ȘCOALA SANITARĂ POSTLICEALĂ

SPIRU HARET TARGOVIȘTE

Fractura radius (pumn)

Clasa II C

Coordonator : Elevi :
Nae Violeta Ioana Anca Corina
Betz George
 Tema

Iarna, frumos, bucurie, distracție, sunteți la ski și într-o secundă de neatenție prietenul
drag cade și are următoarea simptomatologie:
- durere vie
- deformarea regiunii
- impotență funcțională
- lipsa de transmitere a mișcărilor mobilitatea normală.

Este transportat de urgență la UPU acolo unde tu ești asistent medical, diagnosticul lui
este fractură lradius (pumn).

SARCINA:
1. Explică pacientului despre această fractură
2. Întocmește un plan de îngrijire
3. Vreau să-mi spui tehnica complicațiilor imobilizării prelungite la pat

2
 1. Explică pacientului despre această fractură
Fractura radius (pumn)

Fractura pumnului este una dintre cele mai frecvent întâlnite afecțiuni ortopedice
traumatice. Odată cu venirea sezonului rece, crește riscul de alunecare, de cădere cu sprijin la
nivelul mâinii, traumatism soldat, frecvent, cu fractură la nivelul pumnului. Fractura de
epifiză distală de radius este cea mai frecventă fractură de la nivelul pumnului.
Radiusul este unul din cele două oase de la nivelul antebrațului, iar fractura de epifiză
distală radială reprezintă o spărtură a acestui os în apropierea pumnului. Fractura de radius
poate să apară în asociere cu fracturi ale altor oase, de obicei cu fractura stiloidei distale
ulnare (fractura de ulnă), mecanismul principal de producere fiind căderea cu sprijin pe mână.

Caracteristici ale pacienților în fractura de pumn

Sunt două categorii de pacienți expuși acestui tip de traumatism:

- persoanele vârstnice, cu osteoporoză (o scădere a mineralizării osoase, care
fragilizează oasele și favorizează fracturarea mult mai ușor), pot suferi o astfel de
fractură în cadrul unui traumatism ușor, o simplă alunecare cu sprijin pe mână;
- persoane tinere, care suferă diverse traumatisme de intensitate crescută în timpul
practicării sporturilor de sezon (schi, patinaj etc.) și în cădere se sprijină pe mână,
dezvoltând o fractură la acest nivel.

Semne și simptome ale fracturii de pumn

În urma unei căderi cu sprijin pe mână, pacientul

simte inițial durere în regiunea pumnului, spontană
sau accentuată de palpare, urmată de umflarea regiunii
și apariția edemului. Foarte frecvent apare o
deformare tipică a pumnului, în funcție de tipul de
deplasare a fragmentelor.
Deformarea importantă a regiunii pumnului indică, de
obicei, o deplasare a fragmentelor și o gravitate
crescută a fracturii.
Figură 1. Fractura de pumn

3
Diagnosticul fracturii de pumn

Diagnosticul se stabilește, de obicei, în urma examinării clinice și a efectuării unei

radiografii. În
anumite cazuri, este
necesară efectuarea
unor investigații
imagistice avansate,
de tipul CT sau
RMN, care aduc
informații
suplimentare
necesare planificării
tratamentului.
Figură 2. Radiografie fractura pumn

Gravitatea unei astfel de fracturi se stabilește evaluând mai multe criterii:

 gradul de deplasare a fragmentelor;
 cominuția (gradul de fragmentare, de sfărâmițare a osului în zona fracturii);
 implicarea articulară – dacă traiectul de fractură afectează sau nu suprafața articulară,
zona acoperită de cartilaj și care intră în componența articulației pumnului.

Cu cât energia traumatismului este mai mare și cu cât calitatea osului este mai redusă, cu atât
crește complexitatea unei astfel de fracturi.

Tratamentul fracturii de pumn

Tratamentul se împarte în două categorii, dictate de complexitatea fracturii.

Tratamentul conservator, non-chirurgical, este bazat pe diverse tipuri de imobilizare,

de obicei imobilizarea în ghips. Este indicat în cazul fracturilor simple, de obicei extra-
articulare, fără cominuție, stabile, cu sau fără deplasare. Dacă se asociază o deplasare a
fragmentelor osoase, este necesară o manevră numită reducere, repoziționarea corectă,
anatomică, a fragmentelor prin mișcări de tracțiune sub anestezie locală, intrafocală, asociind
sau nu sedare. Această manevră se efectuează, de obicei, la camera de gardă.

