, crescute şi folosite pentru reproducţie, coloniile de albine, respectiv
animalele pentru producţie (lână, blană, ouă, lapte).
Materialele de natura obiectelor de inventar sunt bunuri care nu îndeplinesc condiţiile
de valoare şi/sau de durată pentru a se include în categoria imobilizărilor corporale.
Ambalajele sunt stocuri utilizate pentru protecţia materialelor şi mărfurilor pe timpul
transportului şi depozitării sau pentru prezentarea lor comercială, care în mod temporar
putând fi păstrate la terţi, cu obligaţia restituirii în condiţiile prevăzute în contract.
Stocurile existente la un moment dat în magazia unităţii patrimoniale se pot clasifica
după mai multe criterii şi anume:

a) După sursa de provenienţă:

34
 stocuri cumpărate: materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar,
baracamente şi amenajări provizorii, animale, ambalaje;
 stocuri fabricate: producţia în curs de execuţie, semifabricate, produse reziduale,
produse finite.
b) După apartenenţa la patrimoniu:
 stocuri care fac parte din patrimoniu, care se pot afla în spaţiile proprii, fie la terţi în
custodie, în consignaţie, pentru prelucrare sau reparare;
 stocuri care nu fac parte din patrimoniu, dar se află în gestiunea unităţii, fiind primite
de la terţi pentru vânzare în consignaţie, prelucrare, reparare, etc.
c) După gradul de individualizare şi modul de gestionare:
 stocuri identificabile, care sunt individualizate pentru fiecare categorie de bunuri sau
articol, intrând aici bunurile de folosinţă îndelungată: calculatoare, televizoare, autoturisme.
 stocuri fungibile sau interschimbabile, care în cadrul fiecărei categorii nu pot fi în
mod unitar identificabile: pungile de zahăr ambalat care aparţin aceluiaşi sort, chiar dacă sunt
cumpărate la preţuri diferite.
Structura stocurilor se modifică în funcţie de etapele în care se regăsesc în cadrul ciclului de
exploatare, care, în cadrul întreprinderilor de producţie se poate reprezenta astfel:

Materii prime şi Producţie Semifabricate Produse finite şi

materiale neterminată reziduale

La S.C. ONCOS IMPEX S.R.L ciclul de exploatare constă în cumpărarea de mărfuri,

care se vând ulterior în aceeaşi stare; pentru realizarea procesului de producţie utilizează
materii prime, care constituie elementul de bază al producţiei, la care se mai adaugă
materialele consumabile. Alături de acestea în patrimoniul unităţii mai sunt produsele finite,
care constituie sursa obţinerii veniturilor, produse reziduale rezultate în
urma procesului tehnologic care se vând la preţuri inferioare sau se dau în consum.
Pentru buna desfăşurarea a procesului tehnologic, mai există şi bunuri de natura
obiectelor de inventar. Toate aceste sunt grupate după cele trei criterii menţionate mai sus. De
exemplu, produsele finite sunt grupate după sursa de provenienţă făcând parte din stocurile
fabricate, însă şi după apartenenţa la patrimoniu deoarece fac parte din patrimoniu, adică se
află în spaţiile proprii.

35
2.3. METODE DE EVIDENŢIERE A STOCURILOR

Unităţile patrimoniale pot sa-si organizeze contabilitatea stocurilor utilizând: fie

metoda inventarului permanent, fie metoda inventarului intermitent.

Metoda inventarului permanent

In cazul utilizării inventarului permanent in contabilitate, in conturile de stocuri se
înregistrează toate operaţiile de intrare a stocurilor (cantitativ si valoric) evaluate la preţ de
achiziţie, cost de producţie, preţ standard (prestabilit) sau preţ de factura, după caz.
De asemenea se înregistrează in conturile de stocuri fiecare ieşire din stoc, atât valoric cât şi
cantitativ, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ
cât şi valoric.
Conform normelor contabile din ţara noastră, în condiţiile utilizării inventarului
permanent, unităţile patrimoniale îşi pot organiza contabilitatea analitica a stocurilor după
următoarele metode în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii: 3
- metoda cantitativ - valorică (pe fişe de cont analitic);
- metoda operativ - contabilă (pe solduri);
- metoda global - valorică.

2.3.1. METODA CANTITATIV- VALORICĂ (pe fişe de cont analitice)

Metoda cantitativ - valorică (pe fişe de cont analitic) constă în ţinerea evidenţei
cantitative cu ajutorul formularului “Fişa de magazie” pe categorii de bunuri la locul de
depozitare, iar la contabilitate, a evidenţei operativ valorice cu ajutorul formularului “Fişa de
cont analitic pentru valori materiale”, tot pe categorii de bunuri.
Aplicarea acestei metode de contabilitate analitică a gestiunilor de stocuri presupune
parcurgerea următoarelor operaţiuni:
 La locurile de depozitare a stocurilor
- înregistrarea cantitativă a intrărilor şi ieşirilor de stocuri în fişele de magazie;

3
Ristea Mihai, „Contabilitatea finaciară”, Editura Margaritar, Bucuresti,2006, pag 185

36
- preluarea documentelor de intrare şi ieşire de către contabilitate pe baza borderoului de
predare a documentelor;
 La compartimentul financiar - contabil
- înregistrarea documentelor în fişele de cont analitice pentru valori mobiliare şi eventual în
situaţiile centralizatoare ale intrărilor şi ieşirilor de bunuri;
- verificarea concordanţei înregistrărilor din fişele de magazie cu cele din fişele de cont
analitice;
- verificarea concordanţei înregistrărilor din fişele de cont analitice cu situaţia din fişele de
cont sintetice cu ajutorul balanţelor de verificare analitice.
Metoda cantitativ - valorică de contabilitate analitică a gestiunilor de stocuri prezintă
avantajul că poate furniza în orice moment date cu privire la existenţa şi mişcarea stocurilor,
însă prezintă şi dezavantajul că necesită un volum mare de muncă.
Modalităţile de realizare a acestei metode sunt influenţate atât de forma de înregistrare
contabilă utilizată, cât şi de mijloacele tehnice folosite în prelucrarea datelor.

2.3.2. METODA OPERATIV - CONTABILĂ (pe solduri)

Metoda operativ - contabilă (pe solduri) constă în ţinerea la locul de depozitare, a

evidenţei cantitative a bunurilor materiale pe categorii tot cu ajutorul “Fişei de magazie”, iar
la contabilitate se ţine numai evidenţa valorică cu ajutorul “Fişei centralizatoare a mişcărilor
valorice pe grupe de bunuri”, desfăşurată pe gestiuni, iar în cadrul gestiunilor, pe grupe sau
subgrupe de bunuri, după caz. Această fişă de la contabilitate serveşte pentru depistarea unor
erori.
Utilizarea acestei metode de contabilitate analitică a stocurilor de valori materiale presupune
desfăşurarea următoarelor activităţi:
 La locurile de depozitare, evidenţa cantitativă pe categorii de stocuri cu ajutorul fişelor
de magazie, care se întocmesc zilnic de către magazioner, servind ca documente de
contabilitate analitică şi surse de informaţii pentru controlul operativ curent şi contabil al
stocurilor de valori mobiliare.
 La cel mult un interval de şapte zile, se preiau la contabilitate documentele de intrare
şi ieşire, pe baza borderoului de predare a documentelor, ocazie ca care se efectuează
controlul înregistrărilor din fişele de magazie.

37
 La sfârşitul fiecărei luni, se întocmeşte registrul stocurilor în care se înscriu cantităţile
de stocuri preluate din fişele de magazie; valorile stocurilor calculate prin înmulţirea
cantităţilor cu preţurile de facturare; totalurile valorilor pe pagini, pe grupe, subgrupe,
magazii, conturi sintetice, cu ajutorul căruia se verifică concordanţa înregistrărilor efectuate în
fişa de magazie şi în contabilitate. Acest registru înlocuieşte balanţa analitică.
Metoda operativ - contabilă sau pe solduri de contabilitate analitică a gestiunilor de stocuri se
utilizează cu bune rezultate în cazul aplicaţilor computerizate, unde evidenţa şi mişcările
cantitative ale stocurilor sunt urmărite operativ, iar cele valorice periodic, cu ocazia
înregistrărilor efectuate în contabilitatea gestiunii stocurilor.

2.3.3. METODA GLOBAL - VALORICĂ

Metoda global - valorică constă în ţinerea numai a evidenţei valorice atât la nivelul
gestiunii, cu ajutorul “Raportului de gestiune”, cât şi în contabilitate, cu ajutorul “Fişelor de
cont pentru operaţii diverse”.
Controlul concordanţei dintre evidenţa operativă şi cea din contabilitate se face lunar.
Raportul de gestiune se completează de către responsabilul de gestiune, numai valoric,
pe baza documentelor de intrare şi de ieşire a mărfurilor şi ambalajelor şi,
respectiv pe baza documentelor de depunere a numerarului rezultat din vânzări la casieria
centrală a unităţii sau direct în conturile bancare ale acesteia.
Unităţile de desfacere a mărfurilor cu amănuntul utilizează această metodă pentru
evidenţa mărfurilor şi ambalajelor aflate în unitate. Metoda global - valorică mai poate fi
utilizată şi pentru evidenţa stocurilor de rechizite de birou, imprimatelor, materialelor pentru
ambalat şi a cărţilor tehnice. Această metodă se va înlocui cu metoda cantitativ - valorică pe
măsura dotării cu tehnică de calcul corespunzătoare.
Cu ajutorul acestei metode se reduce semnificativ volumul de muncă prin eliminarea
“Fişelor de cont analitic pentru valori materiale” de la compartimentul financiar - contabil.
În practică se întâlnesc, deseori, diferite combinaţii ale metodelor de evidenţă
operativă şi analitică a gestiunilor stocuri.
Societatea comercială ONCOS IMPEX S.R.L. făcând o comparaţie între cele trei
metode de evidenţiere analitică a stocurilor, în ceea ce priveşte avantajele şi dezavantajele
fiecăreia dintre ele, a optat pentru utilizarea metodei cantitativ - valorică de evidenţiere

38
analitică a stocurilor, iar pentru buna realizare a acesteia folosesc ca formă de înregistrare
contabilă cea pe “jurnale” iar ca mijloace de prelucrare a datelor, tehnică informaţională.
S.C. ONCOS IMPEX S.R.L. utilizează metoda cantitativ - valorică, deoarece cu
ajutorul acesteia se poate ţine atât evidenţa cantitativă a stocurilor rezultate din producţie
(produse finite, produse reziduale), la magazia de produse finite, cât şi evidenţa valorică a
stocurilor la nivelul compartimentului financiar contabil. Pentru a se uşura cât mai mult
volumul de muncă necesar folosirii acestei metode, compartimentul de contabilitate a realizat
o versiune simplificată, prin realizarea unei “Fişe de magazie” în format electleiic şi instalarea
unui calculator la magazia de produse finite care este completată de gestionar care posedă şi
cunoştinţe minime de contabilitate, şi preluată apoi de compartimentul de contabilitate.
Datorită faptului că folosesc contabilitatea de gestiune, care calculează costurile de producţie
unitare, pentru produsele finite şi cele reziduale, S.C. ONCOS IMPEX S.R.L. poate să
înregistreze atât intrările cât şi ieşirile valorice, în fişele de cont analitice pentru stocuri numai
lunar, prin înmulţirea cantităţilor totale de produse finite şi reziduale cu costurile de producţie
unitare, fără a mai evalua cantităţile de produse obţinute în documentele de intrare - ieşire.
Astfel în orice moment datele cu privire la structura, nivelul şi mişcarea stocurilor
rezultate din producţie pot fi furnizate la timp. Totodată se realizează şi controlul
înregistrărilor din contabilitatea analitică şi cea sintetică , pe baza registrului stocurilor.

