UNIVERSITATEA CREȘTINĂ ”DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICEȘI ADMINISTRATIVE

Programul de studii universitare de licență DREPT

DISCIPLINA:DREPT CIVIL – PARTEA

GENERALĂ

SUBIECTE:
1. Comparație de regim juridic între nulitatea absolută și nulitatea relativă;
2. Test grilă cu 5 întrebări și 3 variante de răspuns „MOTIVAT”.

Cadru didactic titular,

Prof. univ. dr. Petrică Trușcă

Student,

Nume: Florin Vătafu

ANUL 2021

Forma de învățământ: IFR

Grupa: 2108
Nr. matricol:21762

2022

Comparație de regim juridic între nulitatea absolută și nulitatea relativă;

 Potrivit art. 1246 alin 1 Cod Civil “orice contract încheiat cu încălcarea condițiilor
cerute de lege pentru încheierea să valabilă este supus nulității, dacă prin lege nu se prevede o
altă sancțiune”1
În funcție de regimul juridic al fiecărei categorii de nulități acestea se împart în
nulitate absolută și nulitate relativă.Există 3 criterii de comparație între nulitatea absolută și
nulitatea relativă:2
1. Nulitatea absolută poate fi invocată de oricine are un interes ocrotit juridicește.
Persoanele interesate pot fi părțile actului juridic avânzi-cauza ai părților, alte
persoane care nu au participat la încheierea actului juridic dar care justifică un interes propriu,
instanța din oficiu, precum și alte organe prevăzute de lege.3
Terții care sunt străini de actul juridic vor putea invoca nulitatea absolută doar în
măsură în care actul juridic le este opozabil.
Spre deosebire de nulitatea absolută, nulitatea relativă poate fi invocată numai de
persoană al cărei interes a fost nesocotit la încheierea actului juridic.
Ca și nulitatea absolută, nulitatea relativă poate fi invocată de către cel îndreptățit pe
cale de acțiune sau pe cale de excepție.4
Nulitatea relativă poate fi invocată de:
a) Cel al cărui interes a fost nesocotit la încheierea actului juridic
b) De reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercițiu
c) De ocrotitorul legal al minorului cu capacitate de exercițiu restrânsă
d) De succesorii părții ocrotite prin normă juridică încălcată la încheierea actului juridic,
cu excepția cazurilor în care dreptul la acțiune la are caracter intuito personae
e) De către procuror
f) De creditorii chirografari ai părții ocrotite pe calea acțiunii oblige cu excepția cazului
în care ar fi vorba de drepturi sau acțiuni strict personale.
Potrivit art. 1248 alin 3 Cod Civil, nulitatea relativă nu poate fi invocată din oficiu de instanța
judecătorească.5

1
Petrică TRUȘCĂ, Andrada Mihaela TRUȘCĂ, Drept civil – PARTEA GENERALĂ, Editia II, revăzută si adaugită,
Universul Juridic, București, 2016, p.266-275;
2
Petrică TRUȘCĂ, Andrada Mihaela TRUȘCĂ, Drept civil – PARTEA GENERALĂ, Editia II, revăzută si adaugită,
Universul Juridic, București, 2016, p.266-275;
3
Petrică TRUȘCĂ, Andrada Mihaela TRUȘCĂ, Drept civil – PARTEA GENERALĂ, Editia II, revăzută si adaugită,
Universul Juridic, București, 2016, p.266-275;
4
Petrică TRUȘCĂ, Andrada Mihaela TRUȘCĂ, Drept civil – PARTEA GENERALĂ, Editia II, revăzută si adaugită,
Universul Juridic, București, 2016, p.266-275;
 2. Nulitatea absolută poate fi invocată oricând pe cale de acțiune sau de excepție,
fiind imperscriptibila spre deosebire de nulitatea relativă care poate fi invocată
numai în cadrul termenului de prescripție extinctivă.6
Potrivit art. 1249 alin. 1 Cod Civil dacă prin lege nu se prevede altfel nulitatea
absolută poate fi invocată oricând fie pe cale de acțiune, fie pe cale de excepție. De la
aceasta regulă există totuși o excepție prevăzută de art. 45 alin. 5 din Legea 10/2001.7
Potrivit art. 1249 alin. 2 teza I Cod Civil, nulitatea relativă poate fi invocată pe
cale de acțiune numai în termenul de prescripție stabilit de lege. Potrivit tezei ÎI a
aceluiași alineat invocarea nulității relative pe cale de excepție este imprescriptibilă.
De la această ultima regulă există o derogare respectiv faptul că acțiune în
anulabilitate pentru leziune nu poate fi invocată pe cale de excepția dacă dreptul la
acțiune este prescris.8
3. În principiu nulitatea absolută nu poate fi acoperită prin confirmare sau în alt mod
spre deosebire de nulitatea relativă care poate fi acoperită prin confirmare expresă
sau tacită de către cel ce o poate invocă.9
Potrivit art. 1247 alin 4 Cod Civil “actul juridic lovit de o nulitate absolută nu
este susceptibil de confirmare decât în cazurile prevăzute de lege”
Prin excepție sunt unele cazuri în care nulitatea absolută poate fi acoperită prin
confirmare: cazul prevăzut de art. 1010 Cod Civil și cazul prevăzut de art. 293 alin
2 Cod Civil.10
Spre deosebire de nulitatea absolută, potrivit art. 1248 alin. 4 Cod civil,
contractul anulabil este susceptibil de confirmare.Confirmarea poate fi expresă sau
fapt ce rezultă din art. 1264 cod civil și tacită potrivit art. 1263 Cod Civil.
Confirmarea, indiferent dacă este expresă sau tacită are ca efect validarea actului
juridic anulabil, acest efect producându-se retroactiv.11