4
 Tratamentul chirurgical reprezintă opțiunea ideală atunci când complexitatea fracturii
este crescută și riscul de deplasare a fragmentelor osoase este mare în cursul imobilizării în
ghips. Intervenția chirurgicală constă într-o incizie în regiunea anterioară sau posterioară a
pumnului, evidențierea sub vizualizare directă a fracturii, poziționarea corectă a fragmentelor
osoase fracturate ca un puzzle și fixarea cu ajutorul unor implanturi specifice fiecărei fracturi
în parte, de obicei plăcuțe cu șuruburi, pini sau broșe Kirschner, fixator extern etc.

Avantaje și dezavantaje specifice variantelor de tratament

Imobilizarea ghipsată se întinde pe o perioadă de aproximativ șase săptămâni și se

poate prelungi în funcție de evoluție. De asemenea, vine cu neplăcerile purtării pentru o
perioadă lungă a unui aparat ghipsat incomod. Această abordare terapeutică este rezervată, în
principiu, cazurilor ușoare, fracturilor simple, stabile sau se practică atunci când intervenția
chirurgicală este contraindicată, mai ales în cazul pacienților vârstnici, cu multiple probleme
de sănătate asociate.

5
 În prezent, intervenția chirurgicală este de preferat în majoritatea cazurilor. Este
indicată în cazurile complexe, cu deplasare, cominutive, cu implicare articulară. Avantajele
includ vindecarea corectă, recuperarea mai ușoară și reintegrarea socioprofesională mult mai
rapidă, comparativ cu imobilizarea ghipsată.

Prevenția fracturilor pumnului

Este dificil de prevenit un eveniment neprevăzut, cum este alunecarea sau căderea,
însă există câteva măsuri care ne pot oferi o anumită protecție.

Creșterea rezistenței osoase, valabilă pentru orice tip de fractură:

 dietă cu aport adecvat de calciu și vitamina D;
 tratamentul osteoporozei;
 activitate fizică regulată, exerciții fizice ușoare, sport de întreținere, fie și doar mersul
vioi, în cazul persoanelor vârstnice;
 renunțarea la fumat (în cazul fumătorilor).

Prevenirea căderilor:
 încălțăminte comodă, cu talpă aderentă;
 tratamentul afecțiunilor care produc dezechilibru, amețeală, tulburări de vedere;
 îndepărtarea lucrurilor din casă care favorizează împiedicarea, alunecarea;
 instalarea unor bare de susținere în baie și a balustradelor pe scări;
 evitarea suprafețelor alunecoase, a zonelor acoperite cu zăpadă, gheață.

Utilizarea echipamentului de protecție pentru articulația pumnului, în cadrul activităților

sportive:

- patinaj pe gheață, mers cu role, skateboard;

- sporturi de iarnă (schi, snowboard);
- alte sporturi în cadrul cărora riscul de cădere este mare.

6
Recuperarea după fracturile pumnului
După îndepărtarea aparatului ghipsat sau după intervenția chirurgicală, sunt necesare
recuperarea medicală și fizioterapia, pentru îndepărtarea anchilozei și recăpătarea mobilității
articulare. Uneori, procesul de definitivare a vindecării poate dura câteva luni.

2. Întocmește un plan de îngrijire

Plan de îngrijire al pacientului
A.M.

Diagnostic: Fractura fără deplasare 1/3 inferioară radius stâng. Imobilizare în aparat
gipsat brahio-antebrahio-palmar.

CULEGEREA DATELOR
DATE RELATIV STABILE
NUME A.
PRENUME M.
VÂRSTA 38
SEX M
RELIGIE ORT.
RASA ALBĂ
LIMBA VORBITĂ ROM.
DOMICILIU TÂRGOVIȘTE
OCUPAŢIA SALARIAT
GRUP SANGUIN AII
AHC - FĂRĂ IMPORTANŢĂ
APP - APENDICECTOMIE – 1998, HERNIE INGHINALĂ – 2005.
DEFICITE SENZORIALE NU
ALERGII NU
OBICEIURI FUMĂTOR
ÎNĂLŢIME 1,80
DATE VARIABILE
T.A 112/70 mm Hg
A.V 78 bătăi /min.

