Legislație

- 1646, Pravila lui Vasile Lupu, cunoscuta sub numele de “Cartea Romaneasca de
invatatura”,
- 1652, Pravila lui Matei Basarab (de la Târgovişte), cunoscuta sub numele de “Îndreptarea
legii”,
- 1766, Hrisovul lui Grigorie Alexandru Ghica la Anaforaua marilor boieri ai Moldovei
- 1780, Pravilniceasca Condica a lui Ipsilante
- 1783, De Regulatione Zigarorum, adoptat de imparateasa Austro-Ungariei Maria Teresa
- 1785, 24 mai, Actul de desfiintare a robiei in Ardeal, Banat si Bucovina, dat de imparatul
Iosif al II-lea
- 1785, Hrisovul sobornicesc al lui Alexandru Ioan Mavrocordat
- 1817, Codul Calimah
- 1818, Legiuirea Caragea
- 1831, Regulamentul Organic , in cadrul caruia Adunarea Obştească Extraordinară din Ţara
Românească a adoptat, "Regulamentul privind îmbunătăţirea soartei ţiganilor statului";
Adunarea Moldoveană a adoptat un "Regulament pentru statornicirea ţiganilor"
- 1844, 31 ianuarie/12 februarie La propunerea domnitorului Mihail Sturdza, Adunarea
Obştească a Moldovei a votat "Legea pentru regularizarea ţiganilor Mitropoliei, episcopiilor şi
mănăstirilor îndeobşte"
- 1847, 1/23 februarie. La propunerea domnitorului Gheorghe Bibescu, Adunarea Obştească
a Ţărilor Române a adoptat o Lege prin care erau eliberaţi din robie, fără nici un fel de
despăgubire, "ţiganii Mitropoliei şi episcopiilor, mănăstirilor, metocurilor bisericeşti şi ai
oricăror alte aşezăminte publice".
- 1848, 9/21 iunie. În Proclamaţia de la Islaz a revoluţionarilor munteni era menţionat un
articol privind "emanciparea robilor ţigani, prin despăgubire".
- 1848, 26 iunie/8 iulie, Guvernul Provizoriu de la Bucureşti a decretat "eliberarea robilor
ţigani ai boierilor, începând cu data de 10/22 iulie 1848". Decret anulat in septembrie de Fuad
pasa
- 10/22 decembrie 1855. Adunarea Obştească a Moldovei şi domnitorul Grigore Al. Ghica au
adoptat "Legea pentru desfiinţarea robiei şi regularizarea despăgubirii şi trecerea
emancipaţilor la dare către stat". Ţiganii aflaţi în proprietăţile private erau eliberaţi din robie,
cu drept de strămutare de pe o moşie pe alta. Despăgubirea proprietarilor se fixa la 8-4 galbeni
de persoană, în funcţie de categorii - lingurari, respectiv lăieşii. "Invalizii şi sugarii" erau
exceptaţi de la despăgubire.

- 8/20 februarie 1856. In Muntenia, principele Barbu Stirbey promulga “Legiuirea

pentru emancipaţia tuturor ţiganilor din Principatul Românesc” S-a desfiinţa robia ţiganilor
aparţinând proprietarilor particulari, cu despăgubire de 10 galbeni pentru fiecare persoană,
plătită eşalonat în mai mulţi ani. “Emancipatii” erau obligaţi să se statornicească, fiindu-le
interzisă strămutarea pe o perioadă de 10 ani (două perioade fiscale a cinci ani fiecare).