5
Petrică TRUȘCĂ, Andrada Mihaela TRUȘCĂ, Drept civil – PARTEA GENERALĂ, Editia II, revăzută si adaugită,
Universul Juridic, București, 2016, p.266-275;
6
Petrică TRUȘCĂ, Andrada Mihaela TRUȘCĂ, Drept civil – PARTEA GENERALĂ, Editia II, revăzută si adaugită,
Universul Juridic, București, 2016, p.266-275;
7
Petrică TRUȘCĂ, Andrada Mihaela TRUȘCĂ, Drept civil – PARTEA GENERALĂ, Editia II, revăzută si adaugită,
Universul Juridic, București, 2016, p.266-275;
8
Petrică TRUȘCĂ, Andrada Mihaela TRUȘCĂ, Drept civil – PARTEA GENERALĂ, Editia II, revăzută si adaugită,
Universul Juridic, București, 2016, p.266-275;
9
Petrică TRUȘCĂ, Andrada Mihaela TRUȘCĂ, Drept civil – PARTEA GENERALĂ, Editia II, revăzută si adaugită,
Universul Juridic, București, 2016, p.266-275;
10
Petrică TRUȘCĂ, Andrada Mihaela TRUȘCĂ, Drept civil – PARTEA GENERALĂ, Editia II, revăzută si adaugită,
Universul Juridic, București, 2016, p.266-275;
11
Petrică TRUȘCĂ, Andrada Mihaela TRUȘCĂ, Drept civil – PARTEA GENERALĂ, Editia II, revăzută si adaugită,
Universul Juridic, București, 2016, p.266-275;
 Concluzii.

În concluzie dacă între nulitatea absolută și relativă nu există deosebiri de efecte

există deosebiri de regim juridic. Acestea exprimă sintetic în felul următor: 12
a) Nulitatea absolută poate fi invocată de oricine are interes: de instanța din
oficiu sau alte organe abilitate de lege pe când nulitatea relativă poate fi
invocată în principiu numai de persoană al cărei interes a fost nesocotit la
încheierea actului juridic.
b) Nulitatea absolută este imprescriptibilă chiar dacă se invocă pe cale de acțiune
sau pe cale de excepție spre deosebire de nulitatea relativă care este
prescriptibilă dacă se invocă pe cale de acțiune și imprescriptibilă dacă se
invocă pe cale de excepție.
c) Nulitatea absolută nu poate fi în principiu acoperită prin confirmare spre
deosebire de nulitatea relativă care poate fi confirmată expres sau tacit.

Bibliografie:

12
Petrică TRUȘCĂ, Andrada Mihaela TRUȘCĂ, Drept civil – PARTEA GENERALĂ, Editia II, revăzută si adaugită,
Universul Juridic, București, 2016, p.266-275;
1. Petrică TRUȘCĂ, Andrada Mihaela TRUȘCĂ, Drept civil – PARTEA GENERALĂ, Editia II,
revăzută si adaugită, Universul Juridic, București, 2016, p.266-275;

Răspunsuri grile
1. Obligația reală (numită și propter rem):

a) Are că izvor legea sau convenția părților;

b) Se transmite odată cu bunul, fără a fi nevoie de vreo formalitate specială;

c) Constă în îndatorirea de a transmite sau de a constitui un drept real

a) Răspuns greșit deoarece obligațiile reale(propter rem) au că izvor doar legea nu și

convenția părților
b) Răspuns corect deoarece aceste obligațîi sunt strâns legate de natură bunului și
importantă bunului pentru societate, astfel că se transmit odată cu bunul.
c) Răspuns greșit deoarece obligațiile reale sunt prevăzute de lege și nu pot face
obiectul unui act prin care se transmite sau constituie un drept real decât odată cu
transmiterea bunului și nu separat.