Metoda inventarului intermitent

Normele contabile din ţara noastră permit unităţilor patrimoniale mici şi mijlocii să
utilizeze metoda inventarului intermitent. Această metoda presupune stabilirea ieşirilor şi deci
înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la finele fiecărei luni. În acest
caz, ieşirile se determină ca diferenţa între valoarea stocurilor iniţiale plus valoarea intrărilor,
pe de o parte, şi valoarea stocurilor finale stabilite prin inventariere, pe de alta parte. Relaţia
de calcul a ieşirilor ar putea fi următoarea:
E = Si + I – Sf unde:
E = valoarea ieşirilor
Si = valoarea stocurilor iniţiale
I = valoarea intrărilor din cursul perioadei
Sf = valoarea stocurilor finale, stabilite prin inventariere

39
 În cazul utilizării acestei metode s-a renunţat la utilizarea în cursul lunii a conturilor
de stocuri pentru evidenţa intrărilor şi, respectiv, a recalculării stocurilor scriptice după fiecare
intrare.
Prin urmare, conturile de stocuri se utilizează numai la începutul şi la sfârşitul lunii. În
timpul lunii intrările de stocuri de materii prime şi materiale, obiecte de inventar, animale şi
mărfuri sunt contabilizate direct în conturile de cheltuieli corespunzătoare, la cost de achiziţie,
preţ de factură sau preţ prestabilit, după caz. La sfârşitul fiecărei luni se stabilesc stocurile
finale prin inventariere şi se înregistrează în conturile de stocuri concomitent cu micşorarea
cheltuielilor. Aceste stocuri finale vor deveni stocuri iniţiale ale lunii următoare şi ele se vor
anula prin includerea lor pe cheltuieli la începutul lunii următoare.

2.4. EVALUAREA STOCURILOR

Calitatea informaţiei contabile oferită de contabilitatea financiară în general şi cea

oferită de contabilitatea managerială în special privind valoarea stocurilor de care dispune o
întreprindere la un moment dat, valoarea stocurilor consumate într-o perioadă dată, este
influenţată de o mulţime de factori. Unul dintre aceşti factori este evaluarea stocurilor.
Este cunoscut faptul că în contabilitate stocurile sunt reflectate diferit, şi anume: 4
 valoric, în contabilitatea sintetică;
 cantitativ şi valoric, cu unele excepţii, în contabilitatea analitică;
 cantitativ, în evidenţa operativă de la locurile de depozitare.
Aducerea la un numitor comun, adică reflectarea în etalon bănesc a stocurilor
presupune evaluarea acestora, deci exprimarea lor valorică.
Evaluarea elementelor patrimoniale se face la diferite momente ale desfăşurării
activităţii economice şi anume:
 la momentul intrării şi la momentul ieşirii bunurilor din stoc;
 cu ocazia inventarului;
 la închiderea exerciţiului economico - financiar.

4
Munteanu Victor, „Contabilitatea financiară a intreprinderii” Editura Lumina-L,Bucureşti,2006,pag. 175

40
2.4.1. EVALUAREA LA MOMENTUL INTRĂRII ŞI LA MOMENTUL IEŞIRII
BUNURILOR DIN STOC
Bunurile, deci şi stocurile, la intrarea în patrimoniu se evaluează şi se înregistrează în
contabilitate în funcţie de modul de dobândire, la valoarea de intrare, denumită valoare
contabilă, astfel:
Bunurile obţinute din producţia proprie în cadrul cărora sunt cuprinse: produsele
finite, semifabricatele, produsele reziduale se evaluează la costul de producţie, care este
format din cheltuieli directe: cu materiile prime, cu materialele, cu salariile muncitorilor direct
productivi; cota de cheltuieli indirecte: cheltuieli gospodăreşti, cu reparaţiile, cu serviciile
bancare şi poştale etc., care este repartizată pe baza unui coeficient de repartizare fiecărui
produs în parte, fiind calculată de contabilitatea de gestiune.
Agenţii economici la ieşirea stocurilor din patrimoniu prin vânzare, consum, donaţi ,
distrugere, pot alege pentru evaluarea şi înregistrarea acestora în contabilitate diferite metode
care folosesc diverse formule de clacul, care se stabilesc de managementul întreprinderii, în
funcţie de scopul urmărit. Aceste metode sunt:
- metoda primul intrat - primul ieşit (FIFO)
- metoda ultimul intrat - primul ieşit (LIFO)
- metoda costului mediu ponderat (CMP)
- metoda costurilor standard (prestabilite)
In tabelul următor se prezintă stocul iniţial şi mişcările din cursul lunii noiembrie
privind produsul finit „ouă”.
Se evaluează ieşirile de ouă precum şi stocul final pe baza metodelor descrise mai jos.
Tabel 5
Cantitatea Cost unitar
Data Operaţia Produs finit (buc) (lei)
09.nov Stoc iniţial Ouă 1.500,00 0,25

18.nov Producţie Ouă 6.000,00 0,14

22.nov Vânzare Ouă 5.500,00

24.nov Aprovizionare Ouă 3.500,00 0,17

27.nov Vânzare Ouă 3000,00

41
 METODA PRIMUL INTRAT - PRIMUL IEŞIT (FIFO)

METODA FIFO se bazează pe faptul că primele bunuri cumpărate sunt primele care
sunt eliberate în producţie (producător) sau vândute (comerciant). Bunurile ieşite din gestiune
se evaluează la valoarea de intrare a primei intrări aferente unui anumit lot. Este cea mai
utilizată formulă, ea putând fi aplicată oricărei întreprinderi care lucrează cu consumabile.
Alegerea acestei metode nu are legătură neapărată cu mişcările elementelor de stoc. Ea pune
primele preţuri de intrare a stocurilor, de la furnizor, veniturile şi lasă soldul final al stocului
la o valoare bazată pe preţuri mai noi.
Metoda se aplică, cu succes, în cadrul unităţilor cu o gamă sortimentală diversificată şi în
perioade în care există o relativă stabilitate a preţurilor.
Avantajele aplicării metodei FIFO :
• evaluarea stocului final se face la cele mai recente preţuri (mai realiste), stocul putând fi mai
uşor conectat la valorile actuale;
• este uşor de calculat;
• este metoda recomandată de IAS 2.
Dezavantajele aplicării metodei FIFO:
• în perioada de schimbări rapide de preţuri, profiturile pot fi supraevaluate faţă de costurile
curente, din cauza faptului ca ieşirile sunt evaluate la costuri curente;
• tendinţa întreprinderilor de a majora preţurile de vânzare o dată cu creşterea costurilor de
achiziţie, indiferent de faptul că unele stocuri s-ar putea să fie achiziţionate înainte de
creşterea preţurilor.
În întreprinderile din România, această metodă este puţin cunoscută şi ca urmare puţin
apreciată.

42
 METODA „PRIMA INTRARE – PRIMA IEŞIRE” (FIFO)
Tabel 6 lei

Intrări Ieşiri Stoc

C. C. C.
Data Operaţia Q U V Q U V Q U V
09.no 0,2
v Stoc iniţial 1.500,00 5 375,00
18.no 0,1 0,1
v Producţie 4.500,00 4 630,00 6.000,00 4 840,00
1.500,0 0,2
0 5 375,00
22.no 4.000,0 0,1 0,1
v Vânzare 0 4 560,00 2000,00 4 280,00
0,1
2000,00 4 280,00
24.no Aproviziona 0,1 0,1
v re 3.500,00 7 595,00 3.500,00 7 595,00
2.000,0 0,1
0 4 280,00
27.no 1.000,0 0.1 0.1
v Vânzare 0 7 170,00 2.500,00 7 425,00
1.225,0 8.500,0 1.385,0 17.500,0 2.795,0
Total 8.000,00 0 0 0 0 0

a) V.E. = 1.500 x 0,25 + 4.000 x 0,14 = 935,00 lei

b) V.E. = 2.000 x 0,14 + 1.000 x 0,17 = 450,00 lei

METODA ULTIMUL INTRAT - PRIMUL IEŞIT (LIFO)

METODA LIFO presupune evaluarea stocurilor ieşite în cursul perioadei la costul de

achiziţie sau de producţie a ultimului lot intrat. La epuizarea fiecărui lot, se va lua în

43
considerare costul următorului lot, în ordine cleiologică inversă. Astfel, stocurile ieşite din
gestiune sunt considerate ca aparţinând ultimului lot intrat şi evaluate la costul acestuia.
Această metoda este preferată de întreprinderi în perioada de creştere a preţurilor,
deoarece această modalitate de evaluare conduce la creşterea valorii consumurilor/ieşirilor şi
la micşorarea valorii stocurilor finale.
Avantajele metodei :5
• sunt folosite costurile actuale la data la care elementele de stoc sunt eliberate în producţie
sau vândute;
• este uşor de calculat;
• sunt folosite preţurile actuale menţionate pe facturile de achiziţie;
• în perioadele inflaţioniste, metoda LIFO tinde să stabilească o valoare mai mică a venitului,
în comparaţie cu celelalte metode de evaluare, reducându-se riscul impozitării creşterii
venitului ca urmare a inflaţiei.
Dezavantajele metodei:
• valoarea stocurilor declarată în situaţiile financiare poate fi subevaluată, deoarece reflectă
valoarea unor stocuri evaluate la preţuri vechi, valoare care este ireală comparativ cu valoarea
stocului la preţuri curente;
• este permisă de către IAS 2 ca un tratament alternativ, dar nu ca tratament de bază;
• nu urmăreşte distribuţia normală a elementelor fizice de stoc;
• în perioadele cu deflaţie, metoda LIFO tinde să stabilească o valoare mai mare a venitului, în
comparaţie cu celelalte metode de evaluare;
• reflectarea stocurilor în situaţiile financiare de valori subevaluate denaturează informaţiile
redate de anumiţi indicatori bilanţieri (lichiditate, solvabilitate, fondul de rulment etc.).
Utilizarea metodei LIFO este preferată de agenţii economici în condiţiile unei economii
inflaţioniste.
Este considerată, de unii autori, cea mai corectă determinare a rezultatului deoarece
costurile curente sunt corelate cu preţurile curente de vânzare, indiferent care din cantităţile
intrate sunt vândute sau consumate.

5
Mateş Dorel, “Contabilitatea financiară a intreprinderii”,Editura Mirton,Timişoara,2005

44
 METODA „ULTIMA INTRARE – PRIMA IEŞIRE” (LIFO)

Tabel 7 lei

Intrări Ieşiri Stoc

C. C. C.
Data Operaţia Q U V Q U V Q U V
09.no 0,2
v Stoc iniţial 1.500,00 5 375,00
18.no 4.500,0 0,1 0,1
v Producţie 0 4 630,00 6.000,00 4 840,00
0,1
500,00 4 70,00
22.no 5.500,0 0,1 0,2
1.500,00 375,00
v Vânzare 0 4 770,00 5
0,2
1.500,00 375,00
5
0,1
500,00 4 70,00
24.no Aproviziona 3.500,0 0,1 0,1
v re 0 7 595,00 3.500,00 7 595,00
0,1
500,00 7 850,00
27.no 3.000,0 0,1 0,1
v Vânzare 0 7 510,00 2.000,00 4 280,00
8.000,0 1.225,0 5.500,0 1.280,0 12.000,0
Total 0 0 0 0 0 3.830,00

a) V.E. = 5.500 x 0.14 = 770,00 lei

b) V.E. = 3.000 x 0,17 = 510,00 lei

METODA COSTULUI MEDIU PONDERAT (CMP)

45
METODA CMP determină costul fiecărei element, în funcţie de media ponderată a costurilor
elementelor similare existente în stoc la începutul perioadei şi a elementelor cumpărate sau
produse în cursul perioadei. Stocului final i se atribuie costul mediu ponderat calculat. Costul
mediu ponderat poate fi determinat periodic sau cu ocazia recepţiei fiecărei noi livrări la
depozit.
Momentul când se calculează costul mediu ponderat este determinat de situaţia
particulară a întreprinderii.
Costul mediu ponderat se determină conform relaţiei:
CMP = Siv + Iv/Sic + Ic
în care:
Siv – stocul la începutul perioadei exprimând valori;
Iv – intrările în cursul perioadei exprimate valoric;
Sic – stocul la începutul perioadei exprimând cantităţi;
Ic – intrările din cursul perioadei exprimate cantitativ.
În funcţie de costul mediu ponderat se determină valoarea intrărilor, fie periodic (la sfârşitul
de lună), fie după recepţia fiecărui lot conform relaţiei:
Ve = Qe x CMP,
în care:
Ve – valoarea ieşirilor
Qe – cantitatea ieşită.
Metoda este cel mai frecvent utilizată în cazul stocurilor cumpărate la preţuri diferite,
iar în contabilitate stocurile nu sunt individualizate în funcţie de costul de achiziţie sau de
producţie al fiecărui lot. Este metoda cea mai utilizată în România.
Avantajele metodei:
• nivelează profiturile, utilizând o medie a valorilor stocurilor, iniţial şi final;
• tinde să anuleze efectele creşterii sau descreşterii preţurilor, deoarece costul stocului final
calculat conform acestei metode este influenţat de toate preţurile plătite pe parcursul anului şi
de costul stocului iniţial;
• relativ uşor de calculat;
• metoda recomandată de IAS 2.
Dezavantajele metodei:

46
• fiind o medie ponderată, există riscul ca valoarea stocurilor să fie deformată prin pondere,
putând afecta profitabilitatea şi valorile din situaţiile financiare;
• costul unitar al stocurilor nu va fi identic cu cel menţionat în facturile furnizorilor;

47
 METODA COSTULUI MEDIU PONDERAT (CMP) LA SFÂRŞITUL LUNII

Tabel 8 lei

Intrări Ieşiri Stoc

C. C.
Data Operaţia Q U V Q U V Q C.U V
09.no
v Stoc iniţial 1.500,00
18.no 4.500,0 0,1
v Producţie 0 4 630,00 6.000,00
22.no 5.500,0
v Vânzare 0 0,17 935,00 500,00
24.no Aproviziona 3.500,0 0,1
v re 0 7 595,00 4.000,00
27.no 3.000,0
v Vânzare 0 0,17 510,00

Sold final 1.000,00

METODA COSTULUI MEDIU PONDERAT (CMP) DUPĂ FIECARE RECEPŢIE

Tabel 9 lei

Intrări Ieşiri Stoc

C. C.
Data Operaţia Q U V Q U V Q C.U V
09.no
v Stoc iniţial 1.500,00 0,25 375,00
18.no 0,1
v Producţie 4.500,0 4 630,00 6.000,00 0,16
22.no Vânzare 5.500,0 0,16 880,00 5.000,00 0,16

48
v
24.no Aproviziona 0,1
v re 3.500,0 7 595,00 4.000,00 0,17
27.no
v Vânzare 3.000,0 0,17 480,00 1.000,00 0.16

Total 8.000,0 1.225,0 5.500,0 1.360,0 12.000,0 0,17 0,17

CMP = (375 + 1225) = 0,168 lei

(1500 + 8000)
a) CMP = 1.500 x 0,25 + 6.000 x 0,14 = 0,16 lei
1.500 + 6.000
b) CMP = 2.000 x 0,16 + 3.500 x 0,17 = 0,17 lei
5.500

2.4.2. ALTE METODE DE EVALUARE A STOCURILOR

a) METODA COSTURILOR STANDARD (prestabilite)

METODA COSTULUI STANDARD evaluarea şi înregistrarea în contabilitate a
materiilor prime, produselor, mărfurilor şi a altor bunuri de natura stocurilor se poate

face şi la costuri standard (prestabilite), cu condiţia evidenţierii distincte în contabilitate a

diferenţelor de preţ, faţă de costul de achiziţie sau costul de producţie. Aceste costuri
trebuie actualizate periodic, de regulă, cel puţin o dată pe an, în funcţie de condiţiile existente
la un moment dat.
Diferenţele de preţ se repartizează asupra valorii bunurilor ieşite cu ajutorul unui
coeficient (k) calculat astfel:

Acest coeficient se ponderează cu valoarea bunurilor ieşite la cost standard, obţinându-se

astfel diferenţele de preţ aferente bunurilor ieşite, care se repartizează asupra costurilor.

49
b) METODA PREŢULUI CU AMĂNUNTUL
PREŢUL CU AMĂNUNTUL – este folosit în comerţul cu amănuntul pentru a
determina costul stocurilor de articole numeroase şi cu mişcare rapidă, care au marje de adaos
comercial similare şi pentru care nu este practic să se folosească altă metodă.
Costul stocurilor vândute se calculează prin deducerea valorii marjei brute din preţul
de vânzarea al stocurilor.

2.4.3. EVALUAREA CU OCAZIA INVENTARULUI

“La inventarierea patrimoniului de la sfârşitul exerciţiului, stocurile se evaluează la

valoarea actuală sau de utilitate, denumită valoare de inventar”
Cu această ocazie valoarea de intrare a stocurilor în magazia de produse finite,
respectiv valoarea contabilă se pune de acord cu rezultatele inventarierii, stabilindu-se
diferenţele între scriptic şi faptic care pot fi diferenţe în plus sau în minus.
Diferenţele favorabile nu se înregistrează în contabilitate, iar pentru cele nefavorabile se vor
constitui provizioane. Acest mod de înregistrare este specific principiului prudenţei şi
independenţei exerciţiului.
Plusurile sau minusurile de valoare rezultate în urma comparaţiei uneori pot fi numai latente
sau probabile, datorită faptului că bunurile respective nu sunt încă vândute şi încasate.
În cazul stocurilor de produse obţinute există o depreciere reversibilă fiind determinată
de unele fenomene conjuncturale printre care se numără oscilaţia preţurilor de piaţă. Cu toate
acestea deprecierile nu sunt definitive.
Ca procedeu al contabilităţii, inventarierea îndeplineşte, în principal, următoarele
funcţii:
 funcţia de control a concordanţei dintre datele scriptice şi cele faptice
 funcţia de stabilire a Situaţiei nete şi a Rezultatului exerciţiului

Societatea comercială ONCOS IMPEX S.R.L. utilizează pentru evaluarea ieşirilor din
stoc a produselor obţinute metoda FIFO (primul intrat - primul ieşit), deoarece se află în
concordanţă cu metoda inventarului permanent pe care unitatea îl foloseşte, permiţând astfel o
evidenţiere detaliată a stocurilor de produse. Alte motive care stau la baza folosirii metodei

50
FIFO sunt avantajele pe care le are, care au fost menţionate la descrierea metodei mai sus.
Folosind sistemul informaţional de înregistrare în contabilitate a datelor, societatea a optat
pentru această metodă, deoarece prin utilizarea alteia programul de contabilitate dă o anumită
eroare. De exemplu folosind metoda LIFO (ultimul intrat - primul ieşit), în programul de
contabilitate aflându-se anumite preţuri anterioare de ieşire a produselor, programul nu
actualizează preţurile, însă metoda FIFO (primul intrat - primul ieşit) actualizează preţurile de
ieşire redându-le cât mai apropiate de preţurile pieţei.
În bilanţ, stocurile trebuie să fie înregistrate la valoarea cea mai mică dintre valoarea
contabilă şi valoarea de inventar. Astfel, daca se constata că:
1) Valoarea de inventar > Valoarea contabilă, în listele de inventariere se va înscrie
valoarea contabilă;
2) Valoarea de inventar < Valoarea contabilă, în listele de inventar se va înscrie valoarea
de inventar. Pentru diferenţa dintre valoarea contabila (mai mare) şi valoarea de inventar (mai
mică) se constituie un provizion pentru deprecierea de stocuri.

2.5. SISTEMUL DOCUMENTAR PRIVIND STOCURILE

Activele circulante, materiale din cadrul unei întreprinderi ocazionează numeroase

operaţiuni cum ar fi: aprovizionarea, păstrarea, eliberarea din depozite,prelucrarea în procesul
de producţie, vânzarea, inventarierea etc. Aceste operaţiuni trebuie consemnate în diferite
documente de evidenţa operativa a stocurilor.
Întreprinderile emit către furnizori comenzi, iar pe baza acestora se încheie contracte
economice. În anumite condiţii, contractele economice sunt înlocuite de către furnizori prin
confirmarea de comandă.
În cadrul executării comenzii şi a contractului de aprovizionare, cumpărătorul
primeşte de la furnizor avizul de însoţire a mărfii sau factura fiscală. Întreprinderile care
întocmesc factura fiscală în momentul livrării bunurilor nu vor mai emite aviz de însoţire a
mărfii.
Luarea în primire a bunurilor aprovizionate se numeşte recepţie care presupune
următoarele operaţiuni desfăşurate:6

6
Possler L. “Sistemul contabil al agentilor economici”, Editura Fundaţiei A.Şaguna,Constanţa,2006 pag120

51
• recepţia transportului – se efectuează de către delegatul întreprinderii cumpărătoare şi
consta în verificarea stării ambalajelor. Pentru lipsurile constatate se întocmeşte un proces
verbal de constatare, semnat de ambele părţi.
• recepţia cantitativă – se efectuează de către gestionar şi presupune confruntarea datelor din
documente ( comanda, aviz de însoţire a mărfii sau factura fiscala ) cu cantităţile de stocuri
efectiv primite. Pe baza constatărilor făcute, gestionarul întocmeşte nota de recepţie şi
constatare de diferenţe.
• recepţia calitativă – se realizează de către un specialist ( tehnolog sau merceolog ).
Pentru anumite materiale se iau probe pentru analiza chimică, tehnică etc.
• bonul de consum – se întomeşte în două exemplare, pe măsura eliberării din magazie
pentru consum, pe baza consumurilor normate;
• fişa de magazie – se întocmeşte într-un singur exemplar pentru fiecare fel de material de
către compartimentul financiar – contabil la deschiderea fişei şi la verificare înregistrărilor de
către organul de control cu ocazia controlului gestiunii.
• borderoul de achiziţie – în care se trec intrările de mărfuri, se întocmeşte în două
exemplare de către gestionar;

52
 CAPITOLUL III

CONTABILITATEA FINANCIARĂ ŞI CONTROLUL STOCURILOR

ASPECTE LEGISLATIVE PRIVIND CONTABILITATEA STOCURILOR

3.1. ACTIVE CIRCULANTE7

Generalităţi

Recunoaşterea activelor circulante

119. - (1) Un activ se clasifică ca activ circulant atunci când:

a) este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul comercializării şi se
aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului;
b) este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare;
c) este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu este
restricţionată.
(2) Ciclul de exploatare al unei entităţi reprezintă perioada de timp dintre achiziţionarea
materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi finalizarea acestora în trezorerie
sau sub forma unui echivalent de trezorerie.
(3) Echivalentele de trezorerie reprezintă investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de
lichide, care sunt uşor convertibile în numerar şi sunt supuse unui risc nesemnificativ de
schimbare a valorii.
120. - În categoria activelor circulante se cuprind:
a) stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factură;
b) creanţe;
c) investiţii pe termen scurt;
d) casa şi conturi la bănci.

7
Ordinul Ministerului de Finanţe Publice Nr. 1752/2006 privind reglementările contabile conforme cu
Directivele Europene

53
 Evaluarea activelor circulante

121. - (1) Activele circulante trebuie evaluate la costul de achiziţie sau costul de producţie,
după caz, cu respectarea prevederilor alin. (2) de mai jos.
(2) Ajustările de valoare se fac pentru activele circulante în vederea prezentării acestora la
cea mai mică valoare de piaţă sau, în circumstanţe speciale, la o altă valoare minimă
atribuibilă acestora la data bilanţului.
122. - Evaluarea efectuată conform prevederilor de la pct. 121 alin. (2) nu poate fi
continuată dacă motivele pentru care au fost făcute ajustările de valoare nu mai sunt
aplicabile. Prin urmare, în situaţia în care ajustarea devine total sau parţial fără obiect, întrucât
motivele care au dus la reflectarea acesteia au încetat să mai existe într-o anumită măsură,
atunci acea ajustare trebuie reluată corespunzător la venituri.
123. - Dacă activele circulante fac obiectul ajustărilor de valoare cu caracter excepţional,
exclusiv în scop fiscal, suma ajustărilor şi motivele pentru care acestea au fost efectuate
trebuie prezentate în notele explicative.