7
PULS 78 bătăi/min.
TEMPERATURA 37 C
RESPIRAŢE 17 respiraţi/min.
GREUTATE 76 Kg
MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ – Dureri vii la nivelul antebraţului drept, tumefacţie
locală, impotenţă funcţională.

GRILA DE STABILIRE A GRADULUI DE DEPENDENŢĂ

Manifestări
Nevoia Surse de Problema de Gradul de
de
fundamentală dificultate îngrijire dependență
dependență
A RESPIRA, A
AVEA O BUNĂ Independent
CIRCULAŢIE
A BEA ŞI A
Independent
MÂNCA
A ELIMINA Independent
A SE MIŞCA ŞI A
Impotenţă Fractura Alterarea
AVEA O BUNĂ Dependent
funcţională Imobilizarea mobilităţii
POSTURĂ
A DORMI, A SE Treziri
Durerea Independent
ODIHNI frecvente
Incapacitatea
A SE ÎMBRĂCA, Deficit de a
de a
A Imobilizarea se îmbrăca, Dependent
se îmbrăca şi
SE DEZBRĂCA dezbrăca
dezbrăca
Independent
A MENŢINE
TEMPERATURA
CORPULUI ÎN
LIMITE
NORMALE

8
 Imposibilitatea
A FI CURAT,
de a-şi acorda
INGRIJIT DE A Alterarea
autoîngrijiri
PROTEJA Imobilizarea integrităţii
Întreruperea Dependent
TEGUMENTELE Fractura Deficit de
continuităţii
ŞI autoîngrijire
oaselor
MUCOASELE
antebraţului dr
Dureri vii la Durerea
Fractura
A EVITA nivelul braţului Risc de
Lipsa de Dependent
PERICOLELE Nelinişte complicaţii
informare
Vulnerabilitate Anxietate
A COMUNICA Independent
A ACŢIONA
CONFORM
PROPRIILOR
CONVINGERI ŞI Independent
VALORI, DE A
PRACTICA
RELIGIA
A FI
PREOCUPAT
Independent
ÎN VEDEREA
REALIZĂRII
A SE RECREA Independent
A ÎNVĂŢA CUM
Cerere de Deficit de
SĂ-ŞI PĂSTREZE Limite cognitive Dependent
informaţii cunoştinţe
SĂNĂTATEA

9
 EXAMINĂRI PARACLINICE
INVESTIGAŢII DE LABORATOR

Investigații Valori normale Valori reale

Hemoleucograma:
leucocite 4200 –8000/mm³
6 320/mm³
hemoglobina Femei = 13  2 g%
13,5g%
Bărbaţi = 15 ± 2 g%
hematii Femei= 4,2– 4,8mil/mm³
4 mil/mm³
Bărbaţi =4,5-5,5mil/mm³
Viteza de sedimentare a la 1 oră = 1 -10 mm la 1 oră =15 mm
hematiilor (VSH) la 2 ore = 7 -15 mm la 2 ore =32 mm
Transaminaze
T.G.O. 2 - 20 U.I. 8 U.I.
T.G.P. 2 -16 U.I. 5 U.I
Bilirubina : - totala 0,6 -1 mg % 0,8 mg %
Fibrinogen 200-400 mg % 358 mg%
Glicemie 80 – 120 mg % 100 mg%
Uree 20-40 mg % 29 mg%
Colesterol 180 – 280 mg% 209 mg%
Trigliceride 74 – 172 mg% 78 mg%
Examen urină normal normal

Radiografie antebraţ stâng ( faţă şi profil) – fractură , 1/3 inferioară radius

stâng, fără deplasare.

