ADHD – privit altfel

Este acceptat faptul că ADHD este o condiție medicală și nu un mit. ADHD nu apare
din cauza grijii parentale inadecvate și nu este nici lene, obrăznicie, comportament reprobabil
intenționat sau tulburare de personalitate. Nu există un tratament unic potrivit, tuturor
persoanelor diagnosticate cu ADHD; Nu există etape ale ADHD de la forma blândă la cea
severă, și nici subtipuri; fiecare persoană cu ADHD este unică. Agravarea simptomelor ADHD
la copii se poate observa de la o zi la alta; Există multe caracteristici pozitive la copiii cu
ADHD; Copiii cu ADHD pot fi foarte performanți dacă li se cer activități atrăgătoare,
interesante și motivante. Însă, prognoza privind viitorul unui copil diagnosticat cu ADHD este
tristă dacă nu se recurge la tratament. Acești copii riscă mari dificultăți sociale, emoționale,
comportamentale sau academice dacă nu se iau măsuri de urgență.
În secolul 20, psihiatrii au încercat să nu aducă în discuție doar părțile negative. Au
încercat să scoată în evidență aspectele pozitive ale pacienților lor. Doi medici specializați în
ADHD au dezvoltat un program numit „descoperind darul ADD”
(www.UnwrappingTheGiftofADD.com). Ei au explicat că oamenii diagnosticați cu ADHD
numai auzind că au o tulburare se descurajează. De aceea au încercat să prezinte această stare
ca pe un dar ce trebuie descoperit. Când oamenii speră, le este mai bine. Dacă le spui că sunt
tulburați, nu mai poate fi vorba de motivare pentru combaterea diagnosticului. Însă dacă li se
spune că au un dar sau un talent, se motivează pentru a lupta cu provocările diagnosticului. I se
poate spune pacientului că are un creier precum Ferrari, că această mașină este extraordinară,
puternică, măreață. Este o veste bună pentru oricine. Poți merge foarte repede, poți câștiga
concursuri în viață. Există doar un mic obstacol pe care trebuie să-l pui la punct când ai un
Ferrari: trebuie să asiguri frâna. Dar medicii și personalul de sprijin sunt specialiști în frâne, și
știu cum să transforme frâna de la bicicletă în frâne puternice pentru Ferrari. Băieți, fete și
adulți vor putea încetini la curbe și vor putea opri la semnul stop, și așa vor câștiga curse în loc
să-și piardă controlul. Vor învăța autocontrolul pentru a-și stăpâni ADHD-ul. Este aceasta o
iluzie? Nu, este adevărul. Nu spunem că totul este ușor, dar părinții și copiii trebuie să lucreze
la consolidarea „frânelor”.

Caracteristici pozitive ale ADHD

Atributele pozitive includ: Creativitatea, Energia intensă, Intuitivitatea, Inventivitatea,
Tenacitatea, Căldura sufletească, Atitudinea încrezătoare (uneori prea mult), Atitudinea
iertătoare (uneori prea mult), Flexibilitatea, Sensibilitatea, Abilitatea de a risca (uneori prea
mult), Loialitatea, Bun simț al umorului.
ADHD poate fi văzut ca:
Avantaj Dezavantaj
Monitorizează permanent mediu Lipsit de concentrare
Capabil să se pună în mișcare într-o clipă Atenție de scurtă durată
Flexibil, se adaptează ușor schimbând Dezorganizat, slab planificator
strategia
 Neobosit, capabil să continue la nesfârșit o Simț distorsionat al timpului
acțiune
Orientat spre rezultat (conștient de apropierea Nerăbdător
atingerii obiectivului)
Independent Are dificultăți să se conformeze
instrucțiunilor
Se bucură de idei noi Visează cu ochii deschiși
Doritor și capabil de risc și confruntare cu Impulsiv, acționează fără să se gândească la
pericolul consecințe

Cum puteți să sprijiniți dezvoltarea copilului cu ADHD:

 Vorbiți scurt și clar atunci când îi cereți să facă ceva;
 Accentuați informația importantă și relevantă;
 Eliminați informația nerelevantă;
 Reduceți volumul de lucru și timpul dedicat practicii;
 Introduceți noutăți la diferite intervale în timpul execuției sarcinii, în special către
sfârșitul lucrării;
 Creați mai multe oportunități pentru practică;
 Monitorizați dacă elevul/copilul ia medicamentele;
 Mențineți contactul vizual și stați aproape de copil;
 Dați instrucțiuni concrete și simple;
 Folosiți semnale verbale clare și definite;
 Folosiți o voce blândă când dați instrucțiuni;
 Subliniați și marcați informația importantă;
 Organizați în mod clar structura, pașii și ideile principale ale temei sau sarcinii;
 Accentuați verbal pașii unei sarcini utilizând cifre;
 Eliminați detaliile obositoare și descriptive din instrucțiuni;
 Puneți întrebări de clarificare și asigurare a înțelegerii corecte;
 Puneți copilul să repete instrucțiunile verbale;
 Utilizați în mod frecvent enunțuri scurte de teme și instrucțiuni;
 Eliminați posibilitatea unor sarcini de lungă durată fără pauză;

Bibliografie:
MANUAL DE BUNE PRACTICI PENTRU PĂRINȚI CU COPII DIAGNOSTICAȚI CU
TULBURARE DE DEFICIT DE ATENȚIE ȘI HIPERACTIVITATE, Material tradus de
Viorica Alexandru , Lucrarea este elaborată în cadrul Proiectului Părinți și profesori împreună:
Program deformare pentru părinții și profesorii elevilor cu ADHD (2007 – 2009)