3.2. Stocuri

124. - Stocurile sunt active circulante:

a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;
b) în curs de producţie în vederea vânzării în procesul desfăşurării normale a activităţii; sau
c) sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile care urmează să fie folosite în
procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.
125. - (1) În cadrul stocurilor se cuprind:
a) mărfurile, şi anume bunurile pe care entitatea le cumpără în vederea revânzării sau
produsele predate spre vânzare magazinelor proprii;
b) materiile prime, care participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc în produsul
finit integral sau parţial, fie în starea lor iniţială, fie transformată;
c) materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat,
piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte materiale consumabile), care
participă sau ajută la procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în
produsul finit;

54
 d) materialele de natura obiectelor de inventar;
e) produsele, şi anume:
- semifabricatele, prin care se înţelege produsele al căror proces tehnologic a fost terminat
într-o secţie (fază de fabricaţie) şi care trec în continuare în procesul tehnologic al altei secţii
(faze de fabricaţie) sau se livrează terţilor;
- produsele finite, adică produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de
fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul entităţii, putând fi depozitate în
vederea livrării sau expediate direct clienţilor;
- rebuturile, materialele recuperabile şi deşeurile;
f) animalele şi păsările, respectiv animalele născute şi cele tinere de orice fel (viţei, miei,
purcei, mânji şi altele) crescute şi folosite pentru reproducţie, animalele şi păsările la îngrăşat
pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum şi animalele pentru producţie - lână, lapte
şi blană;
g) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziţionate sau fabricate, destinate
produselor vândute şi care în mod temporar pot fi păstrate de terţi, cu obligaţia restituirii în
condiţiile prevăzute în contracte;
h) producţia în curs de execuţie, reprezentând producţia care nu a trecut prin toate fazele
(stadiile) de prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse
probelor şi recepţiei tehnice sau necompletate în întregime. În cadrul producţiei în curs de
execuţie se cuprind, de asemenea, lucrările şi serviciile, precum şi studiile în curs de execuţie
sau neterminate.
(2) În cadrul stocurilor se includ şi bunurile aflate în custodie, pentru prelucrare sau în
consignaţie la terţi, care se înregistrează distinct în contabilitate pe categorii de stocuri.
126. - (1) Deţinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum şi efectuarea de operaţiuni
economice, fără să fie înregistrate în contabilitate, sunt interzise.
(2) În aplicarea alin. (1) este necesar să se asigure:
a) recepţionarea tuturor bunurilor materiale intrate în entitate şi înregistrarea acestora la
locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, în custodie sau în
consignaţie se recepţionează şi înregistrează distinct ca intrări în gestiune. În contabilitate,
valoarea acestor bunuri se înregistrează în conturi în afara bilanţului;
b) în situaţia unor decalaje între aprovizionarea şi recepţia bunurilor care se dovedesc a fi în
mod cert în proprietatea entităţii, se procedează astfel:

55
 - bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune atât la locul de
depozitare, cât şi în contabilitate, pe baza recepţiei şi a documentelor însoţitoare;
- bunurile sosite şi nerecepţionate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrare în
gestiune;
c) în cazul unor decalaje între vânzarea şi livrarea bunurilor, acestea se înregistrează ca
ieşiri din entitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel:
- bunurile vândute şi nelivrate se înregistrează distinct în gestiune, iar în contabilitate în
conturi în afara bilanţului;
- bunurile livrate, dar nefacturate, se înregistrează ca ieşiri din gestiune atât la locurile de
depozitare, cât şi în contabilitate, pe baza documentelor care confirmă ieşirea din gestiune
potrivit legii;
d) bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze privind dreptul de proprietate se
înregistrează la intrări şi, respectiv, la ieşiri, atât în gestiune, cât şi în contabilitate, potrivit
contractelor încheiate.

Costul stocurilor

127. - (1) Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziţiei şi
prelucrării, precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care
se găsesc.
(2) Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor, precum şi costul de producţie al
imobilizărilor cuprind cheltuielile directe aferente producţiei, şi anume: materiale directe,
energie consumată în scopuri tehnologice, manoperă directă şi alte cheltuieli directe de
producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocată în mod raţional ca fiind
legată de fabricaţia acestora.
(3) Costul stocurilor unui prestator de servicii cuprinde manopera şi alte cheltuieli legate de
personalul direct angajat în furnizarea serviciilor, inclusiv personalul însărcinat cu
supravegherea, precum şi regiile corespunzătoare.
128. - Materiile prime şi materialele consumabile care sunt în mod constant înlocuite şi a
căror valoare totală este de o importanţă secundară pentru entitate pot fi prezentate la "Active"
la o valoare şi cantitate fixe, dacă valoarea, cantitatea şi structura acestora nu variază în mod
semnificativ.

56
 129. - (1) Costul stocurilor care nu sunt de obicei fungibile şi al acelor bunuri sau servicii
produse şi destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specifică a
costurilor individuale.
(2) Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natură care nu se pot distinge în mod substanţial
unele de altele.
(3) Identificarea specifică a costului presupune atribuirea costurilor specifice elementelor
identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru acele elemente care
fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent dacă au fost cumpărate sau produse.
(4) Identificarea specifică nu poate fi folosită în cazurile în care stocurile cuprind un număr
mare de elemente, care sunt de regulă fungibile.
130. - (1) În funcţie de specificul activităţii, pentru determinarea costului pot fi folosite, de
asemenea, metoda costului standard, în activitatea de producţie sau metoda preţului cu
amănuntul, în comerţul cu amănuntul.
(2) Costul standard ia în considerare nivelurile normale ale materialelor şi consumabilelor,
manoperei, eficienţei şi capacităţii de producţie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic şi
ajustate, dacă este necesar, în funcţie de condiţiile existente la un moment dat.
(3) Diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie sau de producţie trebuie evidenţiate
distinct în contabilitate, fiind recunoscute în costul activului.
(4) Repartizarea diferenţelor de preţ asupra valorii bunurilor ieşite şi asupra stocurilor se
efectuează cu ajutorul unui coeficient care se calculează astfel:

Soldul iniţial al Diferenţe de preţ aferente

diferenţelor de preţ + intrărilor în cursul
perioadei, cumulat de la începutul exerciţiului
financiar până la finele perioadei de referinţă
Coeficient de *2) = ----------------------------------------------------- x 100
repartizare Soldul iniţial al Valoarea intrărilor în
stocurilor la preţ + cursul perioadei la preţ
de înregistrare, cumulat de la începutul exerciţiului
financiar până la finele perioadei de referinţă

Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea bunurilor ieşite din gestiune la preţ de

57
înregistrare, iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost
înregistrate bunurile ieşite.
(5) Coeficienţii de repartizare a diferenţelor de preţ pot fi calculaţi la nivelul conturilor
sintetice de gradul I şi II, prevăzute în planul general de conturi, pe grupe sau categorii de
stocuri.
(6) La sfârşitul perioadei, soldurile conturilor de diferenţe se cumulează cu soldurile
conturilor de stocuri, la preţ de înregistrare, astfel încât aceste conturi să reflecte valoarea
stocurilor la costul de achiziţie sau costul de producţie, după caz.
(7) Diferenţele de preţ se înregistrează proporţional atât asupra valorii bunurilor ieşite, cât
şi asupra bunurilor rămase în stoc.
(8) În comerţul cu amănuntul poate fi utilizată metoda preţului cu amănuntul, pentru a
determina costul stocurilor de articole numeroase şi cu mişcare rapidă, care au marje similare
şi pentru care nu este practic să se folosească altă metodă.
În această situaţie, costul bunurilor vândute se calculează prin deducerea valorii marjei
brute din preţul de vânzare al stocurilor. Orice modificare a preţului de vânzare presupune
recalcularea marjei brute.

*2) La calcularea procentului mediu de adaos comercial, soldul iniţial al contului de

mărfuri şi valoarea intrărilor de mărfuri nu vor include TVA neexigibilă.
131. - (1) La ieşirea din gestiune a stocurilor şi altor active fungibile, acestea se evaluează
şi înregistrează în contabilitate prin aplicarea uneia din următoarele metode:
a) metoda primul intrat - primul ieşit - FIFO;
b) metoda costului mediu ponderat - CMP;
c) metoda ultimul intrat - primul ieşit - LIFO.
(2) Dacă valoarea prezentată în bilanţ, rezultată după aplicarea metodelor specificate în
alin. (1), diferă în mod semnificativ, la data bilanţului, de valoarea determinată pe baza
ultimei valori de piaţă cunoscute înainte de data bilanţului, valoarea acestei diferenţe trebuie
prezentată în notele explicative ca total pe categorie de active.
(3) Potrivit metodei "primul intrat - primul ieşit" (FIFO), bunurile ieşite din gestiune se
evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al primei intrări (lot). Pe măsura epuizării
lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al
lotului următor, în ordine cleiologică.

58
 (4) Metoda "costului mediu ponderat" (CMP) presupune calcularea costului fiecărui
element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul
perioadei şi a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media
poate fi calculată periodic sau după fiecare recepţie.
(5) Potrivit metodei "ultimul intrat - primul ieşit" (LIFO), bunurile ieşite din gestiune se
evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al ultimei intrări (lot). Pe măsura epuizării
lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al
lotului anterior, în ordine cleiologică.
(6) Metoda aleasă trebuie aplicată cu consecvenţă pentru elemente similare de natura
stocurilor şi a activelor fungibile de la un exerciţiu financiar la altul. Dacă, în situaţii
excepţionale, administratorii decid să schimbe metoda pentru un anumit element de stocuri
sau alte active fungibile, în notele explicative trebuie să se prezinte următoarele informaţii:
- motivul schimbării metodei, şi
- efectele sale asupra rezultatului.
(7) O entitate trebuie să utilizeze aceleaşi metode de determinare a costului pentru toate
stocurile care au natură şi utilizare similare. Pentru stocurile cu natură sau utilizare diferită,
folosirea unor metode diferite de calcul al costului poate fi justificată.
132. - Producţia în curs de execuţie se determină prin inventarierea producţiei neterminate
la sfârşitul perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de finalizare sau a stadiului
de efectuare a operaţiilor tehnologice şi evaluarea acesteia la costurile de producţie.
133. - (1) Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric prin
folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.
(2) În condiţiile folosirii inventarului permanent, în contabilitate se înregistrează toate
operaţiunile de intrare şi ieşire, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a
stocurilor, atât cantitativ, cât şi valoric.
(3) Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe
baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei. În acest caz, ieşirile se determină ca
diferenţă între valoarea stocului iniţial plus valoarea intrărilor şi valoarea stocului final,
determinat pe baza inventarierii.
134. - (1) Activele de natura stocurilor nu trebuie reflectate în bilanţ la o valoare mai mare
decât valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor. În acest scop, valoarea
stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin reflectarea unei ajustări pentru

59
depreciere.
(2) În înţelesul prezentelor reglementări, prin valoare realizabilă netă se înţelege preţul de
vânzare estimat care ar putea fi obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii, minus
costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul, şi costurile estimate
necesare vânzării.

3.2.CONTABILITATE FINANCIARĂ A STOCURILOR DE MATERII PRIME ŞI

MATERIALE

Am arătat că în cazul utilizării inventarului permanent, toate operaţiunile privind

intrarea de materii prime se înregistrează la costuri de achiziţie, preţuri prestabilite
(standard) sau preţuri de factură în debitul contului 301 „Materii prime” şi toate
operaţiunile privind ieşirea de materii prime se înregistrează la costuri medii ponderate,
preţuri stabilite prin metoda FIFO şi LIFO, sau preţuri prestabilite (standard) în creditul
contului 301 „Materii prime”.
S.C. ONCOS IMPEX S.R.L înregistrează stocurile de materii prime şi materiale la
costul de achiziţie şi la preţul de factură.
a) Înregistrarea în contabilitate a materiilor prime în cazul utilizării costului de achiziţie
Costul de achiziţie cuprinde pe lângă preţul de cumpărare‚ şi alte cheltuieli, cum ar fi:
cheltuieli de transport, taxe vamale, comisioane, prime de asigurare etc.

Exemplu
Se achiziţionează pui vii de la S.C. Ale Avis S.R.L. având preţ de factură 6.400 lei,
cheltuielile de transport facturate fiind de 300 lei plus T.V.A. Costul de achiziţie va fi format
din preţul de factură plus cheltuielile de transport – aprovizionare:
● Pe baza facturii se va face înregistrarea:
___________________________________________________________________________
% = 401.01 S.C. Ale Avis S.R.L. 7.916 lei
301 „Materii prime” 6.700 lei
4426 „TVA deductibilă” 1.216 lei

60
___________________________________________________________________________

b) Înregistrarea în contabilitate a materiilor prime în cazul utilizării preţului de factură:

În acest caz contul 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale” va înregistra toate
cheltuielile de transport – aprovizionare aferente materiilor prime intrate
în gestiunea unităţii. La sfârşitul lunii aceste cheltuieli vor fi repartizate asupra consumurilor
de materii prime.
Exemplu
La începutul lunii noiembrie soldul contului 301 „Materii prime şi materiale” este de 2.500
Lei, iar cheltuielile de transport - aprovizionare aferente acestui stoc sunt de 200 Lei.
În cursul lunii S.C. Oncos Impex S.R.L. se aprovizionează cu materia primă zahăr de
la S.C. Ramira S.R.L. folosită de brutărie şi laboratorul de prăjituri, având un preţ de factură
de 3.000 lei plus T.V.A., cheltuieli de transport 150 lei.