10
 PLAN DE ÎNGRIJIRE

Diagnostic de Intervenţii
Obiective Evaluare
îngrijire Rol propriu Rol delegat
Alterarea Pacientul: - Repaus la pat Colaborarea
mobilităţii -să efectueze imobilizare în cu familia
din cauza fracturii a mişcări active aparat gipsat
membrului superior cu pentru 30 de zile
drept manifestată stâng - Elaborez
prin impotenţă -să atingă un impreuna cu
funcţională. grad pacientul un
de autonomie program adecvat
maxim de de mobilizare
mobilitate - Monitorizez
toleranta la
activitate
fizica(puls,
tensiune,
respiratie)
- Indrum
pacientul despre
modul de
efectuare a unor
mişcări fără a
prejudicia
procesul de
vindecare
- Administrez un
calmant inainte
de mobilizare
- Invat pacientul
să faca exercitii
11
 active şi pasive
(mişcări
izometrice)
- Ajut pacientul
în satisfacerea
nevoilor
fundamentale
- Asigur liniştea
nocturnă şi
condiţii de
confort termic.
- Observ şi notez
calitatea, orarul
somnului, gradul
de satisfacere a
Pacientul să celorlalte nevoi;
aibă - Asigur
Am
un somn confortul prin Sub efectul
Perturbarea administrat
liniştit, diminuarea tratamentului
somnului algocalmin 1
odihnitor surselor de pacientul
din cauza durerii f înainte de
-să doarmă 3- iritaţie fizica şi beneficiază de
manifestată prin culcare
4 ore atenuarea durerii somn
treziri frecvente. Diazepam 1
pe noapte ; corespunzător
cp seara
fără - Învăţ pacientul
treziri să practice
tehnici de
relaxare
- Planific
îngrijirile şi
intervenţiile
astfel încât să
evit trezirea
pacientului
Dificultate în a se Pacientul să - Ajut pacientul Colaborarea Pacientul
12
 să se îmbrace şi
dezbrace
- Încurajez
pacientul să se
îmbrace în
ritmul său cu
mâna dreaptă
- Izolarea
bolnavului de
ceilalti pacienti
cu un paravan
- Sugerez
familiei să-i
procure
fie capabil să- pacientului haine
foloseşte mâna
îmbrăca/dezbrăca şi satisfacă largi usor de
cu familia, dreaptă pentru a
din parţial îmbrăcat,
infirmiera se
cauza imobilităţii. nevoile de incaltaminte fără
îmbrăca/dezbră
autoîngrijire. siret
ca, a se spăla.
- Pregatesc
lenjeria la
indemâna
pacientului
- Ajut pacientul
să se îmbrace, să
se dezbrace,
încurajându-l să
se folosească de
mâna dreaptă
- Felicit
pacientul pentru
fiecare progres
realizat
Alterarea Pacientul să - Asigur un Am Pacientul

13
integrităţii mediu de administrat:
corporare datorită beneficieze protectie fizica şi Pentoxifilin prezintă
fracturii de psihica retard evoluţie
manifestată mediu - Monitorizez 1 cpr/zi favorabilă
prin întreruperea securitar functiile vitale Diclotard 1
continuităţii oaselor care să-i - Asigur masuri cpr/zi
antebraţului stâng. asigure de prevenire a
vindecarea infectiilor
nosocomiale
- Imobilizez
antebraţul în
aparat gipsat
- Sesizez oricare
miros emânat de
la nivelul
aparatului gipsat
(mirosul fetid
denotă prezenţa
escarei de
decubit )
- Administrez
medicatia
indicata de
medic
- Învăţ pacientul
să consume
multe fructe,
legume,
lapte şi lactate
- Conştientizez
pacientul şi
familia în
legătură cu
rolul nociv al

14
 alcoolului,
tutunului în
formarea
calusului
- Conştientizez
pacientul în
legătură cu
importanţa
menţinerii
curatea a
tegumentelor,
pentru
prevenirea
complicaţiilor

Deficit de Pacientul să - Evaluez Colaborarea Pacientul a

autoîngrijire din fie capacitatea cu prezentat
cauza imobilităţii capabil să-şi pacientului de a familia, tegumente şi
manifestată prin satisfacă se infirmiera mucoase curate
dificultatea de a-şi parţial autoîngriji şi şi integre pe
acorda autoîngrijiri. nevoile de apreciez perioada
autoîngrijire deficitele de spitalizării.
autoîngrijire
- Observ
capacitatea
pacientului de a
se autoîngriji
- Ajut pacientul
în menţinerea
unei igiene
adecvate
- Ajut pacientul
în satisfacerea

