Noțiuni și legi ale mecanicii cu aplicabilitate la tehnica probelor

Greutatea corpului: reprezintă mărimea(forța) determinată de atracția

pământului, variind de la ecuator la poli și de la nivelul mării la altitudine.
Masa corpului: cantitatea de substananță pe care o conține fiecare corp.
Unitatea de masă este kilogramul și nu se confundă cu kg/forța, unitatea de
măsură a greutății.
Centrul de greutate(CG):
Forța de gravitație care este centrată îmtr-un punct imaginar numit centrul
de greutate(CG).
Centrul de greutate al greutății(bilei) este într-un punct fix din centrul
bilei.
La corpul omenesc în poziția stând CG află la nivelul primei și a cincea
vertebre sacrale, la 4-5 cm deasupra axei transversale a articulației coxo-
femurale.

1
2
 Componentele mișcării unui corp
Traiectoria mișcării: caracteristică spațială a mișcării și constă din drumul
parcurs de un corp sau segmentele sale, în cadrul acțiunilor motrice specifice
probelor atletice și funcție de direcția și forma traiectoriei poate fi:
-rectilinii,
-curbilinii,
-parabolice ,
-circulare,
-de rotație.

Spațiul sau distanța:

Reprezintă lungimea traiectoriei pe care îl parcurge un corp sau
segmentele sale în mișcare(pe orizontală sau pe verticală.
Unitatea de măsură a spațiului este metrul.
Timpul exprimă durata mișcării și se măsoară în atletism în: sutimi de sec,
zecimi de sec, secunde, minute și chiar ore.
Viteza: iuțeala cu care se deplasează corpul omenesc sau un obiect.
Din punct de vedere al vitezei mișcărilor acestea pot fi: uniforme, variate,
accelerate, încetinite.
Accelerația: constă în variația vitezei în unitatea de timp. Unitatea de
măsură a accelerației este m/s. În situația când se micșorează viteza de deplasare
vorbim de decelerație.
Inerția: o forță care acționează asupra corpurilor atât în timpul mișcării
cât și în repaus. Funcție de efectul forțelor care acționează asupra corpurilor
inerția poate fi: de repaus și de mișcare.
Acțiunea mușchilor asupra oaselor
Funcție de raportul dintre mărimea forței de tracțiune și momentul forței
de rezistență, acțiunea mușchilor asupra oaselor poate fi:

3
 De menținere: mușchii prin contracțiile lor echilibrează momentul forței
de rezistență, menținând imobilă o parte a corpului, fără modificarea lungimii
fibrelor musculare.
De învingere: contracția mușciului dezvoltă o forță mai mare decât forța
de rezistență generând o mișcare în sensul tracțiunii. Mușchii se scurtează
(impulsia la alergare, desprinderea la sărituri, efortul final la aruncări).
De cedare: momentul forței de tracțiune a mușchiului este mai mic decât
momentul forței de rezistență. Acțiunea de cedare a tracțiunii se manifestă la
faza de aterizare la sărituri, aterizarea pe piciorul de atac la trecera gardurilor.
Traiectoria CGG în timpul fazei de zbor
În timpul alergării și săriturii apar fazele de zbor în care corpul atletului
este desprins de pe sol deplasandu-se ca un sistem liber, supus legilor mișcării,
același lucru fiind valabil și în cazul obiectelor după ce au părăsit mâna
sportivului traiectoria CGG în timpul zborului nu poate fi modificată de acțiunea
forțelor interne datorită lipsei sprijinului, depinzând de:
-viteza de desprindere,
-unghiul de desprindere,
-atracția gravitațională.
Mișcările de rotație: apar în timpul fazelor de zbor în jurul CGG
manifestându-se sub formă de:
-mișcări de rotație reale, care apar când forța de desprindere nu este
aplicată pe direcția CG,
-mișcări de rotații compensatorii care se efectuează în jurul unei axe ce
trece prin CGG, fiind generate de forțele interne produse de contracțiile
musculare, scopul lor este de a echilibra corpul atletului în zbor, fără a modifica
traiectoria în zbor al atletului,
-în execuțiile practice cele două tipuri de rotații se suprapun, realizând
înpreună echilibrarea corpului în zbor.