● Înregistrarea pe baza facturii:

___________________________________________________________________________

301 „Materii prime şi materiale” = 401.02 S.C. Ramira S.R.L. 720 lei
308 „Diferenţe de preţ la
materii prime” 150 lei
4426 „TVA deductibilă” 570 lei

● Înregistrarea consumului de materie primă zahăr din cursul lunii la preţ de factură de 2.000
lei:
___________________________________________________________________________
601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii Prime” 2.000 lei
___________________________________________________________________________

_______301______ _________308_______
Si 2.500 2.000 Si 200 150
Rd 3.000 Rd 150

61
Sd 5.500 Sd 350

La sfârşitul lunii se calculează şi se înregistrează cheltuielile de transport - aprovizionare

aferente materiei prime zahăr datat în consum. Pentru această este nevoie de calculul
coeficientului de repartizare:
K = 200 + 150 ___ = 0.063
2.500 + 3.000

Cheltuielile repartizate asupra consumului: 2.000 x 0.063 = 127.27 lei şi înregistrarea lor în
contabilitate:
___________________________________________________________________________
601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 308 „Diferenţe de preţ la 127.27 lei
materii prime”
___________________________________________________________________________
Exemplu
Se importă din Ungaria furaj pentru animale in cantitate de 22 tone la un preţ de 0.88 lei/tonă,
cu un curs al Euro de 3.54 lei/euro.
● Recepţia furajului importat
22 t ( 22.000 Kg) x 0.88 lei/kg = 19.360,00 lei
301 Materii prime = 401.03 Naghyheghyesi 19.360,00

● Înregistrarea taxelor vamale

19.360,00 x 10 % = 1.936,00 lei
301 Materii prime = 446 Alte impozite, taxe şi 1.936,00
vărsăminte

● Achitarea mărfurilor la cursul de 3.60 lei/euro

Diferenţe de curs valutar ( 3.60 – 3.54 ) x 19.360,00 = 1.161,60 lei
% 5124 Banca în valută 20.521,60

62
401.03 Naghyheghyesi 19.360,00
665 Cheltuieli din diferenţe de curs = 1.161,60
valutar

● Darea în consum la fermele proprii a furajului

601 Cheltuieli cu materii prime = 301 Materii prime 19.360,00

3.3 CONTABILITATEA FINANCIARĂ A STOCURILOR DE MATERIALE

CONSUMABILE ŞI A CELOR DE NATURĂ OBIECTELOR DE INVENTAR

Contabilitatea materialelor consumabile se realizează cu ajutorul contului 302

„Materiale consumabile”, care se desfăşoară pe conturi operaţionale de gradul II în funcţie
de natura materialelor auxiliare. Aceste conturi funcţionează după aceleaşi reguli ca şi contul
301 „Materii prime”, trebuie precizat însa faptul că înregistrarea consumului de materiale
auxiliare consumabile se va înregistra în contul corespondent de cheltuieli 602 „Cheltuieli cu
materiale consumabile”, care se desfăşoară în conturi operaţionale de gradul II pe feluri de
cheltuieli.
Obiectele de inventar fac parte din activele circulante şi reprezintă bunuri care se
caracterizează prin aceea că servesc mai multe cicluri ale procesului de producţie şi deci îşi
transmit treptat valoarea asupra diferitelor perioade de gestiune. Ele sunt incluse în această
categorie deoarece au fie o perioada de utilizare mai mică de un an, fie o valoare
individuală mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate mijloace fixe si
anume 1.500 lei.
Materialele de natura obiectelor de inventar date în folosinţă se păstrează în evidenţa
extrabilanţieră cu ajutorul contului 8039 „Stocuri de natura obiectelor de inventar” până în
momentul ieşirii acestora din uz prin casare, vânzare, donaţie.

Exemplu
Se achiziţionează echipamente şi uniforme de lucru, veste şi cizme pentru angajaţii din abator
cu un preţ de achiziţie de 8.000 Lei , T.V.A. 19% de la S.C. Textile Încălţăminte S.R.L.

63
● Achiziţionarea echipamentelor
SC Textile
% = 401.04 Incăltaminte 9520,00
321 Obiecte de inventar 8000,00
4426 TVA deductibilă 1520,00

● Distribuirea echipamentelor de lucru către angajaţi

% = 303 Obiecte de inventar 8,000
Cheltuieli privind ob.de
602 inventar 4,000
Alte creanţe în legătură cu
4282 personalul 4,000

● Concomitent pentru T.V.A. aferenta valorii echipamentului de lucru suportat de salariaţi

Alte creanţe în legătură cu
4282 = 4427 TVA colectată 760,00
personalul

3.4. CONTABILITATEA FINANCIARĂ A STOCURILOR DE PRODUSE ŞI A

PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE

 Semifabricate ( ouă)
 Produse finite ( produse obţinute din pui)
 Produse reziduale ( piele, oase)

S.C. ONCOS IMPEX S.R.L înregistrează în contabilitate produsele finite folosind costurile
de producţie efective.

Exemplu
În cursul lunii noiembrie se obţin produse finite din producţie, pulpe inferioare de pui la un
cost de producţie de 14.000,00 lei.

64
● Intrarea în gestiune a produselor finite
345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor 14.000,00

● Vânzarea de produse finite în cursul lunii noiembrie la un preţ de vânzare de 12.000 lei
T.V.A 19%, preţul efectiv al produselor vândute este de 10.000 lei.
4111.01 SC Ulpia SRL = % 14.280,0
Venituri din vânzări de
701 produse finite 12.000,0
4427 TVA colectat 2.280,0

● Descărcarea gestiuni pentru produsele vândute

711 Variaţia stocurilor = 345 Produse finite 10.000,0

La inventar se constată un plus de 1.200,00 lei pentru produsele finite şi anume pulpe
inferioare de pui.
Plusurile de inventar se vor calcula astfel:
345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor 1.200,0

Exemplu
În cursul lunii decembrie transportul de pui de la ferma Gilău spre depozit a suferit pierderi
din cauza ninsorii în valoare de 2.500 lei.

● Înregistrarea produselor finite distruse de calamităţi naturale

Cheltuieli privind
671 calamităţile = 361 Animale şi păsări 2.500,0

Din procesul de producţie rezultă materii recuperabile şi anume oasele de pui evaluate la
suma de 500.00 lei. Ulterior acestea se vând la un preţ de 600.00 lei plus T.V.A., încasarea
făcându-se în numerar.
● Recepţia produselor reziduale
346 Produse reziduale = 711 Variaţia stocurilor 500,000

65
● Valorificarea produselor reziduale prin vânzare
Venituri din vânzarea produselor
4111.02 SC Ionosel SRL = 703 reziduale 600,000
4426 TVA deductibilă = 4427 TVA colectată 114,000

Nota: În cazul livrării de deşeuri de metal, clădiri sau material lemnos, pe factura fiscală se
face menţiunea „taxare inversă” conform art.160 din Codul Fiscal.

● Descărcarea gestiunii de produse reziduale vândute

711 Variaţia stocurilor = 346 Produse reziduale 500,000

● Încasarea în numerar a facturii cu produsele reziduale vândute

5311 Casa in lei/lei = 4111.02 SC Ionosel SRL 600,000

În cadrul producţiei în curs de execuţie intră producţia care nu a trecut prin toate stadiile de
prelucrare, transporturile de pui care nu au fost recepţionate încă, carnea de pui care nu a fost
supusă încă probelor sanitare, cantităţile de pui care nu au fost încă ambalate precum şi ouăle
care nu au fost încă testate şi ştampilate.
Producţia în curs de execuţie se evaluează la S.C. ONCOS IMPEX S.R.L. prin inventariere la
finele fiecărei luni, iar evaluarea şi înregistrarea ei în contabilitate se face la costurile de
producţie, ţinându-se cont de stadiul de prelucrare în care se găseşte.
Contabilitatea producţiei în curs de execuţie se realizează cu ajutorul contului
331 „Produse în curs de execuţie” şi 332 „Lucrări şi servicii în curs de execuţie”, aceste
conturi fiind conturi de activ.

Exemplu
La sfârşitul lunii noiembrie s-a determinat prin inventariere şi s-a evaluat stocul de aripi pui
neambalate şi analizate sanitar la un cost de producţie de 8.500 lei.

Produse in curs de
331 execuţie = 711 Variaţia stocurilor 8.500

66
Acest stoc final al contului 331 „Produse în curs de execuţie” va reprezenta soldul iniţial al
lunii decembrie, când se va face anularea stocului de produse în curs de execuţie.

711 Variaţia stocurilor = 331 Produse în curs de execuţie 8.500

3.5. CONTABILITATEA FINANCIARĂ A STOCURILOR DE ANIMALE ŞI PĂSĂRI

Intrarea în unitate a pasărilor se face în principal din producţie proprie şi în cantităţi mai
reduse prin achiziţionare de la terţi.
Ieşirea păsărilor se face prin vânzarea ca produse finite şi prin sacrificare. Evaluarea păsărilor
se face la preţ de producţie pentru producţia proprie şi la cost de achiziţie pentru păsările
achiziţionate de la terţi. Creşterile în greutate sunt evaluate la preţ de producţie.
După conţinutul economic este un cont de active circulante materiale, iar după funcţia
contabilă este un cont de activ.

Exemplu
În cursul lunii octombrie se obţin de la ferma Gilău pui înregistraţi la costul de producţie
efectiv de 1.200 lei. Sporul lunar este calculat la costul de producţie efectiv de 0.60 lei. După
două luni puii sunt sacrificaţi iar preparatele din pui sunt date spre vânzare prin magazinele
proprii.

● Obţinerea de păsări
361 Animale şi păsări = 711 Variaţia stocurilor 1.200

● Sporul lunar de creştere în greutate

361 Animale şi păsări = 711 Variaţia stocurilor 0.600

● Trecerea produselor rezultate din sacrificare la magazinele proprii

711 Variaţia stocurilor = 361 Animale şi păsări 1.440

67
 371 Mărfuri = 361 Animale şi păsări 1.440
1.200 lei x 2 luni x 0.60 lei = 1.440 lei

3.6. CONTABILITATEA FINANCIARĂ A STOCURILOR DE MĂRFURI

S.C. ONCOS IMPEX S.R.L. are ca obiect de activitate atât producţia proprie cât şi
desfacerea produselor în magazinele proprii, dar şi vânzarea produselor proprii şi nu numai,
altor clienţi. De aceea pe traseul producător – consumator urmat de S.C. ONCOS IMPEX
S.R.L. mărfurile parcurg două stadii şi anume:
1. Circulaţia cu ridicată a mărfurilor – care constă în achiziţionarea de mărfuri în
cantităţi mari de la producători în scopul revânzării acestora către unităţile comerciale în
special celor de vânzare cu amănuntul dar şi distribuţia lor la unităţile proprii;
2. Circulaţia cu amănuntul a mărfurilor – constă în vânzarea mărfurilor
consumatorilor individuali.
Diferenţa dintre preţul de vânzare şi costul de achiziţie al mărfurilor poartă denumirea de
adaos comercial sau rabat comercial.
Cu toate că exprimă aceeaşi realitate, între cele două noţiuni există, totuşi deosebiri în ceea ce
priveşte modul de calcul şi momentul în care se face calculul.
 Astfel, adaosul comercial se determină în momentul achiziţionării mărfurilor, prin
aplicarea cotei de adaos asupra costului de achiziţie.
 Rabatul comercial se stabileşte în momentul scoaterii din gestiune a mărfurilor
vândute, prin aplicarea cotei de rabat asupra preţului de vânzare al mărfurilor.