15
 nevoilor
fundamentale
- Schimb lenjeria
de corp şi de pat
- Antrenez
pacientul în
efectuarea
autoîngrijirilor:
a) se spală pe
faţă cu mâna
stângă
b) se spală pe
dinţi
c) îşi poate face
toaleta intimă
- Educ pacientul
şi familia
acesteia în ceea
ce
priveşte
importanţa
îngrijirilor de
igienă în
evoluţia
favorabilă a
afecţiunii
Durerea din cauza Combaterea - Asigur Am După
fracturii durerii imobilizarea în administrat: imobilizarea în
manifestată aparat gipsat, Algocalmin 3 aparat gipsat
prin dureri vii la ceea ce cpr/zi durerea s-a
nivelul antebraţului duce la reduce Diclotard 1 diminuat mult
stâng. rea durerii cpr/zi în intensitate
- Asigur un Imobilizare în
microclimat aparat gipsat

16
 corespunzător,
de linişte
şi siguranţă
- Asigur
repausul la pat în
încăpere aerisită
- Ajut pacientul
să descrie corect
durerea şi să
adopte poziţii
care să
diminueze
durerea
- Educ pacientul brahio-
să alterneze antebrahio-
perioadele de palmar
activitate cu pentru
perioade de 30 de zile
repaus
- Încurajez
pacientul să se
plângă
- Învaţ pacientul
să-şi ţină mâna
ridicată,
sprijinită
pe o pernă,
pentru reducerea
edemului şi
ameliorarea
durerii
Risc de complicaţii Pacientul să - Repaus la pat, Imobilizare în Pacientul a
tardive: calus se imobilizare în aparat gipsat prezentat o
vicios, pseudartroză brahio

17
vindece fără atelă gipsată antebrahio evoluţie
complicaţii brahio- palmar favorabilă pe
antebrahio- pentru 30 de perioada
palmară, şi după zile spitalizării
reducerea Va urma cu:
ortopedică Ca +vit D3
imobilizare în Pentixifilin
aparat gipsat retard 2 cpr
- Asigur un pe zi în cure
climat de de 14 zile şi
protecţie psihică pauză 10 zile
şi fizică
- Urmăresc
mişcările
segmentelor
distale (degetele
membrelor
superioare)
- Observ
culoarea
tegumentelor din
jurul
aparatului gipsat
(cianoză,
paloare)
- Sesizez
medicul în cazul
în care pacientul
acuză
furnicături,
amorţeli,
presiune la
nivelul
membrului

18
 afectat
- Sesizez aparitia
oricărui miros
emânat de la
nivelul
aparatului gipsat
(mirosul fetid
denotă
prezenţa escarei
de decubit )
- Recomand
continuarea
mişcărilor
izometrice
Deficit de Pacientul să Educ pacientul şi Colaborarea Pacientul a
cunoştinţe privind beneficieze familia: cu cumulat noi
boalaţ evoluţia, de noi - va respecta familia cunoştinţe
imobilizarea în cunoştinţe indicaţiile
aparat ghipsat, medicului
autoîngrijire la privind dieta
domiciliu. şi tratamentul
- evitarea
eforturilor fizice,
frigului,
umezelii
- reluarea
progresiva a
activitatilor
fizice
necesitatea
respectarii
regimului
igieno-dietetic
bagat în

19
 proteine,
vitamine şi
calciu
- anunta medicul
dacă are febra
sau apar alte
mânifestari
- se
administreaza
antialgice pentru
calmarea
durerii şi
controlul ei
- revine la
control clinic şi
radiologic peste
30 de
zile.

EVALUARE FINALA

Pacientul AV, în varsta de 38 de ani, în data de 06.01.2024, a alunecat pe gheaţă şi a

căzut, pe mâna stângă. S-a prezentat de urgenţă la secţia de Ortopedie de la Spitalul Județean
de Urgenţă Târgoviște cu urmatoarele manifestari de dependenta: dureri vii la nivelul
antebraţului stâng, tumefacţie locală, impotenţă funcţională.
În urma examenului radiologic s-a stabilit diagnosticul de : Fractura radius stâng 1/3
inferioară.
Intervenţiile cu rol propriu şi delegat au în vedere asigurarea conduitei de urgenta, astfel ca
pacientul a fost imobilizat în aparat gipsat brahio-antebrahiopalmar pentru 30 de zile, cu
antebraţul răsucit în pronaţie, mâna rotată spre interior şi cotul la 90°.
Se continua intervenţiile pentru combaterea durerii şi evitarea complicarii leziunilor initiale.
În urma intervenţiilor cu rol propriu şi delegat, obiectivele propuse pentru problemele
de dependenţă au fost realizate. Pacientul prezintă stare generală bună, afebril, tranzit

20
intestinal prezent, micţiuni fiziologice, mişcare şi postură adecvată, somn fiziologic,
odihnitor, echilibraţ psihic şi fără complicaţii.

