IMUNITATEA

Ce este și cum acționează?

”Omul are nevoie de provocări; sunt necesare pentru sănătate.”

(Carl Jung)

”Am imunitatea slăbită”

”Da-ți-mi ceva pentru imunitate”

”Ce analize îmi pot face pentru imunitate?”

Nu este chiar așa de simplu. Imunitatea nu poate fi slabă sau tare, nu există analize specifice pentru a
evalua această funcție și nici nu poate fi privită diferit de restul organismului. Imunitatea reflectă starea
ta de sănătate, atât fizică cât si psihoemoțională și este incredibil de mult influențată de mediul exterior
și de gradul în care ne expunem la acesta.

Dacă stai în casă izolat mare parte a timpului aceasta nu va fi ”educată„ și nu va știi cum să acționeze
atunci când este o epidemie de viroze.

De-a lungul evoluției vieții pe acest pământ, plantele, animalele și chiar bacteriile s-au aflat mereu în
diferite grade de relație, unele benefice, altele mai puțin.

Chiar dacă avem tendința să ne punem în centrul universului, nu suntem singuri, nici măcar în propriul
corp! Avem mai multe celule bacteriene la suprafața corpului și în interiorul acestuia decât avem avem
celule umane

Aceste conexiuni realizate între organismele vii sunt de cele mai multe ori benigne, însă uneori, nu.

Aici intervine sistemul imunitar, un complex de celule, țesuturi, organe și substanțe chimice care are
rolul de a apăra organismul de amenințările altor organisme străine.

Ramura medicinei care se ocupă cu imunitatea și elementele sistemului imun se numește imunologie,
însă aceasta se întrepătrunde și cu alte specialități, cum ar fi alergologia, imunopatologia, medicina
internă, reumatologia, oncologia, hematologia.

Funcția aceasta de protecție nu s-ar putea realiza fără capacitatea sistemului imunitar de a deosebi între
”self” (celulele proprii) și ”non-self„ (elemente străine, externe).
Această verigă este centrală procesului imunitar. Datorită acestui aspect se poate declanșa complicatul
proces de apărare imunitară din infecții și cancere, dar și din cadrul reacțiilor alergice, a bolilor
autoimune.

Deși nu pare un sistem la fel de important ca și cel digestiv sau respirator, organismul utilizează un
număr mare de resurse pentru a menține echilibrul imunitar al organismului.

O imunitate optimă se referă atât la capacitatea organismului de a intercepta amenințările față de acest
”non-self”, cât și la diferențierea între ”non – self” periculos și inofensiv. Acest aspect este esențial în
apariția reacțiilor alergice, al bolilor autoimune ( de tipul tiroiditei Hashimoto, al lupusului etc.), dar și al
cancerelor.

Organismul uman are capacitatea naturală de a detecta microorganismele externe care pot cauza
infecții, la fel de bine cum poate descoperi și celulele canceroase, pe care le elimină. Acest mecanism se
poate modifica, fie datorită unor erori din naștere (boli genetice), dar și datorită expunerii la unii factori
externi (radiații , alimente cancerigene, poluanți atmosferici etc.)

De fiecare dată când o celulă se divide există o șansă ca această celulă să se destabilizeze, să apară erori
și să se dezvolte într-o celulă canceroasă. Defapt, studiile zic că acest proces patologic are loc zilnic, la
fiecare dintre noi, însă sistemul imunitar le detectează și le elimină rapid.

O trăsătură importantă a imunității este și memoria de lungă durată. Datorită acesteia, un

microorganism sau o substanță alergizantă din mediul exterior (polen, proteine din alune etc.) este sunt
detectate de către sistemul imun, marcate și ulterior eliminate. După acest proces sistemul imunitar va
dezolta niște mecanisme prin care, dacă va fi expus din nou la unul dintre acești factori, va fi pregătit cu
anticorpii potriviți și neutralizarea acestora va fi mai rapidă și mai eficientă.

Capacitatea de memorare a sistemului imunitar este remarcabilă. Spre exemplu, în cazul infecției cu
virusul urlian (cel care produce oreionul) se produce imunitate pentru cel puțin 3000 ani!!!

Imunologia este un domeniu relativ nou al medicinei și pe măsură ce apar noi studii și tehnologii aceasta
are impact și asupra altor ramuri:

 Bolile cu imunodeficiențe (ex HIV)

 Bolile infecțioase și cancere
 Bolile reumatologice (toate bolile autoimune)
 Alergiile
 Transfuziile sangvine
 Transplantele de organe și țesuturi
 Vaccinurile
 Imunoterapia specifică mai multor boli, inclusiv cancere

Este fascinant să te gândești ce aplicații viitoare vor apărea pe baza studiului imunității!
În încheiere aș dori doar să te las cu acest gând: dacă ajungi să-ți cunoști cu adevărat propria minte,
propriile gânduri și emoții, să te ”împrietenești„ cu corpul tău și cu mediul în care trăiești (da, inclusiv cu
bolile de care suferi sau cu bacteriile de pe suprafața pielii tale) imunitatea își va găsi un echilibru și va

deveni protectorul de care ai nevoie 😊

Bibliografie:

Medzhitov R. Recognition of microorganisms and activation of the immune response. Nature.

2007;449:819–826

Huston DP. The biology of the immune system. JAMA. 1997;278:1804–1814

Abbas A.K., Lichtman A.H., Pillai S. Basic Immunology: Functions and Disorders of the Immune System.
Amsterdam: Elsevier; 2016