Exemplu
La începutul lunii decembrie, soldul stocului de legume evaluat la preţul de vânzare era de
714.00 lei ( 500.00 lei preţul de facturare, 10.00 lei adaosul comercial,
114.00 lei TVA neexigibilă). Se achiziţionează legume la preţul de cumpărare de 1,500.00 lei
plus T.V.A .Cota de adaos comercial este de 30%.Se vând în numerar legume în valoare de
952.00 lei inclusiv T.V.A. colectată.

● Înregistrarea facturii privind marfa achiziţionată

% = 401.04 SC Legume - Fructe SRL 1.785,00

68
371 Mărfuri 1.500,00
4426 TVA deductibilă 285,00

● Înregistrarea adaosului comercial şi a T.V.A. neexigibile

371 Mărfuri = % 820,00
378 Diferenţe de preţ la mărfuri 450,00
4428 TVA neexigibilă 370,00

Diferenţe de preţ ( 1.500,00 x 300 % ) = 450.00 lei

● Încasare in numerar a mărfii vândute conform monetarelor

5311 Casa = % 952,00
707 Venituri din vânzarea 800,00
mărfurilor
4427 TVA colectată 152,00

Venituri din vânzarea mărfurilor ( 952.00 x 100 : 119) = 800.00 lei

T.V.A. colectată ( 952.00 x 19 : 119) = 152.00 lei

Coeficientul mediu de rabat K = ( Si 378 + Rc 378 ) : (Si371 + Rd371 – Si4428 – Rc4428 ) =
550.00 : 2.500,00 = 0,2156

● Descărcarea gestiunii de marfă vândută

% = 371 Mărfuri 952,00
378 Diferenţe de preţ la 172,48
mărfuri
607 Cheltuieli privind 627,52
mărfurile
4428 TVA neexigibilă 152,00

69
Diferenţe de preţ la mărfuri ( 800.00 x 0,2156 ) = 172.48
Cheltuieli privind mărfurile ( 800.00 – 172.48 ) = 627.52

Exemplu
S.C. Oncos Impex S.R.L. prezintă următoarele date privind situaţia stocurilor la sfârşitul lunii
septembrie:
- Soldul de mărfuri la începutul perioadei, evaluate la preţ de vânzare de 714.00 lei , din
care T.V.A. neexigibilă 114.00 lei ;
- Cumpărări de mărfuri, cumulat de la începutul lunii, evaluate la preţ de vânzare :
10.710,00 lei, din care T.VA. neexigibilă 1.710,00 lei ;
- Adaos comercial aferent mărfurilor din stoc la începutul perioadei 120.00 lei ;
- Venituri din vânzarea mărfurilor, cumulat de la începutul perioadei 8.050,00 lei ;
- Rulajul creditor al contului 378 “ Diferenţe de preţ la mărfuri “ cumulat până la sfârşitul
lunii 1.341,68 lei;
- Cotele de adaos practicate sun diferenţiate pe grupe de produse.

Cota medie de rabat : K = (Si378 + Rc378 ):( Si371 + Rd371 – Si4428 – Rc4428 ) = (120 +
1.341,68):( 714 + 10.710 – 114 – 1.710 )= 0,1522

● Rabatul comercial cumulat aferent mărfurilor vândute în cursul lunii: 8.050 x 0,1522 =
1.225,21 = 6.824,79 lei
378 Diferenţe de preţ la = 371 Mărfuri 1.225,21
mărfuri

● Costul de achiziţie al mărfurilor vândute în cursul lunii 8.050 – 1.225,21 = 6.824,91 lei
607 Cheltuieli privind = 371 Mărfuri 6.824,79
mărfurile

● TVA aferenta mărfurilor vândute în luna septembrie : 8.050 lei x 19 % = 1.530 lei
4428 TVA neexigibilă = 371 Mărfuri 1.530,00

70
Exemplu
Se achiziţionează de la depozitul firmei S.C. Oncos Impex S.R.L. pui ( cap si picioare) de
către S.C. Cici Impex S.R.L. in valoare de 1.400,00 lei plus T.V.A. Cota de adaos practicată
de S.C. Oncos Impex S.R.L. la aceasta gamă de produse este de 30 %. Valoarea facturii se
încasează prin ordin de plata la bancă. Ulterior clientul returnează o parte din marfă in valoare
de 500,00 lei plus T.V.A. achitaţi de S.C. Oncos Impex S.R.L. prin casă.

● Livrarea mărfii
4111.03 SC Cici Impex SRL = % 1.666,00
707 Venituri din vânzarea 1.400,00
mărfurilor
4427 TVA colectată 266,00

● Descărcarea gestiunii de marfă vândută către S.C. Cici Impex S.R.L.

% = 371 Mărfuri 1.400,00
607 Cheltuieli privind 1.076,30
mărfurile
378 Diferenţe de preţ la 323,70
mărfuri

● Decontarea facturii prin bancă

5121 Banca = 4111.03 SC Cici Impex SRL 1.666,00

● Înregistrarea facturii privind returnarea mărfurilor

4111 SC Cici Impex SRL = % 595,00
707 Venituri din vânzarea 500,00
mărfurilor
4427 TVA colectată 95,00

71
● Stornarea descărcării gestiunii de marfă vândută către S.C. Cici Impex S.R.L.
% = 371 Mărfuri 500,00
607 Cheltuieli privind 384,62
mărfurile
378 Diferenţe de preţ la 115,38
Mărfuri

● Restituirea creanţei către S.C. Cici Impex S.R.L. prin casă

4111.03 SC Cici Impex SRL = 5311 Casa 595,00

3.7. CONTABILITATEA FINANCIARĂ A STOCURILOR DE AMBALAJE

Ambalajele sunt bunuri destinate păstrării şi protejării mărfurilor pe timpul transportului,

depozitării şi desfacerii.
Ambalajele se pot clasifica după multe criterii:8

a) după posibilităţile de folosire

- ambalaje refolosibile – care sunt redate circuitului economic după anumite operaţii:
spălare, recondiţionare;
- ambalaje de unica folosinţă – care nu mai pot fi utilizate pentru un nou proces de
circulaţie, dar pot fi valorificate ca şi deşeuri;

b) după durata de utilizare

- ambalaje de natura imobilizărilor;
- ambalaje de natura activelor circulante;

c) după modul de facturare şi decontare

- ambalaje de transport facturate distinct, indiferent că sunt de natura imobilizărilor sau
activelor circulante;

8
Staicu Constantin, “Contabilitatea financiară”, Editura C.E.C.C.A.R,Bucureşti,2002

72
- ambalaje de transport al căror preţ este inclus in preţul mărfurilor, care după golire, fie se
restituie către furnizorul de la care s-a primit marfa fie se valorifică către clienţi sub formă de
produse reziduale ( lăzi, ambalaje din sticlă).

d) după modul de circulaţie si recuperare

- ambalaje care circulă şi se recuperează prin vânzare – cumpărare, fiind facturate separat;
- ambalaje care circulă prin restituire – aceste ambalaje nu sunt facturate clientului (circula
pe baza de aviz de însoţire a mărfii ) şi nu se supun taxei pe valoare adăugată, clientul fiind
obligat să le restituie. Pentru ambalaje nerestituite de către client, furnizorul va întocmi o
factură, în termen de 5 zile calendaristice de la data
comunicării, in care va înregistra şi T.V.A. aferentă ambalajelor nerestituite.[ Cod fiscal,
art.137,alin(3) lit.d.]
- ambalaje la schimb, când se înregistrează doar mărfurile făcându-se abstracţie de
ambalaje.
In cadrul societăţii S.C. ONCOS IMPEX S.R.L. modul de utilizare a ambalajelor este cel
caracterizat în ultima clasificare.

Exemplu
Se livrează de la S.C. Intercompany S.R.L. băuturi răcoritoare în valoare de 450,00 lei plus
T.V.A. Pe un aviz de însoţire a mărfii se înregistrează ambalajele aferente mărfii, care circulă
în sistem de restituire, în valoare de 80,00 lei. Se reţin ambalaje în valoare de 20,00 lei pe care
furnizorul le facturează ulterior.

● Achiziţionarea mărfii şi a ambalajelor

% = 401.05 SC Intercompany SRL 535,50
371 Marfa 450,00
4426 TVA deductibilă 85,50

409 Funizori - debitori = 401.05 SC Intercompany SRL 80,00

D : 8033 Valori materiale primite in 80,00

păstrare

73
● Restituirea ambalajelor
401.05 SC Intercompany SRL = 409 Furnizori - debitori 60,00

C : 8033 Valori materiale primite in 60,00

păstrare

● Primirea facturii privind ambalajele nerestituite

381 Ambalaje = 409 Furnizori - debitori 20,00

4426 TVA deductibilă 401.05 SC Intercompany SRL 3,80

C : 8033 Valori materiale primite in 20,00

păstrare

3.8. CONTABILITATEA FINANCIARĂ A PROVIZIOANELOR PENTRU

DEPRECIEREA STOCURILOR

Provizioanele pentru deprecierea stocurilor au drept scop acoperirea riscurilor generate de

scăderea conjuncturală a valorii acestora. Provizioanele se constituie la nivelul diferenţelor
dintre valoarea actuală ( mai mică ) a stocurilor stabilită la inventariere şi valoarea contabilă
( mai mare ).
Provizioanele pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie se constituie pe
seama cheltuielilor de exploatare. Cu ocazia producerii deprecierii pentru care s-a creat
provizionul, concomitent cu contabilizarea cheltuielilor respective în contul din clasa a 6-a
“Conturi de cheltuieli” se înregistrează şi venitul din anularea provizionului pentru depreciere
rămas fără obiect.

74
 CAPITOLUL IV

CONTROLUL STOCURILOR PRIN INVENTARIERE

4.1. PREGĂTIREA INVENTARULUI

Pregătirea inventarierii este o etapă premergătoare inventarierii propriu-zise , de care

depinde eficienţa celorlalte lucrări ce vor urma.
În cadrul lucrărilor de natură organizatorică se pot menţiona:
Numirea prin decizie scrisă, dată de administratorul unităţii, a unei comisii centrale de
inventariere care va coordona comisiile de inventariere constituite în funcţie de numărul de
gestiuni ce urmează a fi inventariate. Aceste comisii trebuie să fie constituite din cel puţin
două persoane.
Din comisia de inventariere fac parte persoane cu pregătire corespunzătoare,
economică şi tehnică. Nu pot face parte din comisia de inventariere gestionarii depozitelor
supuse inventarierii şi nici contabilii care ţin evidenţa gestiunilor respective.
Pentru o bună desfăşurare a operaţiunilor de inventariere, persoanele care au obligaţia
gestionării patrimoniului trebuie să ia măsuri în vederea creării tuturor condiţiilor optime de
lucru comisiei de inventariere, cum ar fi:
 Organizarea depozitării valorilor materiale grupate pe sortimente, codificarea acestora
şi întocmirea etichetelor de raft;
 Dotarea gestiunii cu aparate şi instrumente adecvate pentru cântărire, măsurare;
 Dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul şi de sigilare a spaţiilor
inventariate.
Comisia de inventariere trebuie să:
a) ceară gestionarului o declaraţie scrisă din care să rezulte că:
- gestionează valori materiale şi în alte locuri de depozitare;
- are plusuri sau lipsuri în gestiune despre a căror cantitate sau valoare are cunoştinţă;
- are valori nerecepţionate sau livrate pentru care nu s-au întocmit documentele aferente;
- a primit sau eliberat valori materiale fără documente legale;
- deţine numerar sau alte hârtii de valoare rezultate din vânzarea bunurilor aflate în
gestiunea sa;

75
 - are documente de primire-eliberare care n-au fost operate în evidenţa gestiunii sau care
nu au fost predate la contabilitate.
b) identifice toate locurile unde există valori ce urmează a fi inventariate;
c) verifice numerarul din casă şi să stabilească suma încasărilor din ziua curentă,
solicitând întocmirea monetarului şi depunerea lui la casieria unităţii;
d) controleze dacă toate instrumentele şi aparatele de măsură sau cântărire au fost
verificate şi dacă sunt în stare bună de funcţionare.