După 5 zile de internare pacientul se externeaza cu urmatoarele recomandari :

 Evitarea eforturilor fizice, frigului, umezelii
 Reluarea progresiva a activitatilor fizice uşoare, a mişcărilor izometrice
 Necesitatea respectarii regimului igieno-dietetic bagat în proteine, vitamine şi calciu
 Va respecta indicaţiile medicului şi tratamentul prescris
 Anunta medicul dacă are febra sau apar alte mânifestari la nivelul aparatului gipsat
 Se administreaza antialgice pentru calmarea durerii şi controlul ei
 Revine la control clinic şi radiologic peste 30 de zile.

3. Vreau să-mi spui tehnica complicațiilor imobilizării prelungite la pat

Escarele sunt modificări locale de țesuturi, cauzate de comprimarea îndelungată între

proeminențele osoase și suprafața patului.
Escarele sunt leziuni interpuse între
două planuri: os și pat.
Aceste ulcere de presiune apar
atunci cand exista o presiune
prelungita asupra pielii. Frecarea si
umiditatea duc, de asemenea, la
aparitia escarelor. Exista diferite
stadii ale escarelor de decubit. Cele
mai grave (stadiile 3 si 4) cresc
riscul de infectii care pot pune viata
in pericol (4).

21
CAUZE:
Generale sau determinate:
 Paralizii ale membrelor
 Obezitate
 Bolnavi adinamici cu ateroscleroza
 Stări de subnutriție
 Vârsta

Locale sau favorizante, in evitarea cărora intervine asistenta medicala:

 Mentinerea îndelungata in aceeasi pozitie;
 Firimituri ( biscuiti, paine, gips)
 Cute ale lenjeriei de pat si corp
 Igiena defectuasa

REGIUNI EXPUSE ESCARELOR

a) Decubit dorsal:
- Regiunea occipitală
- Omoplați
- Coate
- Regiunea sacrococcigiană
- Călcâie
b) Decubit lateral
- Umăr
- Regiunea trohanteriană
- Fețele laterale ale genunchilor
- Maleole
c) Decubit ventral
- Tâmple
- Umeri
- Creasta iliacă
- Genunchi
- Degetele picioarelor

Tratamentul escarelor de decubit

22
 Escarele de decubit in stadiile 1 sau 2 pot fi ingrijite la domiciliu. Pentru escare de pat
in stadiile 3 sau 4, trebuie consultat un specialist in plagi. In functie de gravitatea ulcerului de
decubit, poate dura saptamani sau luni pentru ca rana sa se vindece.

Pentru a trata o leziune asistenta poate sa:

- curete rana cu apa si sapun sau cu solutie salina (solutie sterila de apa sarata);
- panseze (acopere) rana cu bandaje medicale speciale concepute pentru a favoriza vindecarea.

In cazul ulcerelor de presiune profunde si severe, medicul va indeparta tesuturile

moarte in timpul unei proceduri numite debridare. Se pot aplica unguente care ajuta
organismul sa dizolve tesutul mort. Este posibil ca medicul sa amorteasca mai intai zona cu
un anestezic local, deoarece chiar daca tesutul este mort, zona din jurul acestuia nu este.

In functie de simptome, pot fi prescrise:

- antibiotice;
- medicamente antiinflamatoare nesteroidiene;
- analgezice.

Care sunt tratamentele chirurgicale pentru escare de pat?

Escarele de decubit in stadiile 3 sau 4 care sunt profunde sau afecteaza o suprafata
mare de piele pot necesita interventie chirurgicala. Este posibil sa fie nevoie de o grefa de
piele pentru a inchide rana si a permite vindecarea.

Cum poti preveni escarele de decubit?

Sunt cateva masuri care pot fi luate pentru a preveni dezvoltarea ulcerelor de presiune:
- schimba pozitia in mod regulat;
- foloseste saltele si perne special concepute;
- verifica pielea in fiecare zi pentru a depista simptomele unui ulcer de presiune;
- incearca sa ramai activ, daca este posibil;
- adopta o dieta sanatoasa si echilibrata;
- nu fuma.

23