2. În privința formei cerute ad validitatem, sunt valabile următoarele

aserțiuni:

a) Poate fi numai legală, în sensul că părțile actului juridic civil nu au posibilitatea de a

ridică, prin voința lor, formă unui act juridic civil care, potrivit legii, nu este solemn la
rangul de condiție esențială pentru încheierea valabilă a actului juridic respectiv;

b) Poate să fie nu numai legală, ci și voluntară, în sensul că părțile actului juridic civil au
posibilitatea de a ridică, prin voința lor, formă unui act juridic civil care, potrivit legii,
nu este solemn la rangul de condiție esențială pentru încheierea valabilă a actului
juridic respectiv;

c) Sancțiunea nerespectării formei voluntare (convenționale) constă în nevalabilitatea

actului juridic civil.

a) Răspuns greșit deoarece și părțile se pot învoi că un anumit act juridic să fie încheiat
într-o anumită formă pe care legea nu o cere dar în acest caz dacă formă nu a fost
respectată actul se socotește valabil.
b) Răspuns corect deoarece formă cerută ad validitatem poate fi și voluntară – art. 1242
alin. 2 Cod Civil
c) Răspuns greșit deoarece potrivit art. 1242 alin. 2 Cod Civil chiar dacă nu este întocmit
în formă ad validitatem stabilită de părți, actul rămâne valabil.

3. Pentru a dobândi calitatea de având – cauză, trebuie să fie îndeplinite și

următoarele cerințe:

a) Indiferent dacă participă sau nu la încheierea actului juridic civil, este obligatoriu că
acesta să îi profite sau, după caz, să fie ținută în a suportă consecințele acelui act din
cauza legăturii sale juridice cu una din părțile acelui act;
b) Drepturile și obligațiile care îi revin și decurg din actul juridic civil respectiv;
c) Actul juridic civil să îndeplinească cerințele privitoare la formă pentru opozabilitate
față de terți.

d) Răspuns greșit deoarece avânzii-cauză nu participa la încheierea actului juridic civil.

e) Răspuns corect deoarece dobânditorul unui drept are calitatea de având cauza deci
poate exercită drepturile și obligațiile autorului sau și care decurg din actul juridic
respectiv numai dacă sunt îndeplinite
f) Răspuns corect deoarece actul juridic față de care urmează a se stabili calitatea de
având-cauza sau de terț a succesorului cu titlu particular să îndeplinească cerințele
privitoare la formă pentru opozabilitate față de terți.

4. Bunurile fungibile:
a) Pot fi considerate nefungibile în temeiul voinței
părților;
b) Pot fi înlocuite unele cu altele în executarea unei obligații;
c) Sunt producătoare de fructe.

a) Răspuns corect deoarece potrivit art.543 alin.3 Cod Civil un bun fungibil poate fi
considerat nefungibil prin act juridic.
b) Răspuns corect deoarece potrivit art. 543 alin.2 Cod Civil bunurile fungibile pot fi
înlocuite unele cu altele în executarea unei obligații.
c) Răspuns greșit deoarece după natură lor aceste bunuri nu pot produce fructe.
(Exemplu: cereale, bani, mărfuri)

5. Pot face obiectul unei prestații:

a) Bunurile unui terț;

b) Bunurile aparțînând unei moșteniri nedeschise;

c) Bunurile care sunt în circuitul civil, afectate de o clauză de inalienabilitate.

a) Răspuns corect deoarece bunurile unui terț pot naște obligația transmițătorului de a
obține proprietatea lor și apoi de a o retransmite dobânditorului.
b) Răspuns greșit deoarece potrivit art. 956 Cod Civil, moștenirea nedeschisa nu
poate face obiectul unui act juridic.
c) Răspuns greșit deoarece potrivit art. 1657 Cod Civil bunurile afectate de o clauză
de inalienabilitate nu poate fi vândut în mod liber.