Lucrările pregătitoare de natură contabilă presupun:

a) asigurarea înregistrării tuturor operaţiunilor în contabilitatea sintetică, analitică şi în
evidenţa operativă condusă în cadrul gestiunilor( fişe de magazie, rapoarte de
gestiune);
b) verificare exactităţii înregistrărilor prin confruntarea informaţiilor din contabilitate
cu cele din evidenţa operativă şi prin întocmirea balanţelor de verificare analitice şi
sintetice;
c) ridicarea de la gestiune a tuturor evidenţelor operative şi vizarea lor după ultima
operaţiune( fişe de magazie, benzi de la casele de marcat, rapoarte de gestiune).

4.2. INVENTARIEREA PROPRIU – ZISĂ

Inventarierea propriu-zisă a patrimoniului are ca scop principal stabilirea situaţiei reale

a patrimoniului şi cuprinde toate elementele patrimoniale, precum şi bunurile şi valorile
deţinute cu orice titlu aparţinând unor persoane juridice sau fizice, în vederea întocmirii
bilanţului contabil care trebuie să asigure o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului,
a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute.
Procesul de inventariere se realizează la locurile de păstrarea a acestora. Constatările
trebuie trecute în listele de inventariere separate pentru:
- fiecare loc de depozitare;
- fiecare gestiune aparţinătoare unităţii patrimoniale;
- fiecare categorie de bunuri din cadrul gestiunilor;
- bunurile necorespunzătoare din punct de vedere calitativ, degradate.

76
 Inventarierea generală se materializează prin înscrierea bunurilor cu cerneală sau pix, fără
spaţii libere sau ştersături în formularul „ Listă de inventariere”, în urma verificării fizice a
fiecărui element patrimonial inventariat.
Listele se întocmesc în două exemplare, unul de către gestionari şi altul de către membrii
comisiei de inventariere.
Stabilirea stocului faptic se face prin numărare, cântărire, măsurare. Bunurile aflate în
ambalaj se despachetează numai prin sondaj.
Pe ultima filă a listei de inventariere se trece durata efectivă a acestuia , data începerii şi
terminării şi menţiunea gestionarului din care reiese:
- toate cantităţile de bunuri au fost stabilite în prezenţa sa;
- bunurile respective se află în păstrarea şi răspunderea sa;
- obiecţiile pe care le are de făcut ( dacă există);
- mai are bunuri neinventariate.
Listele de inventar, odată întocmite sunt supuse unei prelucrări, în sensul comparării
stocurilor consemnate în acestea cu stocurile scriptice din contabilitate. Toate poziţiile la care
se constată diferenţe generate fie de plusuri fie de minusuri cantitative, fie de preţuri actuale
mai mici decât valoare de intrare în patrimoniu se extrag şi se consemnează în „ Listele de
inventariere constatatoare”.
Rezultatele inventarierii se înscriu de către comisia de inventariere într-un proces
verbal. Procesul verbal privind rezultatele inventarierii trebuie să conţină următoarele
elemente:
● data întocmirii;
● numele si prenumele membrilor comisiei de inventariere;
● gestiunea inventariată;
● rezultatele inventarierii;
● constatările privind păstrare, depozitarea, conservarea precum şi alte aspecte în legătura cu
activitatea gestiunii inventariate.
Propunerile cuprinse în procesul verbal al comisiei se prezintă in termen de trei zile,
de la data închiderii operaţiunilor de inventariere, administratorului unităţii patrimoniale.
Acesta cu avizul compartimentului juridic, decide în termen de cel mult cinci zile asupra
soluţionării propunerilor făcute cu respectarea dispoziţiilor legale.

77
Rezultatele inventarierii trebuie înregistrate atât în evidenţa operativă, cât şi în contabilitate,
în termen de cel mult cinci zile de la data emiterii operaţiunilor de inventariere.
Anual, rezultatele inventarierii generale se centralizează în „Registrul inventar”, care
este un document contabil obligatoriu, în care se înregistrează toate elementele de activ ‚şi
pasiv grupate după natura lor, conform conturilor din bilanţul contabil.

4.3.REGULARIZAREA DIFERENŢELOR DE INVENTAR

Evaluarea stocurilor scriptice se face respectând principiul permanenţei metodelor

potrivit căruia regulile de evaluare trebuie menţinute. La stabilirea valorii de inventar se
aplică principiul prudenţei, potrivit căruia nu se admite supraevaluarea elementelor de activ şi
a veniturilor respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor.
După stabilirea plusurilor şi minusurilor de inventar, se procedează la regularizarea
diferenţelor.
În principiu, plusurile se înregistrează ca intrări în patrimoniul unităţilor, iar minusurile se
recuperează de la vinovaţi sau se trec asupra cheltuielilor. Stabilirea sumelor ce se impută
persoanelor vinovate se face la valoarea de înlocuire, care reprezintă costul de achiziţie al
bunurilor la data constatării pagubei. Acest cost de achiziţie cuprinde: preţul de cumpărare
practicat pe piaţa, la care se adaugă taxele nerecuperabile, cheltuieli de transport-
aprovizionare; la toate aceste componente se adaugă T.V.A. Pentru bunurile constatate „lipsă”
ce urmează a fi imputate, care nu pot fi cumpărate de pe piaţă, valoarea de imputare se
stabileşte de către comisia formată din specialişti în domeniul respectiv.
Diferenţele constatate cu prilejul inventarierii generale a patrimoniului sunt regularizate prin
următoarele modalităţii:
a) compensarea plusurilor cu minusurile de inventar;
b) acordarea de perisabilităţi normale;
c) înregistrarea plusurilor de inventar şi imputarea minusurilor de inventar persoanelor
vinovate.
În cadrul societăţii ONCOS IMPEX S.R.L. diferenţele constatate la inventariere se
înregistrează plusurilor de inventar şi se impută minusurile persoanelor vinovate.
• Compensarea plusurilor cu minusurile operează numai
dacă sunt îndeplinite condiţiile:

78
- existenţa riscului de confuzie între sortimentele aceluiaşi bun material, din cauza
asemănării în ceea ce priveşte aspectul exterior;
- plusurile şi minusurile trebuie să fie aferente aceleiaşi perioade de gestiune şi aceleaşi
gestiuni.
• Prin scăzăminte sau perisabilităţi se înţelege, pierderi, spargeri , volatilităţi,
absorbţii în ambalaje, care se produc în timpul transportului, manipulării, depozitării sau
însilozării bunurilor în limitele normale.
• În cazul bunurilor materiale confundabile, perisabilităţile se acordă numai dacă
suma cantităţilor constatate lipsa este mai mare decât cea a cantităţilor constatate în plus şi
numai în limita acestei diferenţe.
Lipsurile valorice care pot fi acoperite pe seama perisabilităţilor se compun din valoarea
cantităţilor lipsa care depăşesc cantităţile constate în plus la care se adaugă diferenţele valorice
negative rezultate în urma compensărilor cantităţilor egale.
Dacă cantităţile constatate în plus sunt mai mari decât cantităţile constatate în minus,
nu se acordă perisabilităţi, nici atunci când in urma compensării cantităţilor egale rezultă o
diferenţă valorică negativă.

79
 4.4. STUDIU DE CAZ. INVENTARIEREA UNEI GESTIUNI

Se efectuează un inventar prin sondaj la gestiunea magazinului „Oncos 1” pentru sortimentul

de produse alimentare „mezeluri”.
SC ONCOS IMPEX LISTA DE INVENTARIERE Gestiunea
SRL
Mag. O1 Depozitare
Nr.crt Denumirea Codul Cantitatea Preţ unitar Valoarea Valo
bunurilor de înregistrare contabilă inventar
inventariate
0 1 2 3 4 7 8
1 Pui Floreşti 4421 5,86 7 7 41
congelat
2 Aripi Pui 22541 2,31 4,2 4,2 9
3 Salam sunca 4487 3,25 110 110 35
4 Cârnăciori 1234 6,12 62 62 379
5 Salam 5989 2,03 130 130 26
tradiţional
Total pagină
x x x x 1.05
Comisia de inventariere Gestionar Contabilitate
Numele şi Prenumele Enache Adrian Pop Ioan A

Semnătura

80
Situaţia scriptică este următoarea:

Tabel 11
Preţ de
Denumirea bunurilor înregistrare in
Nr.crt inventariate Codul Cantitatea contabilitate
0 1 2 3 4
1 Pui Floresti congelat 4421 5,86 7
2 Aripi Pui 22541 2,00 4,2
3 Salam şuncă 4487 3,00 110
4 Cârnăciori 1234 6,12 62
5 Salam tradiţional 5989 2,03 130

Notă: Se va ţine cont că marfa inventariată a fost înregistrată ca intrarea în gestiunea

magazinului „Oncos 1” la data de 01 noiembrie, inventarul având loc în data de 02
noiembrie.Ca urmare nu se vor acorda perisabilităţi. Adaosul comercial fiind de 20%.

Înregistrarea minusului de inventar la articolele „salam şuncă” şi „aripi pui”

- Minus de inventar = (cantităţi faptice – cantităţi scriptice) x preţul de înregistrare în
contabilitate =[ (3.25 – 3.00)+ ( 2.31-2.00 )]x 110 = -50.28 lei
- TVA neexigibilă aferentă mărfii lipsă = 50.28x19 : 119 = 9.83 lei
- Adaosul comercial aferent mărfii lipsă = (110 – 9.83) x 20% = =20.03 lei
● Costul de achiziţie al mezelurilor lipsă la inventar
110 – 9.83– 20.03 = 80.14 lei

% = 371.04 Mărfuri 80.14

Cheltuieli privind
607 mărfurile 50.28
Diferenţe de preţ la
378 mărfuri 20.03
4428 TVA neexigibilă 9.83

81
●Imputarea către vânzător a minusului la mezeluri
Alte creante in legatura
4282 cu personalul = % 80,14
Venituri din despagubiri,
7581 amenzi, penalităţi 67,34
4427 TVA colectată 12,8

● Reţinerea debitului pe statul de salarii

Alte creanţe în
421 Personal- salarii datorate = 4282 legătură cu personalul 80,14

Exemplu
Se întocmeşte raportul de gestiune la data de 14 noiembrie 2006 la gestiunea „ Oncos 3”.

Raport de gestiune zilnic

Data 14.11.2006
lei
Nr.crt Explicaţii Valoare
Nr. document Mărfuri Ambalaje
INTRĂRI SOLD 9760 60
1 487596 SC Cici SRL 714 2

2 233556 Aviz Depozit 920

TOTAL INTRĂRI + SOLD 11394 62

VÂNZĂRI – IEŞIRI
1 7896523 Monetar 850
2 523689 Restituire 50
ambalaj

TOTAL IEŞIRI + VÂNZĂRI 850 50

SOLD LA SFÂRŞITUL ZILEI 10544 12

82
În cazul unui inventar gestiunea „ Oncos 3” va înregistra un plus datorita încărcării în
gestiune a unei cantităţi de 2 baxuri de ulei în valoare de 252 lei mai mult decât s-a avizat în
data de 14 noiembrie şi anume 4 baxuri de ulei. Adaosul comercial fiind de 15%.

● Înregistrarea plusului de inventar

- Plus de inventar = ( 6-4 )x126 = 252 lei
- TVA neexigibilă aferentă plusului de inventar = 252x19 : 119= =40.23 lei
- Adaosul comercial aferent mărfurilor în plus = (252- 40.23)x x15%=31.76 lei
●Costul de achiziţie
252-40.23-31.76 = 180.01 lei

371.01 Mărfuri = % 252

Cheltuieli privind
607 mărfurile 180,01
Diferenţe de preţ la
378 mărfuri 31,76
4428 TVA neexigibilă 40,23

Nota: Pentru a evita creditarea conturilor de cheltuieli, se recomandă inversarea formulei

contabile şi scrierea sumelor cu semnul „-„

Diferenţele valorice în plus, dintre valoarea de inventar şi valoarea contabilă a mărfurilor

constatate faptic la inventariere nu se înregistrează în contabilitate, conform principiului
prudenţei.

83
 CAPITOLUL V

CONCLUZII ŞI PROPUNERI PRIVIND CONTABILITATEA A STOCURILOR LA

S.C. ONCOS IMPEX S.RL

SITUAŢIA FINANCIARĂ 2009. CALCULUL ŞI ANALIZA INDICATORILOR ECONOMICO-

FINACIARI PRIVIND STOCURILE

1. Lichiditatea curentă = Active curente/Datorii curente = 7.190,90/10.323,68 = 0.69

2. Lichiditatea imediată = (Active curente-Stocuri)/Datorii curente =
= 2.995,13/10.323,68 = 0.29
3. Rulajul stocurilor =Cifra de afaceri/Stocuri medii = 48.869,82/3.883,17 = 137,16%
4. Număr de zile de stocare = (Stocuri medii/Cifra de afaceri) x 365 =
= (3.883,17/48.869,82) x 365 = 33,34 zile
5. Viteza de rotaţie a activelor totale = Cifra de afaceri/Active totale =
= 48.869,82/17.313,82 = 2,82
Lichiditatea curentă oferă garanţia acoperirii datoriilor curente pe seama activelor curente
fiind mai mare de 2.
Lichiditatea imediată arată de fapt o lichiditatea redusă.
Un număr de 33 de zile de stocare arată un rulaj al stocurilor destul de rapid .
Rulajul stocurilor aproximează că stocul a fost rulat în timpul exerciţiului financiar de 137
de ori.

Notă: Cifrele luate în calcul sun exprimate în lei, iar formele de calcul sunt preluate din
O.M.F.P. nr.1752/2006.

84
La elaborarea lucrării “ Contabilitatea financiară a stocurilor” s-a avut in vedere normele
contabile internaţionale, actele normative elaborate in România privind organizarea şi
conducerea contabilităţii, precum şi experienţa ţării noastre în domeniul contabilităţii.
Lucrarea se bazează pe exemplul real efectuat după modelul S.C. ONCOS IMPEX
S.R.L.
Din lecturarea primului capitol se desprinde prezentarea generală a societăţii
S.C. ONCOS IMPEX S.R.L, suportul practic al acestei lucrări. Aspectele generale privind
contabilitatea şi controlul stocurilor incluse în capitolul doi, reprezintă o problemă de
esenţa care reiterează tratarea temei “ Contabilitatea şi controlul financiar al stocurilor”. În
centrul preocupării din acest domeniu se situează procesul decizional de contabilitate
financiară şi control al stocurilor. Teoria economică a subiectului din capitolul trei este
motivul pentru care am pus în practică exemplele din capitolul mai sus menţionat, exemple
care cuprind înregistrarea în contabilitate a clasei de stocuri şi producţie în curs
de execuţie. Aplicaţiile au fost preluate din cadrul de activitate concret şi de zi cu zi a
societăţii S.C. ONCOS IMPEX S.R.L.
Prin modul de organizare lucrarea încearcă să creeze o imagine asupra rolului şi
locului contabilităţii stocurilor, obiectul de studiu, principiilor contabile, tehnicii de prelucrare
a datelor financiar - contabile, procedeelor utilizate pentru realizarea obiectului sau, precum şi
asupra modelelor generale de contabilizare a operaţiunilor privind stocurile şi producţia în
curs de execuţie. Menirea lucrării este de a sprijinii iniţierea in mecanismele contabilităţii şi
de a ilustra rolul şi locul stocurilor şi producţiei în curs de execuţie în viaţa oricărei
organizaţii.
M-am întâlnit cu idei şi situaţii concrete, corespunzătoare unei societăţii private concrete în
care ordinea se ciocneşte uneori cu dezordinea, eficienţa cu ineficienţa, raţionalul cu
iraţionalul.
La S.C. ONCOS IMPEX S.R.L. se realizează un singur inventar anual la 31
decembrie pentru stocul de mărfuri din depozitul en-gros având ca scop principal întocmirea
unor situaţii financiare anuale pe baza unor date reale şi inventare lunare pentru vânzarea en-
detail a mărfurilor a fiecărui magazin în parte şi a mijloacelor băneşti .În cazul constatărilor
de pierderi se întocmeşte o listă de sortimente aprobate de administrator pentru confuzie şi
compensare. Pierderile pot fi cauzate de: deteriorare,degradare. Minusurile constatate se

85
înregistrează în contul de cheltuieli sau se impută angajatului responsabil în funcţie de natura
lor:
 Deprecierile reversibile se înregistrează sub forma provizioanelor pentru depreciere;
 Deprecierile ireversibile aferente imobilizărilor necorporale şi corporale se
înregistrează sub forma amortizării suplimentare.
Evidenţa operativă a mărfurilor şi ambalajelor din cadrul unităţilor cu amănuntul se ţine
cu ajutorul raportului de gestiune, care este stabilit periodic.
În cadrul sistemelor de documente privind stocurile se include şi registrul stocurilor care
se întocmeşte cu ajutorul tehnicii de calcul de compartimentul financiar - contabil la sfârşitul
fiecărei luni, pe feluri de materiale, obiecte de inventar şi produse grupate pe magazine,
conturi , grupe, prin înscrierea stocurilor din fişele de magazie şi evaluarea lor cu preţurile de
înregistrare.
Excluzând diletantismul, problemele abordate în aceasta lucrare devin aproape autentice, cu
adevărat interesante într-o manieră cât se poate de personală.

86
 BIBLIOGRAFIE

1. Drăgan C.M. Noua contabilitate a agenţilor economici, Ediţia a II-a, Editura

Hercules – Tourist, Bucureşti, 1994
2. Epuran Mihail Contabilitatea financiară în noul sistem contabil, Volumul II, Editura
Băbăiţă Valeria de Vest, Timişoara, 1995
Grosu Corina
3. Feleagă Nicolae Tratat de contabilitate financiară, Volumele I şi II, Editura Economică,
Ionaşcu Ion Bucureşti, 1998
4. Feleagă Nicolae Sisteme contabile comparate, Ediţia a II-a, Editura Economică,
Bucureşti, 2000
5. Greceanu-Cocoş Contabilitatea simplificată a microîntreprinderilor, Societatea
Virginia Adevărul S.A., Bucureşti, 2002
6. Matiş Dumitru şi Bazele contabilităţii, Editura Intelcredo, Deva, 2002
colectivul de autori
7. Matiş Dumitru Contabilitatea operaţiunilor speciale, Editura Intelcredo, Deva, 2003
8. Pântea Iacob Petru Contabilitatea românească armonizată cu Directivele contabile
Bodea Gheorghe Europene, Editura Intelcredo, Deva, 2003
9. Pântea Iacob Petru Contabilitatea financiară - Sinteze şi aplicaţii practice, Editura
Bodea Gheorghe Intelcredo, Deva, 2002
10. Pântea Iacob Petru şi Contabilitate practică – Studii de caz şi teste grilă, Editura Intelcredo,
colectivul de autori Deva, 2002
11. Pântea Iacob Petru şi Contabilitatea financiară a agenţilor economici din România, Editura
colectivul de autori Intelcredo, Deva, 1995
12. Pop Atanasiu Contabilitatea finaciară românească, Editura Intelcredo, Deva, 2002
13. Possler L. Sistemul contabil al agentilor economici, Editura Fundaţiei “Andrei
Lambru Gh. Şaguna”, Constanta, 1998
Cucui N.
14. Possler L. Contabilitatea întreprinderilor - Îndrumar practic actualizat şi
Lambru Gh. completat cu Directivele contabile Europene şi Standardele
Internaţionale de contabilitate, Ediţia a VII-a, Editura Fundaţiei

87
 Andrei Şaguna, Constanţa, 2004
15. Ristea Mihai Noul sistem contabil din România, Editura Comtimex, Bucuresti,
1994
16. Ministerul Finanţelor Reglementări contabile pentru agenţii economici, Editura Economică,
Publice Bucureşti, 2002
17. x x x Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr.306/2002 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile simplificate armonizate cu Directivele
Europene, publicat în M. Of. nr. 279 din 25 aprilie 2002.
18. x x x Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr.1827/2003 privind
modificarea şi completarea unor reglementări şi completări în
domeniul contabilităţii, publicat în M. Of. nr. 53 din 22 ianuarie 2004.
19. x x x Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr.967 din 6 iulie 2005 privind
aprobarea Metodologiei de soluţionare a deconturilor cu sume
negative de taxă pe valoarea adăugată cu opţiune de rambursare,
publicat în M.Of. nr. 698/3 aug. 2005
20. x x x Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr.1775/2004 privind
aprobarea deducerilor personale lunare
21. x x x Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr.19/2005 privind unele
reglementări în domeniul contabilităţii, publicat în M. Of. nr. 27 şi 27
bis din 10 ianuarie 2005.
22. x x x Ordonanţa de urgenţă nr. 138 din 29 decembrie 2004 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal,
publicată în M.Of. nr. 1281 din 30 decembrie 2004
23. x x x Ordonanţa de urgenţă nr. 24 din 24 martie 2005 pentru modificarea şi
completarea Codului fiscal, publicată în M. Of., partea I, nr. 263 din
30 martie 2005
24. x x x Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi
stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările
ulterioare
25. x x x Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal, publicată
în M.Of. Nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi
completările ulterioare. Republicată în M.Of. nr. 39 din 12 mai 2005

88
26. x x x Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale republicată în M.Of.
nr. 1066 din 17 noiembrie 2004
27. x x x Legea contabilităţii nr. 82/1991 cu modificările şi completările
ulterioare. Republicată în M. Of. nr. 48 din 14 ianuarie 2005
28. x x x Legea nr.96 din 14 aprilie 2005 privind aprobarea Ordonanţa de
urgenţă nr. 123 din 24 noiembrie 2004 pentru modificarea şi
completarea Codului fiscal, publicată în M. Of., partea I, nr. 325 din
18 aprilie 2005
29. x x x Legea nr. 163 din 1 iunie 2005 privind aprobarea Ordonanţei de
urgenţă nr. 138 din 29 decembrie 2004, publicată în M. Of., nr. 466
din 1 iunie 2005.
30. x x x Legea nr. 164 din 1 iunie 2005 privind respingerea Ordonanţei de
urgenţă nr. 24 din24 martie 2005, publicată în M. Of., nr. 467 din 1
iunie 2005.
31. x x x Legea nr.226 din 11 iulie 2005 pentru respingerea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 30/2005 privind modificarea alin. (2) şi (3)
ale art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2005 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal,
publicată în M.Of. nr. 630 din 19 iulie 2005
32. x x x Legea nr.227 din 11 iulie 2005 pentru respingerea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 45/2005 privind abrogarea unor prevederi din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2005 pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în
M.Of. nr. 630/19 iulie. 2005

89
 Anexa 1

PROCES VERBAL DE DISTRUGERE

Încheiat azi 12 nioembrie2009

D-nul Hanganu Horaţiu Consilier juridic reprezentant al S.C. ONCOS IMPEX S.R.L.
Şi
D-nul Dr. Pop Sebastian reprezentant al S.C. SALPREST S.A.
Am încheiat prezentul Proces Verbal de distrugere, la data de mai sus menţionată.
A fost distrusă (îngropată) la Rampa de gunoi a Mun.Cluj-Napoca din zona Pata Rat,
în prezenţa medicului veterinar autorizat, o cantitate de 80 (optzeci) tone faină proteică,
aparţinand S.C. ONCOS IMPEX S.R.L.
Faina proteică provenind de la S.C. ONCOS IMPEX S.R.L, punctul de lucru Floreşti,
a fost transportată cu mijloacele de transport proprii ale SC ONCOS IMPEX SRL – CJ54
NCO, sau închiriate de S..C ONCOS IMPEX S.R.L. – CJ 60 SMA, în baza Avizelor de
însoţire a mărfii nr.5119579/08.11.2009,5119580/08.11.2009.
Transportul şi distrugerea făinii proteice au fost realizate cu respectarea legislaţiei în
vigoare.

S-a încheiat prezentul Proces Verbal de distrugere în 3 (trei) exemplare.

S.C. ONCOS IMPEX S.R.L. S.C. SALPREST S.A.

90
 Medic Veterinar

Anexa 2

SC ONCOS IMPEX SRL

R : 216510
Cluj - Napoca

PROCES VERBAL CONSTATATOR

Prin prezenta se constată în luna nioembrie 2009, în urma actelor de mortalitate de pui
întocmite de şeful de fermă Zalău, Ignat Marius au pierit 549 capete pui la vârsta de 20
săptămani.
S-a încheiat prezentul Proces Verbal de constatare, azi 30 noiembrie 2009 în 2 (două)
exemplare în prezenţa comisiei formată din :

Dr.veterinar Constantea Veleiica

Şef fermă Ignat Marius

Semnătura

91